Incredibil! Soluţia municipalităţii bistriţene pentru agenţii economici care vor să scape de cerşetori: SĂ-ŞI ANGAJEZE PAZNICI!

Modalitatea în care pun problema autorităţile locale când vine vorba despre cerşetori este absolut incredibilă. După ce primarul Ovidiu Creţu a anunţat că se gândeşte la o firmă privată pentru a scăpa pietonalul de cerşetori, şeful poliţiei locale este tranşant: cine nu vrea mâini întinse la terase să-şi angajeze paznic.

La şedinţa de Consiliu Local din această lună a fost pusă pe tapet o problemă arzătoare, cu rădăcini vechi: cerşetorii care sufocă centrul istoric şi agasează bistriţenii care se relaxează la o bere, precum şi turiştii care aleg să viziteze Bistriţa.

Cel care a adus în discuţie această problemă este Gavrilă Benţa, consilierul local având o terasă pe Pietonalul Liviu Rebreanu. Acesta a precizat în cadrul şedinţei că Poliţia Locală este depăşită de această problemă şi că ar trebui să se găsească o altă soluţie pentru această problemă.

De acord cu consilierul local a fost şi primarul Ovidiu Creţu, care a spus că ia în calcul angajarea unei firme private care să se asigure că cerşetorii stau departe de centrul istoric al Bistriţei. Firma în cauză ar urma să fie plătită tocmai din taxele achitate de către cei care au terase şi localuri în zona istorică.

Florin Frandeş, şeful Poliţiei Locale recunoaşte şi el că serviciul pe care îl conduce este depăşit de situţie şi vine cu o altă variantă: proprietarii de terase nemulţumiţi să se asocieze şi să-şi angajeze un paznic permanent sau să plătească taxe în plus la primărie, iar Primăria Bistriţa, prin Poliţia Locală, să asigure permanenţa printr-un agent.

Cerşetorii, „ataşaţi” de centrul istoric

„Nu avem o soluţie în ceea ce-i priveşte. Când ne văd pe pietonal, cerşetorii dispar, dar imediat ce plecam reapar şi stau cu mâna întinsă. Facem nenumărate patrulări zilnic acolo, dar nu avem ce să le facem. Îi amendăm, dar nu îşi plătesc amenzile, bunuri nu au, de muncă în folosul comunităţii nu poate fi vorba, pentru că nici să facă asta nu pot fi constrânşi. Ei ştiu deja cum stă treaba şi nici nu se mai agită când îi luăm de pe stradă”, explică Florin Frandeş.

Anul acesta au fost amendate 44 de persoane, amenzile totalizând 7810 lei. Amenzile pe care cerşetorii le plătesc variază între 100 şi 150 de lei. Un cerşetor de la blocurile sociale din Viişoara a reuşit să adune nu mai puţin de 10 amenzi, toate rămânând neplătite.

De altfel, toate amenzile rămân pe hârtie, nefiind achitate. Nici transformarea amenzilor neplătite în muncă în folosul comunităţii nu rezolvă problema, autorităţile neavând nicio bază legală pentru a obliga cerşetorii să muncească.

Fluxul mare de persoane întâlnit în centrul istoric a transformat această zonă în preferata cerşetorilor. De asemenea, aceştia pot fi întâlniţi în apropierea bisericilor în special în weekend, dar şi în pieţe, Piaţa Decebal fiind preferată in acest punct de vedere.

Cerşetorii, toleraţi în blocurile sociale

Parte din aceşti cerşetori provin de la blocurile sociale din Viişoara sau Subcetate. Poliţia Locală are în evidenţă 9 persoane de la blocurile sociale din Viişoara şi Subcetate care apelează la mila publicului. 6 stau chiar în centrul oraşului, tot în locuinţe puse la dispoziţie de către municipalitate.

Municipalitatea nu a luat nicio măsură în ceea ce-i priveşte, astfel că niciunul dintre cerşetori nu şi-a pierdut locuinţa, asta deşi există multe persoane pe listă care aşteaptă un apartament sau o garsonieră.

Acestea sunt însă cazurile fericite. Majoritatea vin din diferite părţi alte judeţului, dar şi din alte judeţe, precum Mureş sau Cluj. Aceştia locuiesc în clădiri dezafectate sau în corturi amenajate în Pădurea Codrişor.

Printre locaţiile transformate de cerşetori în „casă” se numără fosta fabrică UCTA, unde au fost identificate 13 persoane şi 10 minori, calea ferată de lângă strada Tărpiului, unde au fost identificat 14 persoane şi 15 minori.

Poliţia Locală dărâmă aceste locuinţe improvizate, iar cerşetorii sunt trimişi în localităţile de domiciliu, însă se întorc şi-şi amenajează locuinţe în alte locaţii. În cazul minorilor s-a luat legătura şi cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa-Năsăud, însă nici această instituţie nu a luat vreo măsură.

Mulţi dintre aceşti cerşetori nu au nici acte şi trăiesc în condiţii greu de imaginat, care le pun în pericol sănătatea. De asemenea, majoritatea nu ştiu nici să îşi scrie numele, nu frecventează şcoala şi nu sunt în evidenţa niciunui medic.

Poliţia Locală a amendat şi proprietarii terenurilor care le-au permis cerşetorilor să se instaleze în aceste locuri dezafectate cu câteva sute de lei, pentru mizerie şi refuzul de a îngrădi proprietăţile. Aceste amenzi nu i-au descurajat pe proprietarii de terenuri să îi primească pe cerşetori, care cel mai probabil plătesc o taxă pentru a putea sta în aceste locuri.

Costan, printre cerşetorii „de lux”

Printre cei care apelează la mila bistriţenilor se numără şi câteva personaje „notorii” cunoscute de toată lumea. Printre aceste personaje se numără şi Costan, un bărbat trecut de prima tinereţe cu probleme psihice.

Se pare că acesta beneficiază şi de o pensie şi are o casă deloc modestă în localitatea Şieu. Poliţia Locală a încercat să îl interneze la Spitalul de Psihiatrie din Beclean, însă rudele l-au scos a doua zi. Tot rudele îl duc zilnic la trenul care-l aduce în Bistriţa.

La fel de bine o duce şi bătrâna care apelează la mila publicului pe scările de la Electrica. Aceasta are pensie şi o casă în Dumitriţa şi este adusă zilnic de către rude „la muncă”.

Un dispecerat de primire pentru cerşetori, o altă idee creaţă

Potrivit şefului Poliţiei Locale, Florin Frandeş, următorul pas este un dispecerat de primire pentru cerşetori, care va fi amenajat într-un punct termic din zona Gării. Aici vor fi aduşi cerşetorii, deparazitaţi şi mai apoi trimişi către localităţile de domiciliu.

Acest dispecerat va avea şi o cameră de cazare, care va fi folosită cel mai probabil pe timpul iernii, când temperaturile scăzute fac ravagii printre oamenii străzii. Florin Frandeş crede că acest dispecerat va scuti de o grijă Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean, care îi prelua până acum pe oamenii străzii.