Săptămânalul nostru a intrat în posesia uneia dintre scrisorile lui Andrei  Marga prin care prezintă cum va arăta viitoarea Universitate a judeţului Bistriţa-Năsăud. Corespondenţa este una cu cântec între fostul ministru Marga şi liderii din Consiliul Judeţean şi  din Primăria Bistriţa. Astfel am încercat să facem o radiografie a indivizilor implicaţi.

Potrivit scrisorii deja există acord şi susţinere din partea PSD-ului, în speţă Ovidiu Creţu şi Radu Moldovan. Demersurile sunt lăudabile şi, am putea spune, necesare pentru absolvenţii de liceu care în prezent sunt nevoiţi să meargă la Cluj sau Baia Mare pentru studii superioare. Însă, există interese ascunse ale fostului rector Andrei Marga în ceea ce priveşte organizarea şi ”angajarea” unor apropiaţi din mediul academico-universitar.


Plănuită din timp

Potrivit surselor, Andrei Marga a purtat mai multe discuţii cu politicienii noştri ajungând la un numitor comun cu privire la denumirea oficială a viitoarei instituţii: Universitatea Liviu Rebreanu. Pe lângă acest aspect, planul este conceput în aşa manieră încât deschiderea oficială a Universităţii să se facă în toamna anului viitor, cu puţin timp înainte de marele eveniment naţional: 100 de ani de la Marea Unire.

La întâlnirile orchestrate de Andrei Marga au participat mai mulţi politicieni, alături de prefectul Ovidiu Frenţ şi vicepreşedinţii din CJ Bistriţa-Năsăud. Schiţa conturată de aceştia arată astfel: trei facultăţi cu peste 20 de specializări.

 

Eminenţii din spate

Un fost ministru şi fost rector, promotor al caloriferului drept simbol al geniului creator al ardelenilor, îşi oferă serviciile meleagurilor bistriţene. Pe scurt: colaborator dovedit al Securităţii, fostul ministru Andrei Marga îşi doreşte propria universitate cu sediul la Bistriţa, ea ar urma să se numească Liviu Rebreanu. Conform Pressone şi a textului redactat de însuşi Marga , proiectul are sprijinul nemijlocit al primarului Bistriţei, Ovidiu Creţu, şi al preşedintelui Consiliului Judeţean, Radu Moldovan. Noua universitate, dorită a fi inaugurată în cadrul proiectului şi în anul Centenarului Marii Uniri (1918-2018), este justificată de către Marga prin povara pe care extensiile de la Bistriţa ar reprezenta-o pentru universităţile clujene. Întrucât materialul care a ajuns posesia saptămânalului nostru are titlul de ”Mesajul al VI-lea – 2” avem de a face cu un proces îndelungat de creaţie. De fapt, este o formă de metastază, personală şi colectivă, care necesită atenţie medicală şi chiar o minimă simpatie, începând cu însuşi Marga şi terminând cu PSD-ul căruia îi aparţin cei doi susţinători aleşi  ai proiectului, partid ale cărui convulsii amintesc mai vechi simptome.

 

Je suis malade

Diagnosticat cu Alzheimer (din 2006) şi Parkinson (din 2012) şi tratat cu mare greutate cu ajutorul prietenilor din Germania, Andrei Marga pare să fi ajuns din nou victima propriului său anturaj (şi a propriei sale familii). Într-o lume tot mai desprinsă de realitate, proiectul bistriţean este numai o părticică dintr-un lung şir de iluzii şi intrigii care porneşte în realitate de la Constantin Brâncuşi şi se încheie la Liviu Rebreanu. Sau de amantlâcuri, care însă arată protecţia şi sprijinul de care nebuniile pot beneficia.

În 2016, fostul consilier, director şi confident al lui Andrei Marga, Adrian Gorun nu a mai putut fi rector al Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu. A devenit în schimb preşedinte al senatului universităţii, drept rector fiind impusă apropiata sa Luminiţa Popescu (nimic nou sub soare). Coabitarea a fost de relativ scurtă durată, soţia numitului Gorun descoperind că urmaşa soţului ei îi succeda şi ei, în pat. Confruntat cu alegerea între divorţ şi putere, Gorun a decis luna trecută să o demită pe Luminiţa Popescu, ceea ce s-a şi întâmplat cu sprijinul Ministerului Educaţiei. Evenimentul s-a desfăşurat cu lacrimi şi poliţie.

Marţi, Luminiţa Popescu a fost înlocuită oficial drept rector cu Toader Nicoară, originar din zona Bistriţei (de pe Bârgaie), fost prorector al Universităţii Babeş-Bolyai în ultima echipă Marga (2008-2012. Alegerea a survenit în urma unui concurs la Târgu Jiu , nu a unor alegeri,– procedural şi legal – rectorul fiind selectat nu prin votul comunităţi, ci printr-o jurizare de tip aducerea unei noi contabile de CAP.

