Ovidiu Creţu mai dă o dovadă că este mână largă când vine vorba de tocat banul public iar la mijloc este vreun proiect pe care îl visează peste noapte. Dacă anul trecut a cheltuit nu mai puţin de 50.000 de euro pentru renovarea a celor două toalete publice din Piaţa Centrală, nu este exclus ca în scurt timp acestea să dispară odată ce proiectul de reabilitare şi renovare a respectivei zone va fi implementat. Astfel peste banii investiţi anul trecut, municipalitatea este hotărâtă… să tragă apa.

 

Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu este decis să schimbe faţa municipiului, cel puţin în zona centrală. Asta deşi nu este foarte clar cum vor decurge lucrurile, mai ales că din mintea edilului bistriţean nu a ieşit cu desăvârşire ideea de a implementa o linie de transport verde, care să treacă pe strada Dornei. În acelaşi timp însă, Ovidiu Creţu susţine şi că vrea să transforme Piaţa Centrală într-o zonă pietonală.

 

Pietonalizarea Pieţei Centrale

Ne oprim de data aceasta la transformarea feţei zonei centrale de lângă Biserica Evanghelică într-un imens pietonal, o idee care de altfel ar da o notă aparte burgului bistriţean. La finele anului trecut, primarul Ovidiu Creţu a lansat chiar şi un concurs de soluţii, iar în final a fost aleasă şi o variantă câştigătoare, un proiect realizat de o firmă din Cluj-Napoca – SC Planwerk SRL. Proiectul clujenilor de la Planwerk urmăreşte pietonalizarea pieţei şi reunificarea ei spaţială într-o formă contemporană, non-muzeală şi strâns legată de viaţa oraşului. Eliberarea, defragmentarea, unificarea spaţială şi funcţională sunt scopurile principale ale propunerii. Eliminarea parcărilor, a unei părţi semnificative a vegetaţiei şi a unor obiecte sau amenajări amplasate dezavantajos oferă perspective şi trasee noi şi permite perceperea şi înţelegerea spaţiului. În deschiderea largă a pieţei, obiectele vechi şi noi ies din configuraţia geometrică dictată de carosabile şi alei şi se aşează firesc în logica locului.

Vechea incintă fortificată a bisericii este readusă la suprafaţă pentru a media cu subtilitate între animaţia evenimentelor şi a fluxurilor pietonale de pe latura de nord şi calmul grădinii urbane de pe amprenta fostului cimitir la sud. Repere punctuale cunoscute, dar dispărute, ale evoluţiei pieţei sunt integrate funcţional şi ambiental în organizarea pieţei şi evocate discret în amenajare. Pe traseul canalului care străbătea piaţa pe latura sudică este propus un curs de apă integrat în pavaj şi însoţit de jocuri alcătuite din jeturi montate la nivelul de călcare. Pe poziţia aproximativă a vechii aducţiuni de apă (colţul de nord-est al pieţei) este amplasată o fântână circulară care mobilează şi împrospătează zona de intrare în piaţă.

Reorganizarea componentei vegetale urmăreşte (re)afirmarea celor două zone tradiţionale ale pieţei, fără însă a trasa o delimitare spaţială tranşantă între acestea. Selectarea vegetaţiei actuale păstrate are la bază criterii legate de eliberarea câmpurilor vizuale (în primul rând asupra bisericii şi a fronturilor), de starea şi vârsta arborilor şi de potenţialul acestora de a articula diferite zone funcţionale ale pieţei.

Zona nordică primeşte un rol multifuncţional şi un caracter predominant mineral. Castanii de dimensiuni mari unt păstraţi ca elemente solitare care flachează principalul flux pietonal al pieţei (diagonala Dornei-Rebreanu) şi umbresc locuri de odihnă. Latura sudică a pieţei, însorită şi cu un caracter mai retras, beneficiază în continuare de prezenţa arborilor de talie medie pentru a găzdui activităţi cu caracter recreaţional şi ludic: o grădină urbană. Sunt selectate şi completate specii cu inflorescenţe şi cromatică bogate. Potrivit primarului Ovidiu Creţu, lucrările pentru implementarea acestui proiect ar putea fi demarate în 2016 şi s-ar putea întinde pe perioada a doi ani.

