Judeţul Bistriţa-Năsăud are incluse în Programul Naţional de Restaurare pe anul în curs şase monumente de for public, marea majoritate a acestora fiind bisericile de lemn.
Este vorba despre Biserica Evanghelică din Vermeş, Biserica Evanghelică din Teaca, Biserica din lemn din Păltineasa, Biserica Reformată din Sărata, Biserica din lemn din Bungard şi componentele artistice din piatră ale Bisericii Evanghelice din Bistriţa, cum ar fi portalurile sau basoreliefurile.

Aceste imobile, construite cu sute de ani în urmă, se află într-o stare avansată de degradare şi au nevoie de reparaţii urgente, altfel existând riscul ca în timp să dispară.
Deocamdată nu se ştie câţi bani vor fi alocaţi de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional pentru reabilitarea lor, însă conducerea Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Bistriţa-Năsăud (n . r . – DJCCPC BN) speră ca suma să fie una cât mai consistentă. Instituţia trebuie să evalueze mai întâi costurile totale ale lucrărilor, după care să trimită la Bucureşti datele necesare, urmând ca ministerul să hotărască cuantumul fondurilor ce vor fi trimise în judeţul nostru.

Demersuri pentru obţinerea fondurilor

An de an, Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional are de întocmit Programul Naţional de Restaurare, un demers prin intermediul căruia se alocă bani pentru reabilitarea unor monumente istorice din ţară, aflate în stare de degradare, în urma solicitărilor primite de la Direcţiile de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural.
În 2011, în Programul Naţional de Restaurare au fost cuprinse şi şase monumente de for public de pe raza judeţului nostru, mai exact şase biserici vechi, din localităţi ca Vermeş, Teaca, Bungard sau Sărata. Aceste imobile au fost alese pentru a fi supuse restaurării în urma unor verificări în teren, efectuate de reprezentanţi ai Ministerul Culturii şi ai Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Bistriţa-Năsăud.
Chiar dacă numărul monumentelor istorice din judeţul nostru aflate în paragină este mult mai mare, comisia care a efectuat vizitele a decis că anul acesta vor benefica de lucrări de reparaţii doar cele şase. Odată ce vor fi reabilitate, bisericile vor fi integrate în circuitul turistic al judeţului.
De curând, Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional a trimis o adresă Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Bistriţa-Năsăud, prin care a informat conducerea instituţiei că vor fi alocaţi bani pentru întocmirea documentaţiei, respectiv restaurarea celor şase obiective.
Directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Bistriţa-Năsăud, Alexandru Uiuiu, spune că deocamdată nu se ştie ce fonduri vor ajunge în acest sens în Bistriţa-Năsăud. El a explicat că trebuie să fie făcută mai întâi o evaluare a costurilor lucrărilor, care să fie trimisă la minister, iar în final reprezentanţii acestuia să decidă ce sume vor aloca, în funcţie de bugetul pe care îl au la dispoziţie.

Biserici de sute de ani

Cele şase biserici au fiecare o istorie şi o frumuseţe aparte, fiind construite în diferite secole şi stiluri. Totuşi, lăcaşurile de cult au ceva în comun: starea deplorabilă în care au ajuns, fie din lipsa banilor necesari reabilitării lor, fie din cauza nepăsării autorităţilor, care n-au mişcat niciun deget pentru a face ceva.
Ansamblul Bisericii Evanghelice din Vermeş este format dintr-o biserică de tip sală, turn separat pe latura de est şi zid de incintă, iar elementele principale de arhitectură aparţin goticului târziu. Pe faţada sudică şi vestică sunt prezente două portaluri cu deschideri dreptunghiulare, de factură renascentistă, ceea ce demonstrează existenţa mai multor etape de construcţie. Turnul păstrează pe latura estică o inscripţie în limba latină ce stabileşte anul 1579 ca an al construirii lui. Cât despre zidul de incintă, el se păstrează doar în mică măsură şi este invadat la ora actuală de vegetaţie.
Biserica Evanghelică din Teaca a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. De-a lungul timpului, ea a fost reconstruită de mai multe ori, iar zidul fortificaţiei din jurul lăcaşului de cult a fost dărâmat în 1870. Biserica este formată din trei nave şi un turn-clopotniţă pe latura de vest.
Un alt monument istoric ce urmează a fi restaurat este Biserica din lemn din Sărata, care datează din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, după cum o dovedesc elementele specifice construcţiei. Ea impresionează datorită formei simple şi elegante, îmbogăţită cu decoraţiuni discrete şi armonioase, dovedind iscusinţa meşterilor vremii. Biserica adăposteşte un valoros ansamblu de picturi, printre care se numără Patimile lui Iisus, Judecata de Apoi şi apostolii lui Iisus sau Izgonirea din Rai. Potrivit istoricilor, autorul lor, popa Vasile din Milaş,  a fost unul dintre cei mai reprezentativi zugravi de la mijlocul secolului al XVIII-lea din Transilvania.
Biserica de lemn din Bungard, comuna Lechinţa, poartă hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril şi datează din anul 1711, potrivit inscripţiei de pe bârna exterioară a laturii sudice. În naos, bolta este pictată cu scene din minunile şi patimile lui Iisus, ele fiind însoţite de inscripţii în chirilicǎ. Uşile de la intrare, arcadele ce împart bolţile naosului şi uşile iconostasului sunt bogat ornamentate cu motivul funiei, al soarelui, butoane din lemn, romburi şi denticole.
De asemenea, Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional va aloca în acest an bani şi pentru restaurarea componentelor artistice din piatră ale Bisericii Evanghelice din Bistriţa, cum ar fi portalurile sau basoreliefurile.

Două castele se vor modernizate cu bani judeţeni

Castelele de la Comlod şi Posmuş au fost neglijate în ultimii ani şi au devenit adevărate ruine. Pentru a le reda turismului, Liviu Rusu, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, vrea să aloce bani grei din bugetul judeţului, lucru nu tocmai pe placul opoziţiei, care consideră că astfel de investiţii nu îşi au locul în aceste vremuri de criză.
În cadrul unei şedinţe de Consiliu Judeţean, consilierii coordonaţi strategic de preşedintele Rusu au ridicat mâna pentru susţinerea proiectului ce prevede modernizarea castelului de la Posmuş. Numai proiectarea documentaţiei depăşeşte 400.000 de lei, licitaţia fiind organizată de Consiliul Judeţean. Cât despre reabilitarea celui de la Comlod, demersul rămâne deocamdată la stadiul de idee.

Iulia Bartha

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.