Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a organizat miercuri 28 ianuarie 2015 o conferință cu tema Reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole a apelor și solului/Aspecte privitoare la implementarea proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” în regiunea de dezvoltare Nord-Vest.

Evenimentul a marcat începutul unei serii de 8 evenimente organizate în cadrul Campaniei de informare, conștientizare şi replicare a intervențiilor proiectului în toate regiunile de dezvoltare din România.

La conferință au participat reprezentanți ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, consiliilor județene, prefecturilor, autorităților pentru protecția mediului, apelor, autorităților de agricultură, sănătate publică, dar şi autorități locale din județele: Cluj, Bistrița-Năsăud, Bihor, Maramureș, Satu Mare și Sălaj.

 

Printre temele supuse dezbaterilor s-au numărat: prezentarea proiectului “Controlul integrat al poluării cu nutrienți” și a rezultatelor acestuia; legislația europeană de mediu și instituțiile europene; legislația de mediu din România și instituțiile de mediu; calitatea surselor de apă cu accent pe situația nutrienților în Bazinul Someș-Tisa; măsuri de protecția mediului în zonele rurale, inclusiv gospodării individuale; specificul activităților din agricultură și impactul asupra mediului.

Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” este finanţat de Guvernul României dintr-un împrumut rambursabil de 50 milioane euro acordat de Banca Mondială şi un ajutor financiar nerambursabil de 5,5 mil. USD, acordat de Fondul Global de Mediu (GEF).

Consiliile judeţene şi consiliile locale implicate în proiect asigură o cotă de cofinanţare de până la 5% din valoarea investiţiilor.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă acordarea de sprijin Guvernului României în vederea alinierii la cerinţele Directivei Nitraţilor a UE prin:

-reducerea deversărilor de nutrienţi în corpurile de apă

-promovarea schimbărilor comportamentale la nivel regional

-sprijin pentru întărirea cadrului de reglementare şi capacităţii instituţionale.

În cadrul proiectului este prevăzută implementarea unei serii de investiții în circa 86 de localități incluzând: sisteme comunale de depozitare și manipulare a gunoiului de grajd, plantarea de fâșii de vegetaţie forestieră cu rol de protecţie și reabilitarea pășunilor, canalizare și epurare a apelor uzate la scară mică, testarea şi demonstrarea fezabilităţii producerii de biogaz din gunoi de grajd şi deşeuri organice menajere și promovarea Codului de Bune Practici Agricole.

Regiunea de Nord-Vest a României a beneficiat în cadrul proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” de investiții de peste 50 mil lei pentru localitățile Bonţida (județul Cluj), Sălacea (județul Bihor), Seini şi Remetea Chioarului (județul Maramureş), Crucişor şi Păulesti ( județul Satu Mare). Una dintre cele mai mari investiții s-a realizat în localitatea Bonțida ( județul Cluj) unde, până în prezent, au fost construite o platformă comunală și 75 platforme individuale de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere, au fost achiziționate 1 tractor, 2 remorci, 1 încărcător frontal, 1 mașină de împrăștiat gunoi, 1 vidanj și au fost livrate un număr de 75 europubele pentru separarea gunoiului menajer. De asemenea, în localitatea Seini (județul Maramureş), se va construi pe parcursul acestui an o Instalație Pilot pentru producerea biogazului și o Platformă de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere în valoare totală de peste 10 milioane lei.

 

Obiectivul general de dezvoltare al proiectului este de a sprijini Guvernul României în îndeplinirea cerințelor Directivei Nitrați a UE prin reducerea poluării cu nutrienți a corpurilor de apă, promovarea modificărilor comportamentale la nivel de comună și întărirea capacității instituționale și de reglementare.

În vederea atingerii acestui obiectiv, proiectul sprijină Guvernul României prin:

a) Implementarea unei serii de investiții în circa 100 de localități ZVN, incluzând: a) sisteme comunale de depozitare și manipulare pentru a promova o mai bună gestionare a deșeurilor animale și menajere, plantarea de fâșii de vegetaţie forestieră cu rol de protecţie și reabilitarea pășunilor, canalizare și epurare a apelor uzate la scară mică și promovarea Codului de Bune Practici Agricole.

b) Întărirea capacității instituționale a Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC) și a Administrației Naționale ”Apele Române” (ANAR) precum și a altor agenții naționale, regionale și județene implicate, de a implementa Directiva Nitrați.

c) Derularea unei campanii de Conștientizare Publică pentru a sprijini activitățile proiectului și a stimula replicarea intervențiilor proiectului în alte zone similare din România, precum și în alte țări riverane de la Marea Neagră și în țări candidate UE.

 

 

Nitraţii și nitriții sunt substanțe folosite preponderent în agricultură, pentru fertilizarea solurilor. Depozitate necorespunzător, acestea ajung în pânza freatică și, de aici, în apa din fântânile comunale. Consumul de apă infestată cu aceste substanțe reprezintă o amenințare extrem de gravă la adresa sănătății: scade rezistenţa generală a organismului și, în cazurile cele mai grave, poate duce chiar la decesul sugarilor şi copiilor. În plus, nitraţii din apă pot provoca avorturi spontane sau infertilitate masculină. Cea mai importantă sursă de intoxicare cu nitraţi şi nitriţi o reprezintă apa din fântână. În majoritatea comunelor şi satelor din România, apa din fântână este poluată cu această substanţă provenită din depozitarea haotică a gunoiului de grajd şi a latrinelor neimpermeabilizate din gospodăriile oamenilor. Limita sanitară maximă admisă pentru nitraţi în apa potabilă este de 50 mg/litru, la fel ca în Uniunea Europeană.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.