Sentinţă uşoară pentru Dohotaru în dosarul ISCTR

649

După trei ani şi peste patruzeci de termene de judecată, magistraţii de la Tribunalul Cluj au încheiat fondul pe dosarul ISCTR în care era trimis în judecată pentru fapte de corupţie, inspectorul de control trafic de la Bistriţa, Radu Dohotaru.


Procurorii de la DNA Cluj, în special semnatara rechizitoriului Anamaria Cireap a reuşit în 2014 să-i ”salte” pe trei indivizi de la ISCTR: Rareş Pop- coordonatorul IT 4, Crişan Vasile- inspectorul şef pe Cluj şi Radu Dohotaru – coordonatorul pe Bistriţa-Năsăud acuzându-i de săvârşirea mai multor fapte de corupţie.

În ciuda speculaţiilor probate că acest dosar reprezenta o ambiţie personală pentru inculpatul principal, Rareş Pop, printre ”victimele colaterale ” a intrat şi Dohotaru. De-a lungul procesul au fost audiaţi martori care să demonteze actele materiale din rechizitoriu şi aparent acest lucru a fost unul de succes. Spunem asta deoarece din cei trei inculpaţi singurul care a luat pedeapsa cu suspendare a fost bistriţeanul nostru .

Acte materiale precum cel în care un patron de firmă îl sună pe Dohotaru să îl întrebe despre o situaţie legislativă după care trebuie să se supună transportatorii, erau prezentate ca dovezi că acesta a dezvăluit informaţii nedestinate publicităţii sau a comis abuz în serviciu.

 

Varianta lui…

Gazeta de Bistriţa a urmărit procesul de la Cluj şi totodată o obţinut declaraţia dată de Radu Dohotaru la începutul acestuia.

„Din vara anului 2012, în urma promovării unui concurs, am fost angajat în cadrul I.S.C.T.R. – IT 4 şi am lucrat efectiv la Inspectoratul Judeţean Bistriţa Năsăud. După ce s-au creat inspectoratele judeţene am fost numit inspector coordonator judeţean, rămânând cu locul de muncă în Bistriţa Năsăud. Cu privire la acuzaţiile ce mi se aduc prin rechizitoriu, arat că în mare parte sunt neîntemeiate, multe sunt rezultatul unei greşite interpretări a unor situaţii sau convorbiri aşa încât aş dori să le detaliez raportat la fiecare act material care mi se reţine în sarcină. Apreciez esenţial a menţiona faptul că atribuţiile inspectorilor din cadrul ISCTR erau atât de control, cât şi de prevenire. Precizez că şi sancţiunea avertismentului este o sancţiune prevăzute de lege, deci poate fi aplicată raportat la gradul de pericol social al faptelor supuse controlului. Nu am obţinut nici un folos material, respectiv nici bani şi nici bunuri de altă natură. Vreau să precizez că o parte din actele materiale reţinute în sarcina mea, cu referire la specială la cele din cursul anului 2013, nu mi le amintesc, chiar şi după ce am citit rechizitoriul sunt anumite acte materiale de care nu îmi aduc aminte.

 

Frasinul şi la el în dosar

Controversata firmă a lui Traian Larionesi apare la fel ca în dosarul IPJ Gate şi în acest dosar de la Cluj. Lui Dohotaru i se imputa un act material prin care ar fi intervenit la colegi din ISCTR să nu sancţioneze maşinile aparţinătoare firmei Frasinul.

„Cu privire la actul material numărul 5 din rechizitoriu, mi se reţine că în două zile diferite din luna mai 2013, au fost oprite vehicule la control aparţinând SC FRASINUL SRL Anieş jud. BN şi că nu au fost sancţionate. Arat că nesancţionarea acestora nu înseamnă automat că au existat intervenţii din partea mea sau a altor persoane în sensul menţionat, în raportul întocmit evidenţiindu-se că şi alte maşini ce au fost oprite în trafic nu au fost sancţionate, aspect ce denotă că maşinile respective au circulat în condiţii legale, deci nu am găsit nerespectări ale legii cu privire la acestea. Susţin încă odată că nu am intervenit la nici un coleg pentru a interveni în favoarea societăţii mai sus menţionate. ” s-a apărat atunci Dohotaru.

La sfârşitul audierii, Dohotaru a mai precizat că niciodată nu a fost ameninţat de colegii săi, deşi DNA Cluj specula acest lucru.

