Lovituri în serie la Bistriţa, folosind metoda ”Accidentul”

O vorbă din popor spune ceva de genul, că fraierii există pentru ca şmecherii să profite sau că la un şmecher se nasc 10 sau 100 de fraieri. În urmă cu câteva ediţii, ”Gazeta de Bistriţa”, într-un material întitulat ”Metoda Accidentul sau poveşti despre fraieri şi şmecheri”, a încerca să tragă un semnal de alarmă şi să pună oamenii în gardă pentru a se proteja de o nouă categorie de excroci, de şmecheri la propriu, care exploatând naivitatea, credulitatea unor semeni ai noştri, de fapt prostia, îi înşeală cu mari sume de bani. În zadar, atât semnalele trase de autorităţi, cât şi mediatizarea în presă a unor cazuri, nu au avut efectul scontat. Din contră, judeţul Bistriţa-Năsăud pare că a devenit terenul propice pentru cei ce practică acest gen de înşelătorie, iar frecvenţa producerii acestora a luat o turnură alarmantă, poliţia fiind depăşită total de numărul acestora.

Acest gen de infracţiune este posibil în primul rând din cauza naivităţii şi credulităţii oamenilor, sau mai bine spus prostiei omeneşti. Este chiar de neînţeles cum poate cineva să de-a curs unor instrucţiuni primite telefonic de la persoane necunoscute care îşi arogă în unele cazuri chiar calităţi oficiale? Înşelăciunile de acest gen sunt posibile şi din cauza legislaţiei precare în domeniul atât de sensibil al reţinerii datelor, aşa-numitelor legi „Big Brother”, în primul rând din cauza unor temeri privind îngrădirea unor drepturi cetăţeneşti, confidenţialitatea convorbirilor telefonice, e-mail etc. Problema încă nu este rezolvată, în încercarea de a tranşa într-un fel sau altul această dilemă, drepturile cetăţeneşti şi siguranţa acestora, s-a intrat într-un unghi mort din care nimeni nu ştie cum se va ieşi. Pe de o parte, serviciile secrete susţin că au nevoie de instrumente pentru lupta împotriva ameninţărilor cibernetice, şi nu numai, pe de altă parte mai multe proiecte pe aceeaşi temă au fost contestate de societatea civilă şi declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională (CCR).

Schimbarea legislaţiei în domeniu nu ar fi o mare scofală

Chiar şi în condiţiile în care cartelele SIM nu se vor mai vinde la liber, fără prezentarea unui act de identitate după cum este prevăzut în proiectul noii legii ”Big Brother”, acest tip de infracţiune, folosind metoda ”Accidentul” va dăinui şi ca urmare vor exista un număr mic de şmecheri şi un număr mare de fraieri. Un avizat în domeniu ar putea spune că schimbarea legislaţiei în domeniu nu ar fi o mare scofală, că nu cartelele SIM vândute la liber constituie dificultatea cea mai mare în vederea identificării escrocilor, cu argumentul solid că nu cartela e problema. De exemplu dacă într-un telefon se bagă 10 cartele SIM cu 10 numere diferite, anchetatorii pot face foarte uşor legătura între ele prin codul IMEI a telefonului şi implicit a identificării persoane respective. Sigur, şi în situaţia că nu o să se mai vândă cartele decât cu buletinul, mintea escrocilor este inepuizabilă şi o să găsească alte metode care să facă extrem de dificilă identificarea acestora.

Dacă până în luna iulie, frecvenţa excrocheriilor purtând marca ”accidentul” în judeţul Bistriţa-Năsăud era de una la două luni, luna august a înregistrat o creştere nemaiîntâlnită, în doar trei zile, în 22, 23 şi 26 august sau înregistrat la organele de poliţie 7 plângeri, 3 în 22, 2 în 23 şi 2 în 26 august 2015. Toate aceste cazuri sunt în lucru la organele de poliţie specializate, cu autori necunoscuţi, iar în rândul opiniei publice s-a insinuat o stare de nesiguranţă şi neîncredere în legătură cu capacitatea poliţiei de a rezolva cu celeritate această adevărată ”epidemie” de înşelăciuni folosind metoda ”Accidentul”.

Şi atenţie, probabil este numai vârful aisbergului, acestea au fost doar cazurile raportate.

Ziua fatidică

Conform informaţiilor furnizate de către IPJ BN, ”la data de 22 august a.c., persoane necunoscute au contactat pe telefonul fix un minor în vârstă de 16 ani, din Bistriţa, care se afla la domiciliul său, căruia i s-au recomandat ca fiind avocaţi. Acestea i-au comunicat faptul că părinţii săi, care se află în Franţa, au fost implicaţi într-un eveniment rutier în urma căruia o persoană a decedat, solicitându-i toţi banii pe care îi deţine pentru ca părinţii să nu fie arestaţi şi evenimentul să nu fie dat publicităţii. Astfel, minorul s-a întâlnit pe raza municipiului cu o persoană necunoscută, căreia i-a înmânat 300 de euro şi 2.600 de lei”.

