ANAF-ul se vrea ”big brother” pe tranzacţiile financiare

ANAF-ul vrea să se transforme în Big Brother. Conform unei propuneri legislative, contabilii ar putea fi obligaţi să raporteze la ANAF dacă au auzit că vreo persoană, fizică sau juridică, a făcut tranzacţii mai mari 5.000 de euro. Pe de altă parte, reprezentanţii CECCAR spun că ar încălca secretul profesional dacă ar face acest lucru şi fac lobby pentru a nu se aproba această prevedere. De asemenea, şapte organizaţii neguvernamentale au trimis Ministerului Finanţelor un punct de vedere prin care solicită găsirea altor soluţii pentru combaterea evaziunii fiscale, care să respecte totodată şi drepturile omului şi să acorde atenţie sporită protecţiei datelor personale.

În această perioadă, la Comisiile de Buget şi Finanţe din cadrul Parlamentului se ”pritoceşte” un amendament al Codului Fiscal care, dacă va fi aprobat, ar putea transforma ANAF-ul într-un Big Brother al tranzacţiilor financiare.

Pentru a stopa evaziunea fiscală, potrivit acestui amendament contestat, avocaţii, contabilii, experţii contabili, consultanţii fiscali, auditorii ar putea fi obligaţi să transmită Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) atenţionări de fiecare dată când vor lua cunoştinţă de operaţiuni în lei sau altă valută care depăşesc valoarea de 5.000 de euro.

Această nouă măsură pe care guvernul vrea s-o introducă imită alte tentative de supraveghere în masă a populaţiei (aşa numitele legi Big Brother care prevedeau supravegherea electronică a comunicaţiilor sub pretextul combaterii terorismului), care în ultimii ani au fost declarate neconstituţionale fie pe plan intern, de către Curtea Constituţională, fie pe plan european, de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Dacă supravegherea în masă a populaţiei a fost considerată neconstituţională pentru anchetarea actelor de terorism, ea ar fi cu atât mai mult neconstituţională în cazul evaziunii fiscale.

Simpla explicaţie din nota de fundamentare a propunerii legislative, conform căreia „măsura prezintă avantajul constituirii, la nivelul ANAF, a unei baze de date care să fie valorificată atât în scopul identificării evaziunii fiscale (venituri nedeclarate), cât şi în scopul eficientizării activităţii de executare silită (prin poprire)”, nu respectă principiul proporţionalităţii.

CECCAR nu acceptă proiectul

Reprezentanţii Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR), cer ”eliminarea acestor prevederi care încalcă grav secretul profesional deoarece obligaţia de raportare către ANAF a operaţiunilor care depăşesc un anumit plafon valoric transformă experţii contabili în agenţi administrativi şi ştirbeşte grav independenţa profesională a expertului contabil. Prevederile art. 67 din proiectul susmenţionat precizează că legea fiscală recunoaşte dreptul expertului contabil si contabilului autorizat de a refuza furnizarea de informaţii către organul fiscal, cu privire la datele de care a luat cunoştinţă în exercitarea activităţii sale profesionale.

În mod contradictoriu, art. 62 din acelaşi proiect impune experţilor contabili, precum si altor profesii libere, obligaţia de a raporta operaţiunile de peste 5.000 de euro sau echivalentul acestei sume, despre care au luat cunoştinţă, inclusiv pe cele sub acest plafon valoric care sunt mai multe şi „par a avea o legătură între ele”. Această prevedere este inacceptabilă şi este de natură să genereze abuzuri, inclusiv sub forma unor presiuni ce afectează grav secretul profesional al experţilor contabili si contabililor autorizaţi – singurul criteriu care garantează, prin conştiinţa profesională, confidenţialitatea informaţiilor de care a luat cunoştinţă expertul contabil, confidenţialitate ce constituie temeiul încrederii în profesia de expert contabil si contabil autorizat.

Confidenţialitatea, principiu important în codul Etic al profesioniştilor contabili, precum şi secretul profesional reprezintă garanţii ale profesiei legale de expert contabil şi de contabil autorizat fiind sunt grav afectate de modificările propuse în proiect”.

”Nu acceptăm să se raporteze zilnic informaţii organelor fiscale, în formatul, cu conţinutul şi detaliile pe care le va stabili Preşedintele ANAF, prin norme infraparlamentare, pe baza unei norme de atribuire de competenţă într-un domeniu ce vizează activităţi care ţin de domeniul vieţii private a clienţilor ori de secretul comercial al afacerilor, cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor legale specifice privind secretul profesional”, declară Robert Aurelian Sova, preşedintele CECCAR.

Pe cine vrea să transforme ANAF în turnători

Conform propunerii de la art 62 din proiectul Codului de procedură fiscală vor fi obligaţi să raporteze tranzacţiile entităţile prevăzute la art. 10 lit. b) – k) din Legea nr. 656/2002:

1. b) _instituţiile financiare, precum şi sucursalele din România ale instituţiilor financiare străine;
2. c) _administratorii de fonduri de pensii private, în nume propriu şi pentru fondurile de pensii private pe care le administrează, agenţii de marketing autorizaţi/avizaţi în sistemul pensiilor private;
3. d) _cazinourile;

e)_ _auditorii, persoanele fizice şi juridice care acordă consultanţă fiscală sau contabilă;

1. f) _notarii publici, avocaţii şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale, în cazul în care acordă asistentă în întocmirea sau perfectarea de operaţiuni pentru clienţii lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acţiuni sau părţi sociale ori elemente ale fondului de comerţ, administrarea instrumentelor financiare sau a altor bunuri ale clienţilor, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcţionării sau administrării unei societăţi comerciale, constituirea, administrarea ori conducerea societăţilor comerciale, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare ori desfăşurarea, potrivit legii, a altor activităţi fiduciare, precum şi în cazul în care îşi reprezintă clienţii în orice operaţiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile;
2. g) _furnizorii de servicii pentru societăţile comerciale şi alte entităţi sau construcţii juridice, alţii decât cei prevăzut la alit. e) sau f), aşa cum sunt definiţi la art. 2 lit. k);
3. h) _persoanele cu atribuţii în procesul de privatizare;
4. i) _agenţii imobiliari;
5. j) _asociaţiile şi fundaţiile;
6. k) _alte persoane fizice sau juridice care comericializeaza bunuri şi/sau servicii, numai în măsură în care acestea au la bază operaţiuni cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 5.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea legătură între ele.