Investigaţia de faţă vizează amploarea acestui adevărat flagel doar în şcolile bistriţene, fără a lua în considerare ceea ce se întâmplă în rândul celorlalte categorii de tineri, angajaţii sau nu, studenţi, în cluburi şi în alte locuri de distracţie.

Aici situaţia chiar a luat-o razna, se consumă droguri aproape la vedere. Situaţia este extrem de gravă şi nu este vorba de nici un fel de exagerare, o simplă investigaţie nu va reuşi să zugrăvească realitatea în adevărata ei dimensiune.

 

Lupta împotriva traficului şi consumului de droguri are două fronturi de luptă, unul fiind reprezentat de societatea civilă, opinia publică în general, diverse ONG-uri implicate în proiecte care vizează latura preventivă. Eficienţa acestora poate fi considerată, fără teama de a greşi, o frecţie la un picior de lemn, în afara faptului că înghit bani cu nemiluita. Din păcate acest palier al luptei antidrog, prevenţia, ar trebui să fie cel mai important, fiindcă reducându-se numărul de consumatori nu ar mai exista cerere, iar reţelele de trafic şi distribuţie nu ar avea piaţă de desfacere.

Al doilea front al luptei antidrog este constituit de activitatea instituţiilor de forţă ale statului, specializate în acest domeniu, începând cu ANA (Agenţia Naţională Antidrog), cu CPECA (Centru de Prevenire şi Evaluare Antidrog) la nivel judeţean, serviciile secrete – SRI, SIE, „Doi şi un sfert” prin compartimentele de profil, MAI, printr-o structură specializată, Direcţia de Combaterea Criminalităţii Organizate şi Antidrog, cu brigăzi la nivelul Curţilor de Apel, servicii de specialitate la judeţe, dar şi celelalte structuri operative din poliţie, precum şi Ministerul Public, prin DIICOT.

 

Mulţi trimişi în luptă, rezultate puţine

O desfăşurare de forţe impresionantă, dar judecând după numărul cazurilor rezolvate, anihilarea unor reţele de trafic internaţional şi intern de droguri şi cantităţile de droguri capturate, activitatea acestora în judeţul Bistriţa-Năsăud este extrem şi nepermis de scăzută.

Dovada? Comunicatele şi ştirile difuzate zilnic de către IPJ BN, publicate pe site-ul acestei instituţii, comunicatele DIICOT (pentru BN inexistente) nu fac nici o referire la lupta împotriva traficului şi consumului de droguri.

Raţiunea acestei situaţii poate avea două explicaţii, fie că instituţiile în cauză nu doresc ca activitatea lor pe linia luptei antidrog să ajungă la public, lucru puţin probabil, fie că sunt pe dinafara problemei, complet depăşite de situaţie.

 

Situaţie îngrijorătoare pe Valea Someşului

Activitatea şi eficienţa structurilor specializate în lupta antidrog este aruncată în aer de situaţia reală din judeţul Bistriţa-Năsăud. Numai cine nu vrea să audă şi să ştie, poate face abstracţie de situaţia reală din şcolile de pe raza oraşului Năsăud sau la şcolile generale de pe Valea Someşului. Consumul de droguri din aceste instituţii de învăţământ poate îngrijora pe orice părinte responsabil. Timid, anumite informaţii despre situaţia consumului de droguri în rândul elevilor din această zonă au apărut în presă, dar au fost rapid minimalizate de reacţia celor din poliţie. În acelaşi timp, ca Moise în pustiu, în zadar medicii, psihologii şi asistenţii sociali ai ANA atrag atenţia asupra riscurilor la care se expun persoanele care consumă droguri.

Astfel, o informaţie ajunsă la presă devoala faptul că o reţea de trafic de droguri şi-ar face de cap pe Valea Someşului, şcoala generală din Coşbuc fiind luată „la puricat” de către DIICOT. Concret, presa locală a vorbit despre faptul că pe Valea Someşului ar fi extrem de activă o reţea de traficanţi de droguri, iar ca urmare a consumului de substanţe interzise un tânăr din Parva a fost internat din cauza unei supradoze, iar un altul s-a sinucis. „Operaţiunea” structurilor antidrog ar fi fost posibilă datorită unor reclamaţii primite din partea unor părinţi în legătură cu faptul că mai mulţi copii ar consuma droguri în apropierea şcolii din localitate.

Presa, în dorinţa ei legitimă de a se informa şi a afla mai multe detalii despre acţiune respectivă, s-a adresat celor de la Poliţie, singura instituţie care mai comunică din când în când pe asemenea subiecte fierbinţi. Răspunsul IPJ BN a fost unul stupefiant, ceva de genul că acţiunea aparţine altor structuri. Şi subiectul a fost închis.

 

Cazuri concrete: Coşbuc şi Dumitra

Cazul de la Coşbuc este notoriu, toată lumea ştia că substanţele interzise sunt consumate într-un mic părculeţ şi pe terenul de sport aflat în imediata apropiere, mai puţin cei în drept pentru a investiga. Ancheta derulată se pare că a fost un adevărat fiasco, audierea câtorva elevi şi percheziţia la o persoană adultă despre care se deţineau informaţii că ar fi unul dintre traficanţi, dar şi distribuitor în acelaşi timp nu au dus la nici un rezultat concret. Cel puţin acest lucru rezultă din faptul că asupra întregii afaceri s-a aşternut o tăcere cel puţin ciudată.

