Situație explozivă în Poliție din cauza pierderii unor drepturi bănești

355

Bilanțul activității IPJ BN a ascuns sub preș, prin omisiune, o stare de spirit negativă existentă în rândul polițiștilor din structurile operative, pe cale să de-a în clocot. Din cauza aplicării după ureche a Legii salarizării, în special polițiștii aflați în stradă, cei care se confruntă direct cu infracționalitatea de toate genurile, vor încasa mai puțini bani, începând cu luna februarie 2018. Polițiștii bistrițeni, și nu numai, sunt extrem de nemulțumiți că le-au fost tăiați banii pentru plata orelor muncite suplimentar.

 

Din punctul de vedere al conducerii IPJ BN, deși se cunoaște situația reală generată de neplata orelor muncite suplimentar, probabil este cunoscută și starea de spirit a polițiștilor, paradoxal, problema este ignorată. Deși, ea poate avea o influență majoră asupra calității misiunilor specifice desfășurate de către polițiști. Ignorarea și tăcerea nu fac să dispară problema, ea există și poate genera probleme care cu greu pot fi anticipate.

Polițiștii bistrițeni fac parte din două organizații sindicate, ProLex și Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC). Ponderea cea mai mare o au cei de la SNPPC, ce îl are ca președinte local pe cms. șef de poliție, Tiberiu Harpa, care ocupă funcția de împuternicit la comanda Serviciului pentru Acțiuni Speciale din cadrul poliției bistrițene. Despre cealaltă organizație sindicală la nivelul IPJ BN, ProLex, lipsesc orice fel de date oficiale, probabil acesta funcționând într-un fel de semiclandestinitate.

mihai lupsa

Din discuțiile purtate cu mai mulți polițiști din cadrul IPJ BN, cărora din motive lesne de înțeles nu le vom aminti numele, starea de spirit de nemulțumire există și ea se manifestă în special în rândul celor aflați în stradă, dar nu numai. Faptul că se apelează la efectuarea de ore suplimentare este determinată în primul rând de plecările masive la pensie, care au creat o lipsă de personal greu de gestionat pentru orice manager din poliție. În cursul anului 2017, la nivelul IPJ BN au plecat la pensie, aproximativ 150 de polițiști, marea majoritate a acestora înainte de vârsta normală de pensionare, iar cei rămași trebuie să acopere și atribuțiile acestora. Angajările din sursă externă au fost ca o picătură într-un pahar de apă.Mai mult, aceștia pentru a fi în stare să priceapă cu ce se mănâncă munca de polițist, trebuie să urmeze diferite stagii de pregătire. Mai nou se pare că poliția, a renunțat la angajări masive din sursă externă, mai ales pentru sectoarele operative, a polițiștilor aflați în stradă. Se apelează totuși la asemenea angajări pentru sectoarele neoperative, financiar, logistic, IT. Deficitul de personal în cadrul IPJ BN, conform unor surse, este undeva de 10-15%.

 

„Împuterniciţii”, o modă la comanda IPJ-urilor

 

Situația existentă este agravată și de modaîmputerniciților,care se pare că a devenit o regulă în IPJ BN, conducerea poliției bistrițene cu o singură excepție, unul dintre adjuncții șefului poliției, cms. șef Claudiu Petru Jurcan, care este fixat pe post, ceilalți, începând cu șeful IPJ BN, cms. șef Mihai Ovidiu Lupșa și mai nou și cms. Ion Marius Șugar, numit recent al doilea adjunct al șefului inspectoratului, sunt ”împuterniciți” la comandă, după cum sună titulatura oficială a funcției deținute.

Povestea cu acest provizorat la conducerea poliției bistrițene, care pare că devine veșnic, a început cu pensionarea chestorului Marius Linul în data în iunie 2016. După plecarea chestorului Linul, a fost numit ca împuternicit cms. șef Claudiu Petru Jurcan, însă după o perioadă de timp acesta a fost schimbatfără prea multe explicaţii cu Mihai Ovidiu Lupșa, și reinstalat pe postul de adjunct. Undeva pe la mijlocul anului 2017, trebuia să se organizeze un concurs pentru ocuparea postului, dar din motive neștiute, cei doi candidați, Lupșa și Jurcan au fost întorși din drum spre București unde trebuia să susțină concursul. Astfel, la comandă a rămasca „împuternicit” Lupșa.

