Se „scufundă” afacerile cu cumetrii ale Miei Morar? Pensiunea şi sala de nunţi, scoase la licitaţie

3835

Ani de zile Maria Mora, mai cunoscută sub numele de Mia Morar, despre care se spune că şi-a făcut investiţiile după ce ar fi păcălit mai multe persoane să ia credite bancare în numele său, a făcut bani cu nunţi şi botezuri. Afacerile par să scârţâie în ultima perioadă, una dintre pensiuni fiind scoasă la licitaţie de o bancă.

 

Până în urmă cu câţiva ani, Mia Morar stabilea trendurile când venea vorba despre nunţi. Sala de nunţi amenajată la parterul pensiunii deţinute pe Calea Clujului, pe care a numit-o Mya, era rezervată pentru toate weekendurile chiar şi cu un an înainte.

Apariţia altor localuri care au luat ochii viitorilor miri cu jocuri de lumini, un spaţiu mai mare şi alte „facilităţi”, dar şi faptul că Mya nu a mai prea investit în sala de nunţi, a făcut ca aceasta să nu mai fie atât de căutată, cel puţin nu în ultimii 2-3 ani.

Acest lucru pare să se vadă şi în profituri şi mai ales în datorii, pentru că business-ul cu nunţile era o parte importantă din toată povestea. Practic nunţile aduceau în conturile societăţii comerciale zeci de mii de lei în fiecare weekend.

O bancă o execută silit pe Mia Morar şi-i scoate la licitaţie pensiunea Mya 2. Şi pe Mya 1, o altă pensiune cu restaurant situată pe DN17, după localitatea Viişoara, a apărut un afiş de vânzare.

 

Pensiunea, scoasă la vânzare cu aproape 440.000 de euro

Potrivit anunţului de pe executari.com, pensiunea se întinde pe 1.252 de metri pătraţi. Aceasta are trei stele şi include 9 camere duble cu două paturi, 6 camere triple şi un restaurant.

Printre serviciile oferite se numără televiziune prin cablu, telefon, internet, minibar, seif şi parcare. De asemenea, pensiunea este dotată cu instalaţii de ventilaţie şi aer condiţionat, dar şi un sistem de pază-alarmă cu senzori anti-incendiu.

Potrivit site-ului, restaurantul Mya 1 poate găzdui până la 800 de persoane, în timp ce Mya 2 are o sală de 400 de locuri. Pentru clienţii „business”, se pune la dispoziţie o sală specială de şedinţe, dotată cu calculator, acces la internet, video-proiector şi instalaţie de sonorizare.

Preţul de pornire al licitaţiei este de aproape două milioane de lei, adică aproximativ 440.000 de euro. Cei care vor să participe la licitaţie trebuie să achite o garanţie de 44.000 de euro.

mia morar

Pe hârtie, firma Miei merge bine

Potrivit ultimelor raportări financiare, firma Miei Morar nu pare să stea atât de prost. Societatea Nolpaza Turism SRL a fost înregistrată în anul 2011 şi are ca obiect de activitate alimentaţie publică şi turism.

Ultimele date financiare disponibile au fost depuse în anul 2015, pentru anul 2014. Cifra de afaceri înregistrată atunci ajungea la 344.697 de lei şi un profit net de aproape 100.000 de lei.

Aceasta este cea mai mare cifră de afaceri raportată în ultimii ani. Se pare că Mia se descurca cu restaurantele şi pensiunile cu doar 5 angajaţi, cel puţin oficiali.

Datoriile nu lipsesc nici ele. În 2011, firma înregistra datorii în valoare de 157.501 de lei, în 2012, acestea scădeau la 147.666 de lei, în 2013 creşteau la 229.672 de lei, iar în 2014 scădeau drastic la 62.786 de lei.

Pensiunea Mya 1

Mia Morar, una dintre cele mai controversate femei de afaceri

În anul 2007, cu câţiva ani înainte să-şi dezvolte afacerile, Mia Morar era implicată într-un scandal, care a şi ajuns în tribunal. Mai multe persoane au început să reclame faptul că ar fi fost amăgiţi de Mia Morar să contracteze credite pe numele lor. Cel care a dat-o pe Mia pe mâna procurorilor a fost Oscar Cengheri, care a acceptat ca soţii Morar să ia credit pe numele său, aceştia urmând să îi plătească o operaţie de transplant renal. Întrucât nu a primit suma necesară, acesta a făcut o plângere împotriva femeii de afaceri.

În 2008, patru persoane erau trimise în judecată pentru că ar fi păgubit CEC-ul cu aproape trei milioane de lei, contractând în nume proprii sau pe numele altor persoane, credite foarte mari cu acte false. Printre cei trimişi în judecată s-a numărat şi un fost ofiţer de credite al băncii, Fustos Viorica.

Pentru construcţia pensiunii Mya, Maria Morar a obţinut un credit pentru nevoi personale de 48.000 de euro de la BCR şi un credit de 410.000 de lei pe persoană juridică.

Cum banii n-au fost suficienţi, Maria Morar a intenţionat să obţină un milion de euro de la CEC prin angajarea fictivă a unor terţe persoane cu salarii foarte mari, astfel încât să poată contracta ulterior credite mari pe numele acestora.

Cei care i-au căzut în plasă au fost chiar muncitorii care lucrau la pensiune. Pe numele lor a reuşit să obţină credite în valoare e 250.000 de lei de persoană, prejudiciind CEC-ul cu suma totală de 2,8 milioane de lei.

Potrivit rechizitoriului anchetatorilor, soţii Morar racolau persoane pe care le convingeau să gireze împrumuturile luate de firmă şi, cu complicitatea contabilei firmei şi a ofiţerului de credite, întocmeau dosare complete. Zece oameni au fost angajaţi fictiv. Cei trimişi în judecată au recurs la diverse mijloace pentru a-i păcăli pe angajaţii CEC, inclusiv la falsificarea vizei ITM.

Cei patru au fost acuzaţi de „iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup”. Maria Morar a fost condamnată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud la două luni de închisoare cu suspendare, iar ceilalţi doi inculpaţi din dosar, Emil Morar şi Alexandrina Gîţ au primit fiecare o condamnare la o lună de închisoare, tot cu suspendare.

Faptul că Mia Morar şi soţul ai eu returnat în integralitate banii împrumutaţi de la CEC pe numele angajaţilor a contat foarte mult în ochii judecătorilor pentru a-i acorda o sentinţă minimă şi cu suspendare.

Cel de-al patrulea inculpat din dosar, angajata CEC Viorica Fustos a fost achitată. În septembrie 2012, Curtea de Apel Cluj desfiinţează sentinţa penală a primei instanţe cu privire la achitarea inculpatei Fustos Viorica, trimisă în judecată pentru fals în înscrisuri sub semnătură. Curtea de Apel Cluj a condamnat-o  pe Fustos Viorica la două luni de închisoare .

Curtea de Apel Cluj a arătat şi că nu se poate vorbi de un grup infracţional organizat, asta pentru că nu s-ar fi administrat nicio probă din care să rezulte că persoanele acuzate ar fi constituit grupul şi că ar fi existat o înţelegere prealabilă în caza căreia acestea au acţionat.

Procurorii DIICOT nu s-au lăsat şi au atacat şi sentinţa Curţii de Apel Cluj la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însă fără succes. Magistraţii de la Instanţa Supremă au menţinut decizia judecătorilor clujeni.

Andreea Moldovan

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