Câteva zile mai târziu lucrătorii antidrog, însoţiţi de mascaţi, au descins în trombă la Dumitra, într-o acţiune care dădea speranţe că lucrurile merg într-o direcţie bună, iar pe piaţa de consum va ajunge mai puţină „marfă” şi mulţi copii şi adolescenţi vor fi feriţi de această tentaţie. Au fost vizate mai multe persoane despre care se deţineau informaţii că sunt traficanţi de droguri. Şi în acest caz totul a fost doar un foc de paie.

Cele două cazuri prezentate sunt singurele din anul 2016 pe linia luptei antidrog, iar anii anteriori sunt la fel de săraci în operaţiuni de combatere a traficului şi consumului de droguri. O persoană neavizată pe acest subiect ar putea trage concluzia că judeţul Bistriţa-Năsăud este un loc liniştit, fără probleme care să trezească o emoţie în rândul opiniei publice, că tineretul, copii, adolescenţii sunt feriţi şi protejaţi în acelaşi timp de acest flagel. Din păcate situaţia este exact pe dos, judeţul Bistriţa-Năsăud fiind pe cale să ajungă un rai al traficanţilor şi consumatorilor de droguri.

droguri 2016

CPECA: A crescut traficul şi consumul de droguri în BN

Situaţia reală este devoalată oarecum de către coordonatorul Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) Bistriţa-Năsăud, insp. pr. de poliţie Maria Simona Borcani, dar departe de dimensiunea reală a fenomenului. Aceasta spune că în Bistriţa-Năsăud a crescut traficul şi consumul de droguri şi enumeră câteva cauze ale acestei situaţii, printre care libera circulaţie în spaţiul UE, care la rândul ei a creat condiţii propice pentru infractorii români.

„Tot mai mulţi tineri care sunt plecaţi în străinătate iau contact pentru prima dată cu drogurile, în general canabis şi rezină de canabis, iar la întoarcere aduc cu ei cantităţi mici pe care le utilizează împreună cu persoane din anturajul lor. În felul acesta, unii câştigă facil sume mari de bani din traficarea drogurilor întrucât le cumpără cu sume mici din străinătate şi le vând scump aici. Alţii cad însă victime în încercarea unor cetăţeni străini de a-şi face o reţea de distribuţie prin intermediul românilor care au contact cu Occidentul. În plus, mai contează şi faptul că există un număr mare de societăţi de transport internaţional care pot facilita pătrunderea drogurilor în ţară sub forma unor colete sau pachete”, este de părere aceasta.

Conform acesteia, vârsta medie a traficanţilor şi consumatorilor de droguri din Bistriţa-Năsăud ar fi intre 19 şi 36 de ani, valabilă la prima categorie, la traficanţi, dar şi acolo vârsta a scăzut considerabil. Există deja copii care consumă droguri, elevi în clasele a şaptea, a opta, iar distribuitorii din şcoli au doi-trei ani mai mulţi.

 

Drogurile, transportate cu autocarele

Este evident faptul că activitatea privind prevenirea consumului de droguri nu este menirea de bază a structurilor de forţă ale statului. Acestea trebuie să-şi focalizeze resursele pe descoperirea şi neutralizarea reţelelor de trafic de droguri, internaţionale şi interne şi a celor de distribuţie.

În prezent, în Bistriţa drogurile ajung din Ungaria, Austria, Italia şi Spania, în principal şi nu numai. Ele provin din toate ţările unde sunt stabiliţi români. Canalele principale prin care drogurile ajung în Bistriţa-Năsăud sunt sutele de autocare care transportă colete pentru cei de acasă.

Strategia judeţeană antidrog din judeţul Bistriţa-Năsăud (pe hârtie arată convingător) urmăreşte să contribuie la reducerea consumului şi dependenţei de droguri, să promoveze cunoaşterea fenomenului şi să asigure cadrul necesar dialogului şi cooperării între instituţiile care pot lupta împotriva fenomenului.

Din păcate, traficul şi consumul de droguri în judeţul Bistriţa-Năsăud a scăpat de sub orice control, iar acest lucru se poate observa chiar cu ochiul liber.

Lupta împotriva acestui adevărat flagel dă senzaţia că este deja pierdută, iar cei angrenaţi în această activitatea au depus armele.

3 COMENTARII

  1. Ma frate. Folosesti in mod obsesiv cuvantul droguri droguri droguri de sute de ori in articol. Dar nu spui nimic concret. Ce se intampla de fapt in judet ? Ca eu ma uit in jur si nu vad nimic cataclismic. Ce fac copiii ? Fumeaza iarba ? Prizeaza cocaina ? Baga la vena ? Ce fac ? Care e de fapt situatia? Dupa ditamai articolul te-ai fi asteptat sa nu fie nevoie sa pun asemenea intrebari, nu ?

  2. Nu canabisul va distrug copiii, sclavi ai mass media ce sunteti, etnobotanicele si prafurile ce impanzesc orasele in mod legal , mult mai tare si mult mai nocive ca asa zisul drog canabis

  3. Foarte grav! Unii se imbogatesc enorm din traficul de droguri, in timp ce altii se distrug. Un semnal serios de alarma pentru autoritati!!!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.