Romania si-a impus punctul de vedere

17

Romania si-a impus punctul de vedere

Serbia recunoaste minoritatea romana de pe teritoriul sau

Dupa luni de negocieri romano-sarbe, Belgradul a reactionat la revendicarile Romaniei privind drepturile minoritatilor abia atunci cand candidatura la Uniunea Europeana i-a fost amenintata. Strategia considerata de presa internationala un scandal diplomatic intre cele doua tari a obtinut, pana la urma, drepturile pe care romanii din estul Serbiei le cer de ani de zile, prin recunoasterea lor expresa ca minoritate distincta.

Romania si Serbia au semnat joi, la Bruxelles, un protocol privind statutul minoritatilor din cele doua tari, dupa ce partea romana a solicitat in reuniunea de marti a Consiliului Afaceri Generale (CAG) semnarea cat mai rapida a unui astfel de document. Documentul a fost semnat de ambasadorul Romaniei la Uniunea Europeana, Mihnea Motoc, si de ambasadorul Serbiei la UE, Roksanda Nincic.
La reuniunea CAG, Romania a prezentat o declaratie in care se subliniaza necesitatea unor rezultate concrete si rapide in legatura cu semnarea protocolului privind statutul minoritatilor din Romania si Serbia, cat si implicarea Comisiei Europene si a Inaltului Reprezentant al OSCE pentru minoritati nationale in monitorizarea eforturilor Belgradului pentru respectarea principiilor protectiei minoritatilor in conformitate cu standardele UE. Consiliul UE a incurajat Serbia sa continue aplicarea tuturor acordurilor convenite pana la aceasta data.

Recunoscuti ca romani

Potrivit publicatiei „Evenimentul zilei” negocierile s-ar fi centrat pe solicitarea Romaniei ca Belgradul sa ii recunoasca pe etnicii din estul Serbiei, indiferent daca acestia se numesc ori sunt denumiti romani sau vlahi. Aceasta deoarece romanii din estul Serbiei sunt cunoscuti de autoritatile de la Belgrad sub denumirea de „vlahi”, care, de fapt, este echivalent cu etnonimul „ruman” sau „roman”.
Amintim ca la recensamantul de anul trecut au existat presiuni asupra romanilor sa se declare sarbi, iar in cadrul interviului au fost folosite diferite subterfugii pentru inregistrarea altei identitati nationale decat cea reala. Astfel, desi operatorii care stiu romana aplicau in aceasta limba chestionarul, in momentul in care cel recenzat declara ca este Ruman si vorbeste Rumaneste, recenzorul schimba limba si adresa intrebarea in limba sarba pentru a-l forta sa raspunda in sarba ca este Vlah. De asemenea, recent, Serbia a avut o initiativa legislativa de a recunoaste limba vlaha, adica limba romana scrisa cu caractere chirilice, initiativa careia etnicii romani din Timoc se opun, iar specialistii subliniaza ca nu poate fi aplicata pentru ca nu exista o recunoastere academica a unui asemenea idiom.
Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, a explicat, in cadrul unei emisiuni televizate, ca miza protocolului pe care Romania dorea sa-l semneze cu Serbia este recunoasterea dreptului oricarei minoritati, inclusiv cea romana, de a se autodefini ca atare. „Sarbii vor fi obligati, sub monitorizarea noastra si a Comisiei Europene, sa recunoasca autorecunoasterea pe care romanii si-o acorda, spunand «noi suntem minoritatea romana»”, a explicat Diaconescu.

Monitorizare permanenta

Senatorul Viorel Badea, presedintele Comisiei pentru Romanii de Pretutindeni, a declarat pentru Gazeta de Cluj ca Romania va monitoriza in continuare tot ce se intampla in Serbia cu minoritatea romana de acolo. „Prin acordul semnat joi, sarbii s-au angajat sa recunoasca categoria de roman/vlah si sa respecte faptul opiniile minoritatii romane/vlahe asupra propriei apartenente etnice. E prima data cand obtinem aceasta recunoastere din partea autoritatilor sarbe”, a afirmat Badea. In ceea ce priveste dreptul la educatie in limba materna si dreptul de a construi biserici, „aceasta vine pe cale de consecinta”, a explicat senatorul. „Monitorizam in permanenta ce se intampla acolo si avem multe alte instrumente pentru a reactiona in consecinta. In conditiile acestea, acordul de aderarea a Serbiei va trece si in Senat, dar in anumite conditii. Insa acum suntem capabili sa ne luam toate precautiile ca sa nu cadem in aceeasi capcana”, a concluzionat Viorel Badea.
Presedintele Traian Basescu a declarat vineri ca nu a mai existat nicio opozitie din partea Romaniei cu privire la acordarea statutului de candidat al Serbiei la Uniunea Europeana, dupa semnarea protocolului intre partea sarba si cea romana.
„Nu ne punem in calea lor. Stiti ca Romania este un avocat constant al extinderii UE in Balcani. Dar Serbia nu trebuie decuplata de Croatia care are deja un calendar, 1 iunie 2013. Vom sprijini un calendar european. Pentru ca Serbia sa devina membru deplin al UE trebuie sa respecte mai bine si drepturile minoritatilor, printre care si cea vlaha din Valea Timocului. Dar ameliorarea standardelor pentru minoritati face parte din calendarul european al Serbiei”, a declarat joi, la Slatina, prim-vicepresedintele PDL Teodor Baconschi.
Chiar daca presiunea externa asupra Romaniei pentru a aproba candidatura Serbiei la UE a fost intensa, politicienii romani s-au aratat sustinatori ai conditiilor impuse acesteia pentru respectarea drepturilor minoritatilor.

