Cel mai de seama mitropolit ortodox al Transilvaniei secolului XIX, Andrei Saguna, a fost un veritabil militant pentru drepturile romanilor din Transilvania, dar si un om de cultura, membru de onoare al Academiei Romane. Sambata, 29 octombrie, Andrei Saguna a fost proclamat sfant in cadrul unei ceremonii fastuoase la Catedrala Mitropolitana din Sibiu.

In 20 ianuarie 1808, la Miskolc, in Ungaria, Andrei Saguna se naste intr-o familie de aromani originari din Balcani. Tatal sau, Naum Saguna, trece in 1814 la catolicism, copiii fiind cu totii botezati si educati in aceasta religie. Andrei, pe numele de botez Atanasie, incepe scoala in 1816 in localitatea natala, iar zece ani mai tarziu este absolventului gimnaziului catolic al calugarilor piaristi din Pesta.

De la invatacel la mitropolit

Dupa terminarea scolii, Andrei Saguna trece la ortodoxie. Se inscrie la universitatea din Buda la cursuri de filozofie si drept, iar in 1929 isi incepe studiile teologice la Varset. Patru ani mai tarziu se calugareste si isi ia numele de Andrei, iar la 2 februarie 1834 a fost inaintat diacon in biserica catedrala din Carlowitz. Urca treptat ierarhia clericala pana cand, in iunie 1846, este numit vicar general la Sibiu. Un an mai tarziu, la Turda, Andrei Saguna este ales episcop al Bisericii Ortodoxe, iar in 1864 este inscaunat Mitropolit al Ardealului. Andrei Saguna a fost mitropolit al Ardealului intre 1864 si 1873.
Asupra acestei ascendente ierarhice planeaza umbra unui eveniment criticat in repetate randuri de biografii sai. In 1847, anul investirii sale in functia de episcop, Andrei Saguna este acuzat ca ar fi predat-o autoritatilor imperiale absolutiste pe Ecaterina Varga, luptatoare maghiara pentru drepturile romanilor transilvaneni. Cu toate acestea, episcopul a ramas in istoria regiunii ca apartinand aceleiasi cauze ca si Ecaterina Varga. Supranumita „Doamna Motilor”, Ecaterina Varga a fost acuzata de unele surse ca ar fi inselat de fapt iobagii transilvaneni, de al caror sprijin beneficia in schimbul unor servicii de consultanta juridica, acesta fiind motivul pentru care Andrei Saguna, pe atunci vicar episcopal, ar fi ajutat la predarea ei, in localitatea Bucium Poieni.
Intr-un esential moment de cotitura al istoriei Romaniei, Saguna a jucat unul din rolurile principale. In mai 1948, acesta a prezidat Adunarea de la Blaj, impreuna cu episcopul greco-catolic Ioan Lemeni. A condus delegatia care a dus petitia romanilor transilvaneni imparatului Franz Joseph la Viena. La sfarsitul aceluiasi an, organizeaza o intalnire la Sibiu pentru elaborarea unei noi petitii destinate imparatului. „Memoriul natiunii romane din Marele Principat al Ardealului, din Banat, din partile vecine ale Ungariei si din Bucovina” a fost astfel prezentat lui Franz Joseph tot cu participarea lui Andrei Saguna. Numele viitorului mitropolit a fost asociat cu figuri importante ale luptei pentru drepturile romanilor transilvaneni, printre care Avram Iancu, care a participat la un congres bisericesc organizat de Saguna la Sibiu in 1850.

