Mai bine de un an, primarul bistrițean Ovidiu Creţu a avut mari emoţii din cauza Agenţiei Naţionale de integritate, care l-a declarat incompatibil cu funcţia deţinută din cauză că ar fi avut, simultan, şi calitatea de reprezentant asociat persoană juridică în cadrul SC Business Park Bistriţa Sud SRL. Incompatibilitatea a survenit pe fondul unei greşeli produsă în actele depuse la Registrul Comerţului Bistriţa-Năsăud pentru înfiinţarea societăţii comerciale, din cauza căreia Ovidiu Creţu apărea şi ca reprezentant al municipalităţii în adunarea generală a asociaţilor. Eroare care a fost îndreptată ulterior, însă prima instanţă nu a ţinut cont de ea.
Decizia a fost atacată de Ovidiu Creţu la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), care i-a dat dreptate edilului bistriţean şi a anulat raportul întocmit de Agenţia Naţională de Integritate.
În septembrie 2013, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) l-a găsit în stare de incompatibilitate pe Ovidiu Creţu din cauză că acesta ar fi deţinut simultan atât funcţia de primar al municipiului Bistriţa, dar şi calitatea de reprezentant asociat persoană juridică în cadrul S.C. BUSINESS PARK BISTRIŢA SUD S.R.L, în perioada 1 octombrie 2012 – 21 ianuarie 2013.
La scurtă vreme după ce a fost declarat incompatibil de ANI, Ovidiu Creţu declara că de fapt ar fi fost o greşeală din partea Registrului Comerţului, care însă a fost rectificată, documentul fiind depus la dosarul de verificare de la Agenţia Naţională de Integritate. Cu toate acestea, decizia ANI a fost una dură şi drept urmare primarul Bistriţei s-a arătat decis să meargă în instanţă, convins că va câştiga.
Procesul s-a judecat la Curtea de Apel Cluj, unde Ovidiu Creţu nu a reuşit să îi convingă pe magistraţi că este pur ca lacrima.
Instanţa a rămas două săptămâni în pronunţare
Recursul primarului Ovidiu Creţu a fost judecat de ÎCCJ la finele lunii ianuarie anul acesta, instanţa având nevoie de aproape două săptămâni până să se pronunţe pe 10 februarie. În final, edilul bistriţean a avut câştig de cauză.
Imediat după pronunţarea sentinţei, Gazeta de Bistriţa a formulat o cerere către ÎCCJ în vederea remiterii motivării acesteia, document care ne-a parvenit abia pe 15 iulie. Drept urmare vă prezentăm care sunt motivele care au stat la baza rezultatului favorabil înregistrat de Creţu în meciul purtat cu Agenţia Naţională de Integritate, care, culmea, în raportul de incompatibilitate invoca legea. Având însă în vedere că legislaţia din România este una stufoasă, există şi scăpări, ori din necunoaştere, ori din rea voinţă.
Avea drept de reprezentare
Prima parte a procesului deschis de Ovidiu Creţu împotriva ANI, s-a derulat la Curtea de Apel Cluj, instanţă care i-a respins edilului bistriţean cererea de anulare a raportului cu privire la starea sa de incompatibilitate.
În schimb, ÎCCJ spune altceva. Potrivit motivării Instanţei Supreme, ANI nu a ţinut cont şi de câteva reglementări legale din administraţia publică locală, în baza cărora un primar poate reprezenta unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu diverse persoane juridice sau persoane fizice. Mai decât atât, în situaţia dată, Ovidiu Creţu primise un mandat din partea Consiliului Municipal pentru a semna actele de înfiinţare ale Sc Business Park Bistriţa Sud SRL.
„Primarul în calitate de organ executiv în structura autorităţilor publice locale, asigură legal reprezentarea unităţii administrativ teritoriale în faţa terţilor, în exercitarea atribuţiilor sale de punere în executare a hotărârilor consiliului local iar consiliul local este organul care decide participarea unităţii administrativ teritoriale în calitate de asociat, la constituirea unei societăţi comerciale.
În această calitate, recurentul-reclamant a fost desemnat conform art. 9 din HCL nr. 109/2012 „să reprezinte Municipiul Bistriţa la încheierea actelor necesare dobândirii personalităţii juridice a societăţii administrator pentru Parcul Industrial „Bistriţa Sud” – SC „Business Park Bistriţa Sud” SRL şi să semneze în faţa organelor competente orice acte juridice necesare”, acesta exercitându-şi calitatea de reprezentant legal al Municipiului Bistriţa exclusiv cât priveşte formalităţile necesare dobândirii personalităţii juridice de către societatea comercială, conform mandatului primit,asociatul unic fiind Municipiul Bistriţa”, se arată în motivarea instanţei.