Romania a blocat aderarea la UE

Presa internationala de marti si miercuri a fost unanima in a releva ca Serbia a obtinut sprijin pentru aderarea la UE, in contextul unei rezistente surprinzatoare din partea Romaniei, care a intarziat decizia privind candidatura pentru Belgrad. Serbia a facut un pas mare spre integrarea in curentul principal al Europei, marti, cand ministrii de externe din UE au cerut ca tara sa primeasca statutul de candidat la aderare la UE, noteaza ziarul britanic The Guardian. Acest progres remarcabil a venit in pofida rezistentei surprinzatoare din partea tarii vecine, Romania, si a urmat dupa un acord de saptamana trecuta, cand Belgradul a abandonat boicotarea participarii Kosovo la reuniuni regionale si internationale deoarece considera Kosovo ca parte a Serbiei si refuza sa recunoasca independenta sa.
Balkan Insight, care titreaza ”Serbia obtine unda verde pentru candidatura la UE”, citeaza postul public TV sarb, RTS, care apreciaza ca unul dintre principalele motive pentru care dezbaterea CAG privind candidatura Serbiei a durat mai multe ore a fost ca Romania a amanat-o, aducand obiectii cu privire la modul in care trateaza Serbia minoritatea romaneasca a vlahilor. Presedintele Serbiei, Boris Tadic, a declarat ca observatiile Romaniei facute in timpul dezbaterii sunt „neintemeiate”. Potrivit agentiei de presa Tanjug, alte tari, printre care si Germania, au fost critice la adresa punctului de vedere al Romaniei.

Vlahii si romanii

Romania a cerut ca vlahii sa fie definiti ca minoritate romaneasca din Serbia. Presedintele sarb Boris Tadic, prezent la Bruxelles, a respins obiectiile Romaniei ca neintemeiate. El a spus ca in cauza este o chestiune legata de drepturile individuale ale omului si a adaugat ca nimeni nu poate fi fortat sa se declare ca apartinand unei anumite comunitati. Subliniind totodata ca Serbia si Romania au o lunga traditie a relatiilor de prietenie, Tadic si-a exprimat speranta ca institutiile europene sa confirme ca tara sa se afla pe drumul cel bun. In opinia sa, in mod obiectiv, Serbia a indeplinit toate conditiile, nu numai pentru candidatura, dar si pentru a se stabili data de incepere a negocierilor de aderare.
„Nimeni nu are dreptul sa le ceara vlahilor sa se declare romani”, a afirmat si presedintele Consiliului National al Vlahilor din Serbia Radisa Dragojevic, citat marti seara in editia online a postului sarb B92. Dragojevic sa afirmat ca Romania „nu poate da ultimatumuri Serbiei” pe aceasta problema din doua motive: pentru ca vlahii nu sunt lipsiti de drepturi cetatenesti in Serbia si pentru ca tara recunoaste atat vlahii, cat si romanii minoritati etnice. El a remarcat ca recensamantul din 2002 a aratat ca existau in jur de 31.000 de etnici romani in Serbia si aproximativ 40.000 de vlahi. Romanii traiesc mai ales in Banat, nord-estul Serbiei, in timp ce vlahii locuiesc in comunele din est.
Insa, asa cum am aratat mai devreme, recensamintele au fost realizate sub presiunea autoritatilor sarbe. Predrag Balasevic, presedintele Partiei Democrate a Romanilor din Serbia (PDRS), cea mai importanta organizatie a comunitatii romanesti din Serbia de Rasarit, a atras atentia, intr-un interviu acordat ziarului Adevarul, asupra abuzurilor si a mizei rezultatelor. „De la ultimul recensamant, au trecut aproape 10 ani. Pentru noi e important sa aratam numarul real al romanilor din Serbia de Rasarit, sa aratam ca existam. Autoritatile vor, dimpotriva, sa arate ca pe Valea Timocului nu sunt romani, pentru a nu putea fi obligate sa ne respecte drepturile de minoritate nationala, drepturi care, din pacate, la ora actuala, nu le avem”, subliniaza Balasevic.

Diana Gabor

LĂSAȚI UN MESAJ