Misiunea de „trezire” a romanilor ardeleni

La numirea sa in functia de diacon, in 1834, clericul a declarat: „Pe romanii transilvaneni, din adancul somn (vreau) sa-i trezesc si cu voia catre tot ce e adevarat, placut si drept sa-i indrumez”. 16 ani mai tarziu, de pe scaunul episcopal, Saguna face primul pas pentru „trezirea” romanilor transilvaneni. La 27 august 1850 deschide Tipografia eparhiala la Sibiu, care tipareste abecedare, carti si istorioare biblice. Sub indrumarea sa au fost tiparite 25 de titluri de manuale scolare. La 1 ianuarie 1853 se intemeiaza Telegraful Roman, singurul ziar din Romania cu apariție neintrerupta pana astazi.
Pe langa contributiile sale la diseminarea invataturilor bisericesti, Andrei Saguna reorganizeaza si invatamantul teologic din Sibiu, infiintand Seminarul Andreian, un institut de teologie si pedagogie care ii poarta numele. La Brasov infiinteaza un gimnaziu ortodox care avea sa devina una din cele mai vechi scoli superioare romanesti. Si acesta a luat numele mitropolitului, fiind cunoscut in prezent sub denumirea de Colegiul National „Andrei Saguna”. Un alt gimnaziu ortodox infiinteaza la Brad, acestuia daruindu-i in 1870 2.000 de florini, o suma frumoasa pentru acele vremuri.
In plus, printr-un efort considerabil, a organizat in Transilvania peste 800 de scoli primare confesionale. Comunicarile pe care le primea de la protopopiate relevau situatia jalnica in care se aflau unele zone din Transilvania. In Tara Motilor, unde Saguna a infiintat primele scoli, romanii ortodocsi erau in mare parte analfabeti, in mare parte datorita saraciei, dar si lipsei de localuri pentru scoli, de manuale scolare sau de un sistem institutional care sa ofere invataturile de care acestia ar fi avut nevoie. Mitropolitul a organizat invatamantul elementar si mediu din Transilvania si l-a pus sub indrumarea Bisericii, aceasta situatie fiind instituita in Statul Organic al invatamantului.
Inainte de a fi numit mitropolit, in 1861, Andrei Saguna sprijina initiativa lui Ioan Puscariu de infiintare a Asociatiei Transilvane pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman, cunoscuta sub numele prescurtat Astra. Episcopul a fost ales primul presedinte al Astrei, asociatie culturala in care au jucat un rol important de-a lungul timpului oameni de cultura sau personalitati politice importante ca Timotei Cipariu, George Baritiu, Octavian Goga sau Vasile Goldis.

Proclamat sfant de BOR in 29 octombrie

Biserica Ortodoxa Romana a decis sa-i acorde lui Saguna unul dintre cele mai mari onoruri ale ordinului bisericesc, si anume sa-l ridice la rangul de sfant. Acest lucru s-a petrecut sambata, 29 octombrie, in cadrul unei ceremonii care a facut Catedrala Mitropolitana din Sibiu sa fie neincapatoare. Mii de oameni au fost in catedrala si alte mii au asteptat in strada si au ascultat slujba mai bine de patru ore.
Catedrala Mitropolitana, una din bisericile istorice ale Sibiului, a fost zidita chiar din dorinta lui Saguna. In 1857, acesta a primit acceptul si donatia Imparatului Franz Joseph pentru a se construi prima catedrala ortodoxa pentru credinciosii ardeleni. A fost un militant al restaurarii vechii Mitropolii a Transilvaniei, prin numeroase memorii inaintate Curtii din Viena, Patriarhului ortodox sarb si Congresului national bisericesc sarb din Carlowitz. A convocat la Sibiu, in anii 1850-1860-1864, sinoade eparhiale – formate din clerici si mireni – care au luat in discutie reinfiintarea Mitropoliei.
Sambata de dimineata, la Catedrala Mitropolitana s-a desfasurat Sfanta Liturghie, oficiata de aproximativ 50 de ierarhi romani si straini, in fruntea carora s-a aflat PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, alaturi de Patriarhul Teodorus al Alexandriei. Ulterior, a avut loc canonizarea propriu-zisa, care a constat in citirea Tomosului, semnat de toti membrii Sfantului Sinod. Tomosul este un fel de pergament din piele de vitel, care prevede ca „de acum pana in vecie”, Mitropolitul Transilvaniei Andrei Saguna va fi cunoscut drept Sfantul Andrei Saguna si va fi pomenit in fiecare an in 30 noiembrie, odata cu Sfantul Andrei, ocrotitorul Romaniei.
PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, a afirmat in cadrul predicii tinute dupa slujba de Liturghie ca „Noi vedem lumina din oameni, nu pacatul, mai ales intr-o astfel de zi importanta, in care unul dintre slujitorii Domnului a trecut in randul sfintilor. Aici, in Transilvania, Sfantul Sinod a dorit sa evidentieze lucrarea a doi mari ierarhi, cei pe care azi si maine ii sarbatorim in mod deosebit. Noi recunoastem doar sfintenia lor, nu ii facem sfinti. Dumnezeu si Duhul Sfant i-au facut sfinti, noi doar recunoastem lucrarea lor”. Patriarhul a vorbit despre importanta momentului, a lui Andrei Saguna si a Mitropolitului Simion Stefan, care a fost canonizat, duminica, la Alba Iulia.
Prezent la slujba de canonizare a fost si seful statului, Traian Basescu. Alaturi de el, au participat la eveniment si ministrul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Ion Ariton, dar si ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, presedintele PSD, Victor Ponta, presedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, primarul Sibiului, Klaus Iohannis, deputatii Cornel Stirbet si Raluca Turcan.

Diana Gabor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.