Târgu Jiul (şi nu Bistriţa) ar fi trebuit să fie cheia supravieţuirii universitare a lui Andrei Marga încă din 2011. Adus în imposibilitatea de a mai avea un nou mandat de rector (estimările numărului de mandate al lui Andrei Marga variază între 2 şi 4), Marga a construit consorţiul Carpatica prin Universitatea Babeş-Bolyai şi Universitatea Constantin Brâncuşi. Preşedinte urma să fie el (însuşi), iar rectorii simpli executanţi. Din fericire, echipa Marga a pierdut alegerile la Cluj, iar noua conducere şi-a amintit că are un protocol de denunţat şi astfel Carpatica a devenit istorie, tristă, dar reală.

primaria bistrita nou

Noi de aicea nu plecăm… versiune atemporală

În mod normal, situaţia putea rămâne un simplu cancan, plictisitor chiar şi pentru Răcnetul Carpaţilor. Proptelele antreprizei sunt însă destul de solide şi au sprijin guvernamental. Cu titlu de exemplu şi de comparaţie, când biata Luminiţa Popescu era mazilită, listele de specialişti trimise de către Universitatea Babeş-Bolyai pentru comisiile ministeriale erau înlocuite sub ochii lui Pavel Năstase cu altele.

Echipa Marga de Bistriţa conţine câteva nume interesante. Amintim câteva. Pompei Cocean, tot fost prorector în ultima echipă Marga (precum numitul Nicoară), ar urma să fie mâna dreaptă a acestuia în dorita universitatea Liviu Rebreanu. El este un plagiator dovedit, motiv pentru care a şi fost respins de două ori de către Academia Română al cărei membru corespondent încerca să devină. De ce a fost nevoie de două respingeri este greu de înţeles, şi totuşi nu.

Un ilustru pensionar al Universităţii Babeş-Bolyai precum Marga, dar şi un cetăţean de onoare al Bistriţei, Cocean supravieţuieşte ca angajat al Filialei Cluj a Academiei Române. Tot acolo vieţuieşte drept CS I (echivalentul profesorului universitar) Marga (postul său este – nota bene – de filosofia geografiei). Ţinând cont de afacerile derulate prin Filiala Cluj a Academiei Române, cazul nu ar fi deloc surprinzător. Este totuşi relevant pentru subiectul nostru, atât la Târgu Jiu, cât şi la Bistriţa.

Preşedinte al Filialei Cluj este Emil Burzo. Conform propriei sale biografii publicate în 2015 (am folosi cuvântul hagiografie dacă Burzo nu s-ar mândri că nu a citit mai mult de o carte în viaţa şi dacă hagiografiile nu ar fi pentru sfinţi, oricum pentru oameni trecuţi în nefiinţă), Burzo a fost adjunctul lui Ioan Ursu . Cunoscut mai ales pentru relaţia cu Elena Ceauşescu, Ursu a fost singurul membru al CEX-ului nejudecat şi – evident – necondamnat pentru ordinul de împuşcare al revoluţionarilor din 1989.

Mai important, din păcate, în cazul de faţă, Ursu este unchiul Deliei Marga, soţia lui Andrei Marga. Pensionată forţat de la universitate după ce a patronat celebrul centru de atestări Lingua (o fundaţie pe instituţie publică cu care orice procuror DNA ar fi mândru), Delia Marga, de a cărei influenţă se vorbeşte încă cu teamă atât la Cluj, cât şi la Bucureşti, pare să fie personajul cheie în afacere. Ca importanţă pare să fie secondată nu de soţul ei (din păcate pentru el), ci de către Burzo. Hârtiile ministeriale care au permis aventura de după aventură de la Jiu au fost înlesnite de către el, tot el schimbând şi listele experţilor propuşi de către Universitatea Babeş-Bolyai. De aici şi siguranţa lui Marga din proiectul universităţii bistriţene că va avea sprijinul ministerului (cu sau fără supravieţuirea lui Grindeanu).

 

La vremuri noi, tot noi

Din pleiada de personalităţi inclusă în proiectul Marga (ar fi interesant şi cazul lui Horaţiu Catalaneo, demis din funcţia de director al extensiei Bistriţa al Universităţii Babeş-Bolyai, în urma unor afaceri cu iz prea penal), reţinem şi numele lui Vasile Boari şi Mihai Spariosu. Pensionaţi de la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Babeş-Bolyai unde creaseră un „stat în sat”, au încercat în primă fază să se replieze la Şcoala Doctorală a Facultăţii de Studii Europene, copilul de suflet al lui Marga, unde numai opoziţia lui Vasile Puşcaş a împiedicat revenirea lor la matcă. Rătăcirile lor au însă şi un alt tâlc în contextul universităţii bistriţene care ar trebui să ia studenţii Clujului într-o vreme în care universităţile de la Alba Iulia şi mai ales de la Târgu Mureş suflă tot mai greu şi se îndepărtează de Anul Centenarului atât de apăsat menţionat de către Marga în proiectul său.