Provizoratul a rămas și se pare că va rămâne, IPJ BN este condus și va fi condus de un „împuternicit”. Paradoxal și acest aspect, poate nesemnificativ pentru unii, are o anumită influență în exercitarea actului de comandă la nivelul Poliției bistrițene. Indiscutabil, împuternicirea la comanda IPJ BN a lui Mihai Lupșa a adus după mult timp o stare de normalitate în rândul polițiștilor bistrițeni, complet diferită de a predecesorilor, în sensul bun, în special Bodescu și Mureșan.

Situația aceasta de provizorat nu se întâlnește numai la IPJ BN. Conform unei surse din poliție, în acest moment la nivelul Poliţiei Române funcţiile de conducere sunt în procent de peste 5%-5,47% din totalul funcţiilor. Peste 20% sunt vacante, dar ocupate cu împuterniciți sau înlocuitori legali la comandă. Situația a fost generată de o problemă legatăde reglementare A fost o decizie a Curţii Constituţionale care a declarat procedura de ocupare a acestor posturi neconstituţională. S-a adoptat Ordonanţa 21 din 2016 care ar permite, la acest moment, organizarea de astfel de concursuri. S-a adoptat ulterior şi ordinul 140 al ministrului Afacerilor Interne. De asemenea a fost demară la unele inspectorate procedura de organizare a concursurilor pentru ocuparea funcţiilor de conducere. Dar în județul Bistrița-Năsăud lucrurile au înghețat în această situație de provizorat, care are fără nici o îndoială un anumit efect în exercitarea actului managerial.

 

Plata orelor suplimentare, tăiată de la 1 ianuarie

 

Starea de nemulțumirea polițiștilor bistrițeni este generată de faptul că statul le-a tăiat sporul pe care îl primeau dacă erau chemaţi de acasă la serviciu şi acuză că sunt obligaţi să muncească la negru. Este un fapt binecunoscut și acest lucru este valabil pentru orice bugetar. Oamenii acceptă în general orice critică, chiar o pedeapsă, dar în momentul când este „lovit” la bani, la sursa lui de existență, poate acționa imprevizibil. Regimul Băsescu-Boctocmai de aia a căzut și pentru prima dată opinia publică a văzut în stradă polițiști demonstrând și manifestându-se ca atare, inclusiv la Cotroceni, cu celebrul slogan „ieși afară javră ordinară” și cu aruncarea caschetelor în grădina Președinției. Situația de nemulțumire este nu numai la Bistrița sau Cluj, ci în toată țara. Fără nici o exagerare, poliţiştii sunt la un pas de revoltă. Au fost chiar câteva cazuri în unele judeţe în carepoliţiştii au refuzat să răspundă la apeluri de urgenţă în timpul lor liber. Singurul care a reacționat și a tras un semnal de alarmă extrem de serios a fost președintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne (SNPPC), Dumitru Coarnă, care a menționat faptul că situaţia este aproape generalizată la nivelul ţarii.

„De la 1 ianuarie oamenii nu mai sunt plătiţi pentru intervenţia la domiciliu. Programarea, întocmirea unui orar pentru acest tip de intervenţii de către conducerile inspectoratelor constituie un abuz. Ne-au luat dreptul de a încasa acele sume, nu mai există nici obligaţia noastră”. Dumitru Coarnă susţine că sindicatul pe care îl conduce a început să strângă documente şi a avut o serie de întâlniri pentru rezolvarea situaţiei. Dar se pare că până la această dată fără nici un efect. „Se emit în continuare documente cu programările pentru acest serviciu. Noi am început să le strângem. Nu am încă o reprezentare la nivelul întregii ţări, dar în marea majoritate a judeţelor se întâmplă acest lucru. Cred că există şi o presiune de la IGPR în acest sensdacă nu se rezolvă problema, vom depune plângere la Parchet. Dacă ar exista dorinţă, problema s-ar putea rezolva simplu cu plata pentru munca suplimentară, dar nu mai mult de 8 ore săptămânal”, a mai arătat Coarnă.Preşedintele SNPPC a declarat că a încercat să aibă o întâlnire pe această problemă cu noul şef al Poliţiei Române, chestorul principal de poliţie Cătălin Ioniţă, dar acest lucru nu s-a petrecut.

