Magistraţii Curţii de Apel Cluj au pronunţat, la începutul acestei luni, sentinţa definitivă în dosarul fraudei de la CEC, în care inculpată a fost patroana unei firme din Năsăud, Irina Carsai. Nu a fost însă singura, în acelaşi dosar fiind inculpaţi soţul acesteia – Gavril Carsai, fiul ei – Florin Carsai, fiica – Margareta Dănilă şi ginerele – Mihai Iulian Dănilă, dar şi ofiţerul de credite CEC Bank – Viorica Fustos. Irina Carsai a fost condamnată la cinci ani şi două luni de închisoare, în timp ce Gavril Carsai şi Florin Carsai au primit condamnări la câte doi ani şi două luni de închisoare. Condamnată a fost şi Viorica Fustos, însă pedeapsa primită, de 8 luni de închisoare, este cu suspendare, însă în acest caz magistraţii au constatat că a intervenit prescripţia faptei pentru care a fost trimisă în judecată. În plus, Irina Carsai, soţul şi fiul acesteia sunt obligaţi să restituie CEC-ului aproximativ 3,5 milioane lei – creditul restant şi penalităţi acumulate.

 

Dosarul „Frauda de la CEC”, în care cap de listă a fost Irina Carsai, a stârnit vâlvă în 2007, acesta fiind unul dintre primele cazuri din Bistriţa-Năsăud, dar şi din ţară, de împrumuturi bancare obţinute fraudulos cu sprijinul unor funcţionari bancari. Dosarul a fost instrumentat de procurorii DIICOT Bistriţa-Năsăud care după doi ani de anchetă l-au trimis spre judecare magistraţilor Tribunalului Bistriţa-Năsăud.

Irina Carsai a reuşit să obţină peste 2,4 milioane lei de la CEC Bank Bistriţa prin intermediul unor credite bancare de nevoi personale ai căror titulari au fost angajaţi sau foşti angajaţi ai acesteia. În documentele depuse la CEC în vederea obţinerii creditelor, angajaţii Irinei Carsai figurau ca având funcţii de conducere în firmă şi drept urmare şi cu salarii foarte mari. Mult prea mari şi pentru acel an, 2007, dar chiar şi pentru prezent, mai ales că discutăm de Bistriţa-Năsăud. Mai precis discutăm despre salarii nete ale căror valori erau cuprinse între 5.400 lei şi 8.8848 lei, pentru 12 persoane care figurau în actele depuse la bancă drept angajaţi ai aceleiaşi firme.

 

Schema „jocului”

În 2007, Irina Carsai avea nevoie disperată de o sumă mare de bani pentru a-şi continua afacerile de familie. Numai că afacerile nu-i mergeau, se pare, foarte bine, astfel că s-a gândit să recurgă la un împrumut bancar. Pe numele firmei soţului – SC Crombie Eurotur SRL, în care mai exista un asociat, era imposibil, întrucât în anul precedent – 2006, nu desfăşurase nicio activitate şi în plus figura cu datorii la Finanţe. O variantă ar fi fost firma ce figura pe numele fiului ei – SC Florplast Eurotur SRL – însă aceasta era înfiinţată cu doar din 2006, avea o cifră de afaceri destul de mică şi în aceste condiţii nu putea fi eligibilă în vederea obţinerii unui împrumut consistent. Drept urmare, Irina Carsai a fost sfătuită că cel mai bine este să apeleze la credite de nevoi personale pe persoane fizice.

Astfel a convins 12 persoane, foşti sau încă angajaţi de-ai săi la acea dată, să meargă la bancă. Potrivit datelor din dosarul penal nr. 2705/112/2009, toţi însă au fost înştiinţaţi de Irina Carsai are nevoie de ei ca giranţi. Simpli şi fără prea multă şcoală fiind, oamenii au muşcat momeala şi s-au prezentat frumuşel la chemarea patroanei.

Unele documente au fost semnate de aceştia, altele nu. Cele care au fost însă semnate de ei, nu au fost şi citite, deoarece consilierul de vânzări – Viorica Fustos a avut mare grijă să nu le lase la îndemâna lor şi să citească ceva. Trebuie menţionat că Viorica Fustos era angajata CEC-ului cu care Irina Carsai ţinea legătura şi colabora atunci când avea de rezolvat o problemă de natură financiar bancară.

Se pare că aceeaşi Fustos a sfătuit-o pe Carsai şi de cuantumul necesar al salariilor celor pe numele cărora urma să ia credite. Astfel, cele 12 persoane figurau, conform adeverinţelor depuse la dosarele de creditare, cu funcţii de director, şef achiziţii, bucătar-şef, secretară, salariile lor nete fiind cuprinse între 5.400 lei şi 8.8848 lei. Toate adeverinţele de salarii, dar şi contractele de muncă ce ar fi trebuit să poarte viza ITM BN, au fost falsificate.

