Marile familii nobiliare care au trăit în Transilvania, au lăsat moştenire nu mai puţin de 12 castele. Toate 12 sunt într-o stare avansată de degradare fiind un real pericol pentru cei care se încumetă să le viziteze. Autorităţile locale sau judeţene nu au reuşit să găsească o soluţie nici măcar pentru unul dintre castele.

 

Familiile Teleki, Hye, Rakoczi, Thorma, Wesselenyi, Bonffy sau Bethlen au lăsat moştenire nu mai puţin de 12 castele în Bistriţa-Năsăud: castelul Hye din Ilişua, castelul Lazăr Imre din Sărata, castelul Rakoczi din Şieu Măgheruş, conacul Torma din Cristeştii Ciceului, castelul Wasselenyi din Chiochiş,castelul Haller din Matei, castelele Teleki din Posmuş şi Comlod, castelul Banffy din Urmeniş şi castelele Bethlen din Beclean, Arcalia şi Cristur Şieu. Toate cele 12 castele au primit titulatura de monument istoric. Dintre acestea foarte puţine încă se mai ţin bine şi nu reprezintă un pericol pentru cei care vor să le viziteze.

Toate sunt într-o stare avansată de degradare, unele dintre ele având tavanul sau pereţii căzuţi. În starea cea mai bună se află castelul Bethlen de la Arcalia, care se află în administrarea Universităţii Babeş Bolyai. Acesta a fost singurul care a avut parte de lucrări de reabilitare. Universitatea clujeană s-a judecat ani buni cu presupuşii moştenitori ai castelului, care în final au pierdut procesul în toamna acestui an, astfel că UBB va putea să facă intervenţiile necesare, întrucât una dintre încăperile castelului a fost grav afectată de ploaie, asta din cauza unor probleme la acoperiş. Accesul este deocamdată interzis şi în acest castel din motive de siguranţă. Castelul Bethlen de la Arcalia se numără printre puţinele care încă mai sunt semnalizate. De cele mai multe ori cei care doresc să le viziteze dau de ele „din greşeală”, asta pentru că ies în evidenţă printre casele ţărăneşti ce le înconjoară.

 

Odată bijuterii arhitecturale, astăzi ghene de gunoi

Starea proastă a castelelor, care nu doar că sunt lăsate în paragină să se prăbuşească, ci au fost prădate şi de hoţi şi chiar devastate şi folosite pe post de ghene de gunoi, a fost observată şi de către un grup de tineri care au pornit la inventarierea castelelor din Transilvania, în încercarea de a mai păstra vie măcar povestea lor. Deşi nu au avut parte niciodată de când au fost ridicate lucrări de întreţinere şi renovare, unele dintre aceste 12 castele beneficiază de pază, mai mult de conjunctură, nu datorată unor eforturi ale autorităţilor locale. Astfel de castelul Lázár de la Sărata se îngrijeşte un localnic şi este păzit atât cu gard cât şi cu câini, cel al familiei Bethlen din Arcalia are şi el parte de pază, asta pentru că clădirea este în administrarea Universităţii Babeş Bolyai care a angajat un paznic pentru castel şi parcul dendrologic. De o „pază” de conjunctură are parte şi castelul Hye din Ilişua, dar asta doar pentru că în curtea în care se află şi clădirea funcţionează Preventoriu TBC de Copii.

Restul castelelor însă nu au parte nici măcar de o minimă pază. De ce ar avea nevoie de pază dacă oricum sunt în paragină? Ei bine, de la Castelul familiei Thorma din Cristeştii Ciceului au dispărut geamurile, uşile au fost distruse, iar hoţii de fier vechi deja au pus ochii pe tot ce ar mai putea valorifica. Dozele de bere, ambalajele, hainele, pungile şi chiar fecalele prezente în mai multe dintre aceste castele ne mai spun faptul că aceste spaţii au mai fost folosite şi la chefuri şi chiar ca şi locuinţe provizorii.

 

Legea protejează monumentele istorice şi nu prea

Titulatura de monument istoric pe care au primit-o toate aceste castele ar trebui să le apere şi să garanteze protecţia lor, precum şi reabilitarea şi promovarea lor ca atracţii turistice.

„În sensul prezentei legi, prin protejare se înţelege ansamblul de măsuri cu caracter ştiinţific, juridic, administrativ, financiar, fiscal şi tehnic menite să asigure identificarea, cercetarea, inventarierea, clasarea, evidenţa, conservarea, inclusiv paza şi întreţinerea, consolidarea, restaurarea, punerea în valoare a monumentelor istorice şi integrarea lor social-economică şi culturală în viaţa colectivităţilor locale”, se precizează în Legea nr 422 din 2001 privind protejarea monumentelor istorice. Aceeaşi lege mai spune că pentru fiecare monument istoric se instituie o zonă de protecţie prin care se asigură conservarea integrată şi punerea în valoare a monumentului.

„Desfiinţarea, distrugerea parţială sau totală, profanarea, precum şi degradarea monumentelor istorice sunt interzise şi se sancţionează conform legii”, mai spune aceeaşi lege. Ei bine, niciuna dintre aceste prevederi legale nu pare să se respecte atunci când vine vorba despre aceste castele. Deşi nu se respectă prevederile legale, instituţiile abilitate nu au aplicat nicio sancţiune până acum în acest sens. Responsabili de aceste castele sunt fie moştenitorii acolo unde există, fie autorităţile locale sau judeţene care în cele mai multe cazuri le-au preluat în administrare. Autorităţile locale şi cele judeţene ba îşi pasează responsabilitatea de la una la alta, ba invocă procesele de retrocedare care le-ar împiedica să acţioneze, ba se plâng de lipsa banilor.

 

Proiecte fantasmagorice nematerializate

Deşi nu s-a făcut nimic concret pentru conservarea şi punerea în valoare a acestor castele, în mai multe rânduri au apărut tot felul de proiecte care mai de care mai irealiste. Astfel, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Liviu Rusu, voia să transforme castelul de la Posmuş într-un restaurant cu cramă. Actualul, Radu Moldovan însă a aşteptat ajutor din afară. El anunţa anul trecut că un consorţiu format dintr-o universitate şi un institut din Bruxelles s-a arătat interesat pentru achiziţionarea castelului Teleki din Posmuş. Aceştia ar fi vrut să reabiliteze clădirea şi să transforme castelul într-un centru european unde să desfăşoare activităţi academice de cercetare.

Proiectul s-a oprit la stadiul de intenţie însă. La fel s-a întâmplat şi cu proiectul care a avut în centru castelul Teleki din Comlod. În 2013, o companie britanică specializată în restaurare şi construirea de clădiri istorice se arăta interesată să renoveze castelul şi să amenajeze acolo o şcoală cu regim internat pentru taberele de vară destinate copiilor cu handicap. Castelul de la Comlod a mai fost în centrul unui proiect fantasmagoric în urmă cu câţiva ani. Atunci, nişte italieni şi-au manifestat dorinţa de a reabilita castelul şi a-l transforma într-un cazino, iar grădina ce-l înconjoară într-un teren de golf. Pe castelul Lázár a pus ochii o fabrică de textile, care vrea să-l transforme într-un spaţiu expoziţional atât pentru produsele sale, cât şi pentru alte obiecte de artă.

castelul de la Arcalia Castelul teleki de la Comlod - interior mai mic

1 COMENTARIU

  1. Dati-le urmasilor lor,daca voi nu sunteti capabili sa le gestionati – nici macar sa varuiti ce au construit altii – si… sa nu uitati de ajutor social

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.