„Domnul Ioniţă fuge de discuţiile cu sindicatele. Totuşi am reuşit să discutăm cu primul adjunct, chestorul de poliţie Marius Voicu”, a subliniat Dumitru Coarnă.

Singurul care are curaj să vorbească este Coarnă, deoarece nu este subordonat la nici o structură de poliție. Reacția liderilor de sindicat de la județe este inexistentă, deoarece funcțiile acestora sunt mai mult onorifice, ei sunt plătiți pentru munca desfășurată în poliție și au o subordonare strictă pe linie de comandă. Deși liderul SNPPC de la poliția bistrițeană, Tiberiu Harpa cunoaște realitatea, el nu vorbește și nu va vorbi public, deoarece există posibilitatea să fie „faultat” pe linie de comandă.

Mai cu jumătate de gură și cei de la ProLex, președintele de la nivel central,Vasile Lincu, arată că toate demersurile făcute la Poliţia Română şi Ministerul Afacerilor Interne legate de aceste tăieri de bani nu au avut ecou.

„Am făcut adrese către Poliţia Română şi către Ministerul de Interne, dar nu am primit nici un răspuns. O altă adresă am trimis la inspectoratele judeţene prin care informam oamenii că acest tip de serviciu este ilegal conform legislaţiei europene. Avem unii şefi de unităţi, la Ploieşti de exemplu, care, pentru acoperirea timpului de intervenţie, a stabilit serviciul în ture. Sigur, pe timpul zilei, asta înseamnă mai puţini oameni pe stradă, dar cei care au tăiat fondurile trebuie să-şi asume urmările”, spune Lincu.

Liderii de sindicat de la nivel central arată că activitatea fără plată a unui polițist este considerată muncă la negru, sau o formă de sclavie.

Singurii polițiști cu ceva mai mult sânge în instalație și de fapt primii care au reacționat la această formă de sclavie, cum susțin ei, au fost cei de la IPJ Suceava. Aceștia şi-au anunţat şefii că nu mai lucrează în afara programuluifără să fie plătiți și au întocmit rapoarte de refuz de a asigura permanenţa de la domiciliu, şi că nu pot fi obligaţi să muncească, întrucât poate fi considerată „muncă la negru” sau chiar „o formă de sclavie”.

Până la 1 ianuarie 2018, poliţiştii care asigurau acest gen de intervenţii în afara orelor de program erau plătiţi cu până la 700 de lei pe lună. Aceste fonduri au fost, însă, tăiate. Din acest motiv, la nivelul multor localităţi există riscul ca nimeni să nu mai intervină atunci când este nevoie pe timp de noapte, la accidente, crime sau furturi.

 

Cartoful fierbinte din mâna premierului Dăncilă

 

Toată această situație poate avea urmări nebănuite asupra gradului de siguranţă a cetăţenilor, a liniștei și ordinii publice, dacă nu va fi rezolvată în timp util.

Situația existentă în rândul polițiștilor a fost undeva anticipată de cei de la guvernare, respectiv guvernul Tudose, care a pus în mâna actualului guvern, Dăncilă, un cartof fierbinte. Astfel a fost emisă OUG nr.90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, prin care s-au pierdut majorarea cu 40% pentru permanența la domiciliu și sporul pentru munca suplimentară.

Astfel, art. 8. din ordonanța amintită stabilește că ”Prin derogare de la prevederile art. 21 din Legea-cadru nr. 153/2017, în anul 2018, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.

Probleme de nemulțumire au existat și există și în ceea ce privește așa-numita ”permanență de la domiciliu”, în care sunt numiți polițiștii aflați în timpul liber. La data de 18.01.2018 cei de la ProLex au emis un comunicat adresat tuturor polițiștilor din organizația sindicală și nu numai legat de această problemă.