În aceiaşi zi, la câteva ore distanţă, potrivit aceleiaşi surse, IPJ BN, …..”o femeie în vârstă de 63 de ani, din Bistriţa, în timp ce se afla la domiciliul său, a fost contactată pe telefonul fix de către persoane necunoscute, care s-au recomandat ca fiind avocaţi şi care au indus-o în eroare prin aceea că fiul ei a fost implicat într-un accident rutier soldat cu decesul unei persoane. Pentru ca acesta să nu fie arestat, bistriţeanca s-a întâlnit cu o persoană necunoscută, în faţa sediului unei bănci din municipiu, a retras de pe card 3.000 de lei şi i-a înmânat necunoscutului suma de bani, cardul şi codul PIN. Ulterior, persoana respectivă a mai retras de pe cardul persoanei vătămate 2.000 de lei”.

Şi ca ziua de 22 august 2015 să fie una de pomină, plină, a mai fost înregistrat un nou caz, ….” persoane necunoscute au contactat pe telefonul fix un bărbat în vârstă de 58 de ani, din Bistriţa, căruia i s-au prezentat ca fiind avocaţi. Acestea i-au comunicat faptul că fiul său a fost implicat într-un eveniment rutier în urma căruia o persoană a decedat, solicitându-i toţi banii pe care îi deţine pentru ca acesta să nu fie arestat. Astfel, în timp ce discuţia telefonică continua, la domiciliul persoanei vătămate s-a prezentat o persoană necunoscută, căreia bistriţeanul i-a înmânat 1.100 de euro”.

Acelaşi scenariu de fiecare dată

La o analiză mai atentă a celor şapte cazuri de înşelătorie prin metoda ”accidentul”, la care se adaugă şi cele cinci cazuri de tentativă de înşelăciune, care au avut loc în 22, 23 şi 26 august 2015 în mun. Bistriţa, având în vedere similitudinile în privinţa modului de operare, nu este exclus faptul ca acestea să aibă acelaşi autor, un grup extrem de eficient, cu o organizare pe măsură. Este folosit acelaşi scenariu cu aceleaşi ingrediente, accident de circulaţie, victime, avocat sau poliţist care sună în numele rudei, chipurile autorul sau autoarea accidentului, nevoia urgentă a unei mari sume de bani pentru a rezolva ”problema” etc.

În toate cazurile se remarcă cunoaşterea perfectă de către grupul de infractori a situaţiei ”ţintei”, informaţii despre familie, domiciliu, unde se află aceştia, preocupări, situaţia financiară, numere de telefon, mobile sau fixe etc. Unele din aceste detalii provenind din mediul apropiat familiei şi ţin chiar de intimitatea acesteia. Fără îndoială că acest lucru presupune o etapă intermediară a operaţiunii, culegerea de informaţii complete despre viitoarea ”ţintă”, iar acest lucru înseamnă efectuarea de investigaţii, probabil că infractorii intră în contact direct cu vecinii, poate chiar cu victimele, pentru a colecta toate datele de care au nevoie în vederea realizării loviturii.

Modul de abordare a victimelor este identic şi după acelaşi scenariu, cel care a contactat ”ţintele” în toate cele 7 cazuri s-a recomandat ca fiind ”avocat”, la ultimul caz a intervenit şi un ”poliţist” şi s-a invocat producerea unui accident grav de circulaţie, cu urmări penale pentru apropiaţi, arestare, dosar penal, iar pentru a rezolva situaţia respectivă este nevoie de o anumită sumă de bani.

Este mai uşor să previi

Este cunoscut principiul din medicină, că este mai uşor să previi apariţia unei boli, decât să o vindeci. Tot aşa şi în lupta împotriva infracţiunilor de tot felul, este mai uşor să previi comiterea unei infracţiuni, decât să faci anchete costisitoare care să ducă la nimic, adică la AN. Din păcate poliţia nu mai acţionează preventiv, în primul rând activitatea de culegere de informaţii specifice nu mai este o regulă a muncii de poliţie, cu câteva rare excepţii, procedeul mai este folosit de cei de la investigaţii criminale şi crimă organizată. Prin activităţi informative, de culegere de informaţii, multe infracţiuni ar putea fi prevenite. Prevenţia, componentă a luptei împotriva criminalităţii, practic a dispărut din activitatea de poliţie. Deja la noi s-a încetăţenit o regulă, poliţia acţionează doar după ce infracţiunea a avut loc, iar răul s-a comis, iremediabil.

Iar despre activitatea compartimentului de analiză şi prevenirea criminalităţii din structura IPJ BN, afli că există o asemenea componentă numai dacă accesezi site-ul instituţiei şi eşti curios să vezi dacă există aşa ceva.