Eroarea de la Registrul Comerţului i-a dat bătăi de cap
În documentele depuse de municipalitate s-a strecurat însă o greşeală – primarul Ovidiu Creţu apărea reprezentat în numele municipalităţii în adunarea generală a asociaţilor, fapt interzis de lege. Eroarea a fost îndreptată, această rectificare având efect retroactiv, conform legilor în vigoare.
„Astfel cum rezultă din probatoriul administrat în cauză în actele ORC de înfiinţare a societăţii, în mod eronat a fost consemnată calitatea recurentului-reclamant de reprezentant al municipiului Bistriţa în adunarea generală a asociaţilor, menţiune care a fost radiată prin Rezoluţia nr. 604/21.04.2013 prin care a fost admisă cererea de îndreptare a erorii materiale formulată din oficiu de ORC.
Conform art. 281 Cod procedură civilă „erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele decalcul, precum şi orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere”.
Îndreptarea erorii materiale astfel efectuată produce efecte retroactiv de la data înregistrării iniţiale eronate iar conform Ordinului Ministerului Justiţiei nr. 2594/C/2008 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind modul de ţinere a registrului comerţului, de efectuare a înregistrărilor şi de eliberare a informaţiilor, art.195 şi următoarele, instituţia îndreptării erorii materiale reglementate de Codul de procedură civilă este aplicabilă şi în cazul menţiunilor efectuate în Registrul Comerţului.
Instanţa de control judiciar constată că în mod greşit s-a reţinut prin sentinţa atacată că actul de îndreptare a erorii materiale,respectiv Rezoluţia nr.604/21.04.2013 a fost realizat „pro causa” , în condiţiile în care acesta este un act oficial asimilabil unei hotărâri judecătoreşti care produce efecte retroactiv de la data înregistrărilor rectificate şi a cărui valabilitate nu a fost contestată de către intimată în cadrul unei proceduri specifice.
Înalta Curte constată că înlăturarea acestei probe de către prima instanţă s-a produs în mod nejustificat şi fără o bază legală”, se arată în motivare.
AGA nu s-a întrunit niciodată
Pe de altă parte, în baza probatoriului administrat în cauză cu ocazia judecării prezentului recurs, Înalta Curte constată că din hotărârile consiliului local adoptate în perioada 01.10.2012 –21.01.2013, perioadă pentru care prin raportul de evaluare contestat s-a reţinut starea de incompatibilitate a primarului Creţu,rezultă că nu s-a întrunit niciodată AGA SC Business Park Bistriţa Sud SRL, nefiind adoptată nici o hotărâre de către asociatul unic.
„În acest context este evident faptul că acesta nu avea cum să deţină calitatea de reprezentant în AGA al asociatului unic”, arată instanţa, care concluzionează că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru reţinerea incompatibilităţii prevăzute de dispoziţiile art. 87 alin.(1) lit.f) din Legea nr. 161/2003.
„Calitatea de reprezentant al unei persoane juridice la semnarea actului constitutiv, nu translatează de drept această calitate şi în adunările generale ale acţionarilor, pentru a dobândi calitatea de reprezentant al unităţii administrativ teritoriale în AGA, spre a exercita în numele ei drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute de aceasta la societăţi comerciale, fiind necesar, conform art. 125 din Legea nr. 31/1990 coroborat cu art. 37din Legea nr. 215/2001 un mandat special pentru adunarea respectivă, concretizat printr-o hotărâre de consiliu local, ceea ce în cauza de faţă nu a fost dovedit.
Hotărârea Consiliului Local nr. 109/20.09.2012, nu conţine un asemenea mandat, conform dispoziţiilor art. 8, fiind împuternicit Primarul municipiului Bistriţa să semneze actul constitutiv al societăţii iar potrivit dispoziţiilor art. 9 se împuterniceşte aceeaşi persoană să încheie în numele singurului acţionar – Municipiul Bistriţa – actele necesare dobândirii personalităţii juridice”, se mai precizează în motivare.
Având în vedere toate aceste considerente, Instanţa Supremă a dispus anularea raportului de evaluare întocmit de ANI, astfel că edilul Bistriţei a scăpat basma curată din această luptă.