„Regret mult cele întâmplate şi faptul că s-a ajuns la acest dosar penal, însă arat că am încercat cât am putut atât eu cât şi colegi să ne respectăm atribuţiile de serviciu. S-a ajuns aici pentru că recunosc că m-am temut să nu îmi pierd locul de muncă deoarece anterior în cariera mea profesională am mai trecut prin aşa ceva, respectiv am lucrat în perioada 2001-2005 la ARR, de unde în 2005 a trebuit să plec şi mi-am dat demisia, fiindu-mi sugerat acest lucru, totul a fost pe linie politică. Este adevărat că nu am fost ameninţat direct de inculpatul Pop sau Crişan sau şefi de la Bucureşti în acest sens, dar m-am temut tocmai pentru că anterior mai trecusem printr-o asemenea experienţă nefericită” îşi încheia declaraţia dată sub jurământ în instanţă.

tribunalul cluj

Pedepsele din dosar….

Cel mai ieftin din această ecuaţie a ieşit inspectorul de la ISCTR de pe judeţul Bistriţa-Năsăud, Radu Dohotaru. Cu mai puţine acte materiale cuprinse în rechizitoriu şi o dorinţă superficială a DNA-ului de a obţine o pedeapsă severă în cazul său, bistriţeanul s-a ales cu pedeapsa de doi ani şi opt luni de închisoare cu suspendare, la care s-a adăugat prestarea de muncă în folosul comunităţii la Bistriţa sau Dumitra pe o perioadă de 60 de zile . Condamnarea lui s-a făcut pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite, în formă continuată.

În schimb, Rareş Pop a fost condamnat la patru ani şi patru luni de închisoare cu executare. După cum este menţionat mai sus, instanţa l-a achitat pentru fapta de luare de mită, însă pentru infracţiunea de abuz în serviciu a stabilit pedeapsa de doi ani, pentru pe permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite i-a mai dat un an de închisoare, iar pentru şantaj încă doi ani şi opt luni. După schimbarea încadrării juridice şi contopirea pedepselor, judecătoarea Nora Boiciuc a decis astfel: „pedeapsa finală fiind aceea de: – 4 (patru) ani şi 4 (patru) luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.66 al.1 lit.a şi b C.p., cu executare în regim de detenţie. Face aplic. art.65, 66 al.1 lit.a şi b C.p. În baza art.72 C.p., scade din pedeapsa aplicată, timpul detenţiei preventive începând cu data de 04.06.2014 şi până la .08.05.2015. În baza art.396 al.5 rap. la art.16 al.1 lit.b C.p.p., achită inculpatul(n.red Pop Rareş Vasile) de sub învinuirea de săvârşire a infracţiunii de luare de mită, prev. de art.289 al.1 C.p. rap. la art.7 lit.c din Legea 78/2000 modif. prin Legea nr. 187/2012, cu aplic. art.5 C.p. Constată recuperat prejudiciul cauzat părţilor civile ISCTR Bucureşti şi Statului Român prin Anaf – reprezentată prin AJFP Cluj”.

În cazul lui Crişan Vasile, cel care la data în care s-a început urmărirea penală în acest dosar era şef la ISCTR pe judeţul Cluj, condamnarea s-a făcut pe aceleaşi acuzaţii din cazul lui Pop exceptând-o pe cea de şantaj.

„ 2. Condamnă pe inculpatul C C V. În baza art.13/2 din Legea nr.78/2000 modif. prin Legea nr. 187/2012 rap. la art.297 C.p., cu aplic. art.35 al.1 C.p., art.75 al.2 lit.a C.p., 76 al.1 C.p., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite, în formă continuată, la pedeapsa de: – 2 (doi) ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.66 al.1 lit.a şi b C.p. În baza art.12 lit.b din Legea nr. 78/2000 modif. prin Legea nr. 187/2012, cu aplic. art.35 al.1 C.p., pentru săvârşirea infracţiunii de permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, în formă continuată, la pedeapsa de: – 1 (un) an închisoare; În baza art.38 al.1 C.p., constată că infracţiunile de mai sus sunt concurente, iar în baza art.39 al.1 lit.b C.p., contopeşte pedepsele stabilite, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 (doi) ani închisoare, sporită cu 1/3 din cealaltă pedeapsă aplicată (respectiv un spor de 4 luni), pedeapsa finală fiind aceea de: – 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.66 al.1 lit.a şi b C.p., cu executare în regim de detenţie. Face aplic. art.65, 66 al.1 lit.a şi b C.p. În baza art.72 C.p., scade din pedeapsa aplicată, timpul detenţiei preventive începând cu data de 04.06.2014 şi până la 23.03.2015. Constată recuperat prejudiciul cauzat părţilor civile ISCTR Bucureşti şi Statului Român prin Anaf – reprezentată prin AJFP Cluj”, se arată la dosarul cauzei.

Sentinţa nu este definitivă urmând ca dosarul să ajungă pe mâna magistraţilor de la Curtea de Apel Cluj pentru a se pronunţa în acest sens.

LĂSAȚI UN MESAJ