 

Ecologiştii, supăraţi că rămân fără wc-ul public

Toate bune şi frumoase până aici, dar un element important a fost scăpat din vedere şi tocmai acest lucru a dus la o revoltă din partea ecologiştilor bistriţeni – lipsa toaletelor publice din proiect. Acest lucru i-a determinat să iniţieze un memoriu adresat consilierilor locali, dar şi primarului Ovidiu Creţu.

„Din lipsă de performanţe notabile, edilii noştri dragi îşi risipesc priceperea şi inteligenţa pe proiecte şi studii care au în vedere desfiinţarea WC-urilor publice din oraş. După dezbaterea publică organizată de Primărie pe tema modernizării Pieţei Centrale în care domnul primar Ovidiu Creţu a comandat un proiect fără iarbă şi copaci, a găsit un lucru esenţial ca Bistriţa să semene cu Viena prin desfiinţarea toaletelor publice care au fost renovate anul trecut cu 50.000 euro. S-a găsit şi o scuză: cum că toţi care vor strânge din picioare vor putea bate pe la uşile cafenelelor şi restaurantelor de pe pietonal şi nu numai. Explicaţia nu stă în picioare deloc, având în vedere că nu toţi vor avea bani să consume ceva iar cei care vin de prin alte părţi probabil nu vor mai avea bani nici măcar de o cafea înainte de a pleca acasă.

Mai plin de zel, vicele Kiss Laszlo, subalternul primarului care stă şi într-un picior numai să rămână pe funcţie, în orice fel şi în orice chip, se gândeşte la rândul său la un alt proiect de modernizare a Pieţei Unirii (din partea de sus a pietonalului, în faţa Bisericii Ortodoxe) care şi el a fost modificat şi modernizat nu de mult. Şi-a amintit şi dânsul de un lucru esenţial, desigur în viziunea lui, desfiinţarea WC-ului public pentru că şi aici Bistriţa trebuie să semene cu Nürnberg”, scriu ecologiştii în documentul care a ajuns pe masa consilierilor locali.

 

50.000 de euro, tocaţi scurt

În 2011, Primăria Bistriţa anunţa că intenţionează să reabiliteze şi să modernizeze toaletele publice din centrul istoric al municipiului, dar şi să construiască un grup sanitar nou în cartierul Viişoara, mai precis în Heidenfeld. La acea vreme suma avansată ce urma să fie investită în astfel de lucrări era de o sută de mii de euro, aprobată de altfel şi de consilierii locali. Jumătate din sumă, adică 50.000 de euro, era prevăzută să fie investită pentru modernizările grupurilor sanitare din apropierea Bisericii Evanghelice, iar cealaltă jumătate pentru Heidenfeld. Grupurile sanitare din Heidenfeld au fost rapid realizate, nu însă şi cele din apropierea Bisericii Evanghelice, două la număr.

Abia în 2013municipalitatea s-a gândit să facă totuşi ceva concret. Timpul alocat execuţiei propriu zise a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a durat foarte mult, aproape un an, având în vedere că nu era vorba de lucrări de anvergură.

Practic, la intrare a fost înlocuită gresia şi faianţa, cu plăci de granit. Faianţă nouă a fost montată şi în interior, însă nu peste tot, fiindcă există porţiuni în care a fost lăsată cea veche şi fisurată. Tot în interior, gresia nu a fost deloc înlocuită, ci a fost lăsată tot cea veche. Au fost montate oglinzi. De asemenea, au fost schimbate instalaţiile şi au fost montate sisteme de ventilaţie şi încălzire. În ce priveşte tâmplăria, au fost montate câteva uşi noi din tâmplărie PVC.Vasele de toaletă şi pişoarele au fost şi ele înlocuite însă nu sută la sută, fiindcă şi în acest caz au mai rămas din cele vechi.La exterior, treptele de la cele două intrări au fost pavate cu plăci de granit, iar balustradele au fost înlocuite cu altele din inox. De asemenea, a fost confecţionată o copertină cu tâmplărie din lemn şi geam de termopan.

piata centrala proiect

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.