În prima ședință din acest an, judecătorul Marius Badea Tudose a fost ales șef al Consiliului Superior al Magistraturii pentru un mandat de un an. Marius Tudose a fost coleg de generație cu premierul Victor Ponta, cu procurorul general, Tiberiu Nițu și cu ministrul Justiției, Robert Cazanciuc. În cadrul aceleiași ședințe, procurorul Bogdan Gabor a fost ales vicepreședinte al instituției.

 

Judecătorul Marius Tudose Badea, noul președinte CSM, s-a născut în data de 5 septembrie 1972. A absolvit Facultatea de Drept, Universitatea București în 1995. Așa cum reiese din CV-ul său, până în 1999 a activat ca judecător la Slatina, iar apoi s-a transferat la judecătoria Sectorului 3 din București. Din 2000 până în 2001 a fost vicepreședinte al judecătoriei Sector 3, iar din 2001 până în 2011, președintele acestei judecătorii. Din 7 ianuarie 2011 și până în prezent a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

 

Obiectivele programului managerial al noului președinte al CSM

 

După cum reiese din proiectului său managerial, publicat pe site-ul CSM, judecătorul Marius Tudose își propune să crească eficiența și calitatea actului de justiție prin continuarea procesului de raționalizare a instanțelor și parchetelor prin „redesenarea hartii administrative judiciare”.

„Este necesară consolidarea atitudinii pro-active a CSM și a instituțiilor sistemului judiciar român în dialogul cu instituțiile europene, prin prezentarea progreselor reale, semnificative, raportate la cele patru benchmark-uri. Componenta de cooperare trebuie să se afirme ca proritară, lăsând în plan secund aspectele de verificare”, se poate citi în proiectului managerial al judecătorului.

 

În același timp, președintele Consiliului Superior al Magistraturii consideră colectarea, analiza și promovarea propunerilor formulate de instanțe și parchete ca o prioritate a anului 2015.

„În acest sens, voi urmări consolidarea colaborării inter-instituționale, în cadrul căreia CSM îi revine și rolul de catalizator al dialogului între profesioniștii sistemului și Ministerul Justiției, în cadrul Grupului de lucru pentru implementarea codurilor, precum și în cadrul mai larg oferit de Grupul de lucru inter-instituțional pentru accelerarea implementării obiectivelor de referința prevăzute în cadrul MCV”, se precizează în proiectul noului șef al CSM.

 

De asemenea, Marius Tudose are în plan și elaborarea unui Cod de etică pentru magistrați.

„Cred că este absolut necesar să insistăm, și în acest mod, în construirea profesiei și carierei magistraților prin raportare la un set de norme morale, nu numai deontologice, pentru că fără repere morale nu putem vorbi de o deontologie autentică și fără deontologie nu există profesionism”, arată judecătorul Marius Tudose.

 

Primele decizii care trebuie luate

 

Una dintre cele mai importante decizii care se vor lua sub mandatul judecătorului Marius Tudose este numirea unui nou sef la DIICOT, acest post fiind vacantat după arestarea preventivă a procurorului-șef Alina Bica în dosarul ”Despagubirilor”. Avizul pentru viitorul procuror șef este însă de competența secției de procurori, unde președintele CSM nu participă.

 

O altă decizie importantă va fi numirea viitorului președinte a secției penale de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Procedurile au fost declanșate sub fosta conducere a CSM, până la termenul limită fiind depusă o doar candidatura judecătorului Mirela Sorina Popescu. Interviul acesteia trebuie să aibă loc cel târziu în luna februarie.

 

Portret de vicepreședinte

 

Procurorul Bogdan Gabor, în vârsta de 39 de ani, este magistrat din 1999, procuror DNA Cluj în perioada 2007-2010 și membru CSM din 2012. El își definește, ca obiectiv major, sesizarea Ministerului Justiției în legătura cu necesitatea schimbării pachetului de legi ale Justiției. În plus, își propune și „reanalizarea și redimensionarea schemelor de personal din cadrul Parchetelor”.

Păstrarea unui dialog instituțional deschis și principial cu puterea executivă pentru asigurarea finanțării sistemului judiciar, continuarea demersurilor pentru finanțarea majorării schemelor de personal, dar și continuarea măsurilor privind degrevarea magistraților de obligațiile fără caracter jurisdicțional sunt câteva dintre obiectivele procurorului Bogdan Gabor.

 

În proiectul managerial, Gabor subliniază că susține necesitatea ca activitatea CSM să fie cât mai credibilă, un dialog instituțional cu celelalte puteri ale statului, dar și păstrarea independenței sistemului judiciar din România.

 

”Intrarea în vigoare a noilor coduri, tendințele celorlalte puteri ale statului de a avea unele imixtiuni în justiție reclamă că activitatea CSM în îndeplinirea rolului său constituțional să fie cât mai credibilă. În acest sens revine ca o obligație a Consiliului Superior al Magistraturii să aibă un dialog instituțional corect și coerent cu celelalte puteri ale statului, să intensifice comunicarea cu organismele europene, cât și cu organismele judiciare din statele Uniunii Europene”, precizează Bogdan Gabor în proiectul său.

 

Noul vicepreședinte al CSM menționează, de asemenea, că ”independența sistemului judiciar este structural legată de apărarea independenței sistemului judiciar, dar și a independenței, imparțialității și reputației profesionale a magistratului judecător și procuror”.

 

”Din experiența ultimilor ani, apreciez ca necesară instituirea unui instrument judiciar mai eficient care să fie pus la dispoziția CSM, în vederea îndeplinirii obligației constituționale de apărare a independenței justiției”, arată procurorul Bogdan Gabor. Acesta militează și pentru ”continuarea și dezvoltarea acțiunilor de responsabilizare a sistemului judiciar, pentru ca acesta să devină cât se poate de integru”.

 

Printre obiectivele propuse, Bogdan Gabor a mai subliniat necesitatea unei reacții ”prompte, ferme și constante” a CSM ”ori de câte ori valori fundamentale precum independența și imparțialitatea justiției sunt afectate sau periclitate prin acțiunile unei alte puteri în stat sau ale altor organisme, respectiv în situații în care limitele firești și legale ale libertății de exprimare sunt depășite”.

 

Structura Consiliului Superior al Magistraturii

 

Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri: nouă judecători și cinci procurori, aleși de magistrați în adunările generale ale instanțelor și parchetelor și validați de Senat, doi reprezentanți ai societății civile aleși de Senat și trei membri de drept – ministrul Justiției, președintele ICCJ și procurorul general al României. Mandatul membrilor aleși este de șase ani, fără posibilitatea reinvestirii.

 

Consiliul este condus de un președinte, secondat de un vicepreședinte, care fac parte din secții diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit. Președintele și vicepreședintele CSM sunt aleși doar dintre cei 14 membri aleși în adunările generale ale instanțelor și parchetelor.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.