Cu sprijinul Vioricăi Fustos, Irina Carsai a reuşit să scoată de la CEC, în baza celor 12 contracte de credit, nu mai puţin de 2,7 milioane lei (813.698,89 euro).

 

Dată-n gât la DIICOT

Scandalul a izbucnit după ce unul din cei care figurau drept titulari ai împrumuturilor şi-a dat seama de frauda care se punea la cale în momentul în care a aflat valoarea imensă a salariului cu care figura în actele depuse la CEC.

După doi ani de anchetă, procurorii DIICOT au trimis în judecată şase persoane în dosarul cu nr. 2705/112/2009, sub acuzaţia de constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui astfel de grup. Pe lângă aceasta, cei şase au fost acuzaţi şi de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri private.

 

Condamnări pe bandă rulantă la Bistriţa

După circa trei ani de procese, judecătorii Tribunalului Bistriţa-Năsăud au pronunţat în iunie 2012 şi sentinţa.

Irina Carsai este condamnată la 7 ani de închisoare cu executare şi interzicerea unor drepturi.

Florin Carsai a primit 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor.

Gavril Carsai a fost condamnat de judecătorii bistriţeni la 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor.

Viorica Fustos a fost condamnată la două luni de închisoare cu suspendare şi un termen de încercare de 2 ani şi 2 luni. Fustos a mai fost implicată într-un caz similar, petrecut tot în 2007, când Maria Morar, sora Irinei Carsai, a recurs la aproximativ aceeaşi metodă. În această speţă însă, judecătorii bistriţeni le-au achitat pe cele două. Şi acest dosar se află în acest moment pe rolul instanţei Curţii de Apel Cluj.

Dănilă Mihai Iulian şi Dănilă Margareta – ginerele, respectiv fiica Irinei Carsai – au fost condamnaţi la câte 3 luni de închisoare cu suspendare cu un termen de încercare de 2 ani şi 3 luni.

De asemenea, instanţa a dispus anularea actelor false şi obligarea Irinei Carsai, a soţului şi fiului ei să plătească în favoarea „părţii civile C.B. – Sucursala Bistriţa despăgubiri civile astfel: 2.425.940, 75 lei cu titlu de credit restant (credit de recuperat); 1.072.940, 15 lei cu titlu de accesorii contractuale (reprezentând dobânzi, comisioane şi speze) calculate până la data de 14.05.2012 şi care vor fi datorate de inculpaţi şi pentru viitor, până la plata integrală a debitului (respectiv, a creditelor restante)”.

Sentinţa nu a fost însă definitivă astfel că toţi inculpaţii din dosar au atacat-o în apel. Şi DIICOT a atacat parţial sentinţa în apel, procurorii nefiind mulţumiţi de pedeapsa prea mică primită de Viorca Fustos, fără de care infracţiunile comise de ceilalţi inculpaţi nu ar fi fost posibile.

 

La Cluj au primit pedepse mai mici

Dosarul a ajuns pe masa judecătorilor de la Curtea de Apel Cluj abia după aproape un an şi jumătate după ce colegii lor de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud au pronunţat sentinţa, mai precis în noiembrie 2013.

După 12 termene, instanţa clujeană s-a pronunţat pe data de 2 aprilie 2015. Condamnările primite sunt însă mai mici decât cele de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, şi asta doar din cauza aplicării principiului legii mai favorabile, în acest caz Noul Cod Penal, care prevede pedepse mai mici pentru faptele comise de inculpaţii din dosar.

Astfel, Irina Carsai a fost condamnată la 5 ani şi 2 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor.

Florin Carsai – 2 ani şi 2 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor.

Gavril Carsai – 2 ani şi 2 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor.

Fustos Viorica – 8 luni de închisoare cu suspendare cu un termen de încercare de 2 ani şi 8 luni. Pe de altă parte, instanţa precizează că în acest caz „încetează procesul penal pornit împotriva aceleiaşi inculpate pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 alin. (1) Cod penal (faptă comisă în cursul lunii iunie 2007) ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale”.

Ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, au scăpat de condamnare Mihai Iulian Dănilă şi Margareta Dănilă.

Restul dispoziţiilor sentinţei apelate au fost menţinute, prin urmare, Irina Carsai, soţul şi fiul acesteia trebuie să restituie CEC Bank nu mai puţin de 2.425.940, 75 lei cu titlu de credit restant (credit de recuperat); 1.072.940, 15 lei cu titlu de accesorii contractuale (reprezentând dobânzi, comisioane şi speze) calculate până la data de 14.05.2012.

 

Vor în libertate

Povestea nu se termină însă aici fiindcă cei trei Carsai condamnaţi la închisoare au deschis o altă acţiune în instanţă – contestaţie în anulare – în speranţa că vor scăpa de gratii. Primul termen în acest dosar a fost stabilit pentru data de 28 aprilie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.