„În urma numeroaselor sesizări din partea membrilor de sindicat cu privire la planificarea acestora pentru a asigura intervenția la evenimente din timpul liber învederăm faptul că „permanența de la domiciliu” nu are o bază legală în acest moment. Acest aspect urma să fie reglementat printr-un Ordin al ministrului afacerilor interne ce s-a aflat în dezbatere publică însă în ședința Comisiei de dialog social din data de 10.01.2017 organizată la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, s-a luat decizia retragerii acestui proiect de ordin tocmai pentru lipsa bazei legale care să susțină o astfel de prevedere.

De asemenea arătăm faptul că în baza prevederilor Directivei 2003/88/CE, timpul de lucru și timpul de repaus sunt două noțiuni aflate în opoziție, excluzându-se reciproc, făcând imposibilă existența unei categorii suplimentare, exprimat astfel si de către Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice prin adresa nr. 7267RG/501/DJLMC/24.03.2014 pe care o atașăm alăturat. Polițistul neputând fi chemat la serviciu din timpul liber cu excepția cazurilor prevăzute la art. 44 din Legea nr. 360/2002, pentru asigurarea caracterului de permanență al serviciului polițienesc, fără a încălca drepturile polițiștilor, singura soluție valabilă în acest context este programul de lucru în schimburi sau ture”, concluzionează cei de la ProLex.

Că lucrurile tind să scape de sub control din cauza situației de nemulțumire din rândul polițiștilor bistrițeni, este demonstrat de un eveniment petrecut recent în Bistrița. Într-o pizzerie, un tânăr a fost amenințat cu cuțitul și ulterior bătut de trei indivizi, dintre care unul era înarmat cu un cuțit. O tânără aflată în local ar fi încercat să sune la 112, dar unul dintre agresori observând intenția tinerei, i-a smuls telefonul din mână și l-a aruncat. Se pare că întreaga scenă a fost surprinsă de camerele de supraveghere, atât agresiunea comisă asupra tânărului, dar și ce asupra fetei care a încercat să alerteze autoritățile. Partea interesantă și absolut de neînțeles este reacția poliției, care nu a intervenit și nu a deschis iniţial nici o anchetă sub motivarea uluitoare că nici o persoană nu a depus plângere.

 

Doru Costin

 

1 COMENTARIU

  1. Cine a facut Legea sindicatelor la aceste organe de fortza, a facut-o tare „c.ur.veste”… ptr ca in sindicatul lor, nu pot face fata decat ofiterii si subofiterii activi, fiindu-le interzis politzistilor si jandarmlori pensionari – rezervisti, care cu adevarat si-ar putea arunca „sepcile pe jos” (… povestea din vremea lui Base… cand, pentru astfel de gesturi f multi au fost dati afara… ) si ar putea striga ceea ce nu pot cei activi… iar sefii acestor sindicate, sunt tot ofitzeri actvi… si tot in listele de plata ale Guvernului prin Ministerul de Interne… ( deci… stiti ce vreu sa zic … Ati priceput … ) asa cum reiese si insasi din acest articol de ziar , unde seful sindicatului, este si seful unei structuri operative … tot de politie si tot… ale MI… Pai, „Calul pe Calul…pe Calul… pe Calull… ” a lui ex Paunescu… stiti Dvs… .
    Sindicatul Militarilor ( cu sediul la armata … ) unde pot face parte si pensionarii de la politie si jandarmerie, sunt o cu totul alta structura… si paralela cu politia … si efectiv, n-au nici o „putere” .
    „Puterea” se realizeaza si exista atunci cand cineva are instrumentele de „protest” ( petitii si avertismente legale, greve de avertisment, greve si manifestatii stradale, intreruperea activitatilor pe o anumita perioada de timp… fara sa afecteze minimul prevazut de lege ptr interventii etc., etc. etc. prin care se „poate pune pumnul in gura” guvernantilor … ( sau ” su.la-n coaste ” exprimat mai vulgar ) pe care cei pensionari si rezervisti nu le mai au . ( Sindicatul rezervistilor este dor un fel de „urla-n strada … degeaba ” ) si guvernantii nostri stiu foarte bine asta .
    De ce credeti ca ministru la interne a fost pusa o stimata doamna, cu scoala si calificare total paralela… ?

LĂSAȚI UN MESAJ