Să curgă „meleoanele”! Dimex şi-a adjudecat şi sensul de pe Tărpiului

Dimex 2000 Company, societatea comercială din Rebrişoara abonată la bani publici deja de câţiva ani, pare să fie de neoprit. După ce a pus mâna pe licitaţiile diferitelor tronsoane din drumul Poarta Transilvaniei, Dimex a câştigat şi licitaţia ce presupune construirea sensului giratoriu de la intersecţia străzilor Tărpiului cu Drumul Cetăţii.

SRL-ul din Rebrişoara câştigă licitaţii pe bandă rulantă. Luna aceasta a mai câştigat o licitaţie publică ce-i aduce un contract de 3,2 milioane de lei. Este vorba despre proiectarea şi execuţia sensului giratoriu de la intersecţia străzilor Tărpiului cu Drumul Cetăţii.

Dimex 2000 Company SRL a fost singurul ofertant, valoarea lucrărilor scăzând cu 29.984 de lei, în urma licitaţiei. SRL-ul are termen două luni să finalizeze proiectul şi 12 luni pentru lucrări.

Contractul presupune întocmirea proiectului tehnic, a detaliilor de execuţie, obţinerea autorizaţiilor necesare şi construirea efectivă a sensului giratoriu.

Cu fabrici, instituţii, un cimitir şi accesul într-o nouă zonă de locuit, sensul giratoriu are drept scop decongestionarea traficului, care, în orele de vârf este paralizat.

„Necesitatea amenajării unui sens giratoriu la intersecţia străzilor Tărpiului, Drumul Cetăţii şi Livezi este determinate de condiţiile de trafic existente în această zonă, care în special la orele de vârf duce la blocaje în trafic. Intersecţia deserveşte atât zona industrială care cuprinde o serie de societăţi situate pe Drumul Cetăţii şi Strada Tărpiului, cât şi ansamblul rezidenţial aferent zonei. Obiectivul principal al acestui proiect este fluidizarea circulaţiei în zona şi crearea condiţiilor de siguranţă şi confort în trafic. Din cauza faptului că intersecţia deserveşte atât zona industrială cât şi un ansamblu rezidenţial, situaţia actuală duce la blocări în trafic la orele de vârf, precum şi la durate mari de aşteptare la intrarea în intersecţie de pe arterele fără prioritate. De asemenea, dimensiunile intersecţiei, razele de racordare şi lăţimea benzilor de circulaţie nu asigură siguranţă şi confort în trafic. Această situaţie afectează atât locuitorii din zonă, cât şi agenţii economici şi traficul greu din zona industrială. Pentru rezolvarea problemelor de circulaţie şi asigurarea deservirii populaţiei zonei, precum şi pentru mărirea potenţialului economic al zonei sunt necesare lucrări de amenajare modernă a intersecţiei”, preciza municipalitatea în proiectul de hotărâre supus votului în Consiliul Local.

Devierea liniilor electrice reprezintă mare parte din costuri

Deşi pare greu de crezut, mare parte din costurile investiţiei sunt reprezentate de devierea liniilor electrice subterane de medie şi joasă tensiune. Este vorba despre 17 linii electrice. Acestea trebuie grupate şi trecute prin trei canale de cabluri din beton prefabricat.

Partea cea mai costisitoare nu este construirea propriu-zisă a centrului giratoriu şi amenajarea podului, ci tocmai mutarea acestor linii electrice şi înfiinţarea unora noi.

Lucrările sunt estimate la nu mai puţin de 2,6 milioane de lei, adică aproape 600.000 de euro.

Acest proiect nu este singurul care vizează zona respectivă. Municipalitatea doreşte modernizarea străzii Tărpiului, precum şi lărgirea acesteia la trei benzi. Cât costă aceste lucrări?

Municipalitatea este dispusă să cheltuiască pe modernizarea şi lărgirea străzii nu mai puţin de 1,5 milioane de euro. Lucrările costă atât de mult şi pentru că primarul Ovidiu Creţu a ales varianta cea mai scumpă.

Una dintre variante costa 3,8 milioane de lei fără TVA, adică în jur de 870.000 de euro, iar cea de-a doua costă aproape dublu, adică 6,9 milioane de lei fără TVA, adică în jur de 1,6 milioane de euro.

Varianta mai scumpă presupune şi amenajarea unei piste de biciclete, amenajare unui zid de sprijin, a unui rambleu, lucrări de canalizare, pod dalat nou, relocare conductă de gaz, relocare reţea electrică, refacere garduri, relocare stâlpi de iluminat şi exproprieri. Doar pentru exproprieri Primăria Bistriţa a luat în calcul 320.000 de lei.

Dimex şi-a burduşit conturile cu Poarta Transilvaniei

Anul 2017 pare să fie anul societăţii comerciale din Rebrişoara. Dimex 2000 Company SRL şi-a adjudecat şi mare parte din drumul Poarta Transilvaniei. Acesta se întinde pe 50 de kilometri şi a fost licitat pe tronsoane.

Primul contract pe care a pus mâna firma a fost modernizarea Drumului Blajului, care leagă Mureşenii Bârgăului de Colibiţa. Pentru cei 5 kilometri de şosea, Dimex a pus mâna pe nu mai puţin de 14 milioane de lei (3 milioane de euro).

Constructorul a terminat drumul în cauză în doar 7 luni, deşi perioada impusă prin contract se întindea pe 18 luni. La scurt timp, Dimex şi-a adjudecat şi tronsoanele 2 şi 3. Cele două tronsoane aduc în conturile constructorului alte 15 milioane de euro.

Lotul 2, care are o valoare de 8,2 milioane de euro, se întinde pe 17 kilometri şi leagă Colibiţa de Bistriţa-Bârgăului şi Prundu Bârgăului. Pentru această licitaţie, Dimex s-a asociat cu Explan SRL şi Viakon Drum SRL.

Lotul 3 leagă Josenii Bârgăului de Strâmba şi Ilva Mică şi se întinde pe 14,2 kilometri. Licitaţia a fost câştigată de asocierea Dimex 2000 Company SRL – Star Comexim SRL Cluj. Valoarea contractului ajunge la 7,5 milioane de euro.

Pentru anul 2016, Dimex Company SRL a raportat o cifră de afaceri de 75,2 milioane de lei şi un profit net de 7,9 milioane de lei. Nu lipsesc nici datoriile, care în 2016 au ajuns la 18 milioane de lei.

Potrivit unei analize realizate de Gazeta de Bistriţa la începutul acestui an, în ultimii 8 ani, Dimex a încasat 70 de milioane de euro din bani publici. În perioada 2007-2015, SC Dimex Company SRL şi-a adjudecat nu mai puţin de 119 contracte prin licitaţii publice organizate de autorităţile locale şi judeţene, dar şi instituţii ale statului din judeţ şi din ţară.

În anul 2015, Dimex a pus mâna pe 17 contracte cu statul, cu o valoare de peste 25,6 milioane de euro. Tot pe 17 contracte a pus mâna Dimex 2000 Company SRL şi în 2010, însă valoarea cumulată a acestora a fost de doar 3,3 milioane de euro, de trei ori mai mică decât în 2015.

Andreea Moldovan