Prremierul României, Dacian Cioloș a anunța luni, 22 februarie că guvernul lucrează la o reformă administrativă prin care se ia în calcul desființarea Consiliilor Județene.

Premierul Dacian Cioloș a relansat dezbaterea publică privind reforma administrativă a României. Printre variantele enumerate de șeful Guvernului se numără și înființarea de regiuni administrative create pe structura regiunilor de dezvoltare din prezent, cu menținerea la nivelul județean numai a unui oficiu prefectural  și a instituțiilor deconcentrate – județul devine o subunitate funcțională a regiunii.  In acest caz nu ar mai exista consilii județene.

„Avem multe unități administrativ-teritoriale sărace, cu populație foarte redusă, cu cheltuieli de funcționare mari, fără resurse și care nu pot oferi populației decât servicii publice de o calitate scăzută și cu costuri foarte mari. Același fenomen de fragmentare se întâlnește și la nivel regional: consiliile județene își urmăresc în general strict funcțiile și interesele lor teritoriale, sunt unități administrativ-teritoriale prea mici pentru a impulsiona decisiv dezvoltarea economică dintr-o anumită zonă”, a declarat, luni, Dacian Cioloș.

Premierul crede că ar trebui relansată dezbaterea privind regionalizarea, astfel încât să se rezolve problema fragmentării și a lipsei de coordonare la nivel inter-județean.

„Și în acest domeniu trebuie să avem o dezbatere profesionistă, obiectivă și deschisă asupra alternativelor, a avantajelor și dezavantajelor fiecăreia. Există cel puțin 3-4 alternative pe care le putem detalia și fundamenta pe baza unor date cuprinzătoare”, a declarat Dacian Cioloș.

Premierul ia în calcul următoarele variante:

  • asocieri de drept public între mai multe județe pentru a putea dezvolta proiecte cu un impact interjudețean adevărat.
  • Regiuni administrative create pe structura regiunilor de dezvoltare din prezent și menținerea nivelului intermediar – consiliile județene: proiectul din 2013.
  • Regiuni administrative create pe structura regiunilor de dezvoltare din prezent, cu menținerea la nivelul județean numai a unui oficiu prefectural  și a instituțiilor deconcentrate.
  • Regiuni administrative mai mici (între 15-18), create prin fuziunea a 2-3 județe pe baza unor criterii precum: fluxurile inter-județene economice și de forță de muncă, conexiuni de transport, populație și suprafața, afinități culturale și istorice, existența unor orașe care pot funcționa ca poli de creștere economică și care pot avea un efect benefic (de antrenare) asupra întregii regiuni.

În cazul implementării unei astfel de lege, județul Cluj are cele mai mari șanse să fie reședință de regiune administrativă, iar fuziunea cu Bistrița-Năsăud sau Alba s-ar lua  în calcul imediat.

Pentru această variantă,  Radu Moldovan ar fi revocat din funcția de președinte al CJ și, în cel mai fericit caz, ar primi o funcție consultativă și executivă în regiunea administrativă.

Modificarea în cauză ar afecta și alegerile locale, iar cetățenii ar avea posibilitatea de a vota doar primarul și lista de consilieri pentru municipiul, orașul sau comuna aferentă.

 

2 COMENTARII

  1. In sfarsit, o masura intzeleapta si foarte buna, ca prea se suprapune Prefectura, peste consiliul Judtean . Daca tot exista Prefectura, de ce n-ar prelua ea anumite sarcini de supraveghere si/sau coordonare in plan judetean , a atributiunilor administrative ? Dvs stiti cati functionary exista in statele de functiuni ale Consiliilor Judtzene ? Din auzite, ( pe surse… cum zice presa… si televiziunea… Politzia si Securitatea n-au voie sa aiba surse, dar ei… AU ) numai in Bistrita-Nasaud sunt in jur de 900 …

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.