Cei doi foşti profesori sunt specialişti în federalizarea Românei, iar Proiectul bistriţean este a treia încercare a lui Andrei Marga de a sparge ceea ce trecea drept creaţia sa universitatea Babeş-Bolyai. Primele două tentative, sigur la comandă, au avut loc în 1998-1999 (în contextul războiului din Iugoslavia) şi în 2006-2007 (pe fondul scandalului plăcuţelor bi- şi trilingve). Primul demers, derulat pe când Marga era ministru al Educaţiei, a fost evitat doar pentru că Max van der Stoel , comisar european, a fost speriat cu perspectiva unui nou Kossovo în Transilvania. A doua iniţiativă  a eşuat deoarece Marga a fost comparat cu Haider şi Hitler în presa germană şi austriacă (ceea ce a fost prea mult şi pentru patronii săi care acum îi veghează bătrâneţile măcinate de boală).Legarea universităţii bistriţene de Anul Centenarului frizează astfel ridicolul (ceea ce nu ar fi o noutate) venind din gura şi pana familiei Marga.

Desigur că de coordonarea Universităţii Liviu Rebreanu se va ocupa personal Andrei Marga. De asemenea acesta s-a înconjurat de persoane, trecute de ”tinereţea” ce le-a adus în mediul universitar- în multe din cazuri una negativă(exemplu: Valer Covrig Cudec un individ care a colaborat cu Securitatea încă de la 17 ani ).

„Coordonare generală: prof.dr.Andrei Marga, fost rector şi ministru; preşedinte Valer Covrig-Cudec; reprezentanţi ai autorităţilor locale. Facultatea de Turism, Economie, şi Administraţie: responsabil prof.dr. Pompei Cocean, fost prorector şi decan; preşedinte Vasile Bar; prof.dr. Nicolae Ceangă; prof.dr. Martin Olaru; conf. dr.Mircea Mureşan; Marius Nicolae Pop; specialişti stabiliţi de autorităţile locale; personal din Extensii; Facultatea de Ştiinţe Tehnice şi Agricultură: responsabil director Dorin Stoian; prof.dr. Ion Plăiaş; director Gavrilă Mureşan; director Vasile Vasinca; specialişti stabiliţi de autorităţile locale; personal din Extensii; Facultatea de Educaţie, Cultură şi Sport: responsabil prof.dr.Vasile Boari, fost decan; prof.dr. Mihai Spăriosu; conf.dr.Horaţiu Catalano; dr.Alexandru Uiuiu; director Cornelia Vlaşin; director Dorel Cosma;  director Mircea Arman; Olimpiu Nuşfeleanu; specialişti stabiliţi de autorităţile locale; personal din Extensii”, se arată în schiţele lui Marga.

Valer Covrig-Cudrec

Drumul pavat cu intenţii bune…

Desigur în consemnările lui Andrei Marga există o secţiune cu intenţii bune şi motive pentru care Universitatea Liviu Rebreanu trebuie înfiinţată.

„ În România se argumentează acum, inclusiv la nivelul unor autorităţi centrale, că sunt prea multe universităţi. Într-adevăr, sunt prea multe într-unul şi acelaşi centru, dar nu sunt prea multe în teritoriu. Sunt prea multe care se imită una pe alta, încât creativitatea este slabă. Sunt prea multe care cultivă specializări de dragul unor persoane, dar nu pot susţine economia, industria şi cultura locală. Sunt prea multe, căci performanţele lor sunt sub nivelul nevoilor.

Universitatea “Liviu Rebreanu” din Bistriţa nu numai că onorează un nume care contează printre cei mai iluştri creatori din cultura română care au dobândit notorietate internaţională, dar poate fi o iniţiativă salutară. Ea poate dovedi cu forţa exemplului că universităţile nu sunt nici povară, nici lux, nici oaze de refugiu, ci locomotive ale dezvoltării – ceea ce este esenţial. Universitatea “Liviu Rebreanu” din Bistriţa este concepută pe această direcţie.

Bistriţa are acum premisele – economice, infrastructurale, culturale, politice – ce permit înfiinţarea Universităţii “Liviu Rebreanu” din Bistriţa. Rareori se întrunesc aceste premise. Acum este ocazia ce nu ar trebui irosită”.

În altă ordine de idei UBB şi Universitatea Tehnică vor fi nevoite astfel să cedeze cele două extensii de la Bistriţa şi Năsăud în vederea dezvoltării acestora de către viitoarea Universitate Liviu Rebreanu. Extensia UBB constă în patru specializări de 3 ani (învăţământ cu frecvenţă) şi un masterat de 2 ani şi extensia UTCN are patru specializări, pentru care în anul universitar 2017-2018 vor fi disponibile 112 locuri la buget şi 69 de locuri cu taxă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.