Proiectul de lege în care Tăriceanu propune modificarea Statutului judecătorilor și procurorilor, a fost amânat

63
Sursa foto: alde.ro

Proiectul de lege al lui Calin Popescu-Tariceanu care exclude presedintele si ministrul de Justitie din procedurile de numire a conducerii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a sefilor de proiecte, precum si celelalte proiecte legislative aflate la Senat prin care se modifica Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, au fost amanate marti de senatorii juristi pentru data de 9 mai, asteptandu-se proiectul de lege privind legile justitiei la care lucreaza ministerul justitiei. Presedintele comisiei, senatorul PSD Serban Nicolae, a solicitat secretarului de stat in MJ Mariana Mot sa grabeasca elaborarea acestui pachet legislativ, vorbind despre „tendinta asimptotica catre perfectiunea normativa” a directiei de elaborare de acte normative din minister.

Secretarul de stat Mariana Mot a sustinut ca propunerile venite de la Consiliul Superior al Magistraturii pe legile justitiei sunt in curs de analiza, iar vineri „Inalta Curte de Casatie si Justitie a transims ministerului un alt set de propuneri in afara de cele inaintate de CSM.”

„Toate aceste propuneri sunt in curs de analiza urmand ca proiectul de modificare a legilor justitiei sa fie elaborat in cel mai scurt termen” a spus Mot.

Nicolae i-a replicat acesteia ca exista la directia de elaborare de acte normative o „tendinta asimptotica catre perfectiunea normativa” si a cerut ministerului „sa se grabeasca pentru ca asa cum am mai spus nu putem sa spunem societatii sa stea pe loc pentru ca ‘se analizeaza’ „.

Ca raspuns, secretarul de stat a precizat ca proiectul ICCJ are circa 160 de pagini si a venit abia vineri.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a adus o serie de amendamente la proiectul de modificare si completare a legii privind statutul judecatorilor si procurorilor, printre care se numara si cea privind imposibilitatea Presedintelui Romaniei de a refuza propunerile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru functiile de presedinte si vicepresedinti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), dar si de procurori sefi ai PICCJ, DNA si DIICOT.

CSM a inaintat vineri Ministerului Justitiei propunerile privind proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, a Legii 304/2004 privind organizarea judiciara si a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Unul dintre amendamentele aduse de CSM este cel care prevede ca Presedintele Romaniei nu poate refuza propunerile formulate pentru numirea in functie a presedintelui si vicepresedintilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Consiliul eliminand sintagma „decat motivat, aducand la cunostinta Consiliului Superior al Magistraturii”.

Ce prevede proiectul lui Tariceanu si ce spune Guvernul intr-un punct de vedere transmis la inceputul lunii aprilie:

Tariceanu propune modificarea Statutului judecatorilor si procurorilor, in sensul ca in functiile de conducere sa nu mai fie implicat factorul politic – presedintele tarii si ministrul Justitiei.

„Inalta Curte de Casatie si Justitie isi numeste, dintre judecatorii care au functionat la aceasta instanta cel putin doi ani, presedintele, vicepresedintele, presedintii de sectii”, prevede proiectul lui Tariceanu.

Potrivit acestuia, revocarea din functie a presedintelui, vicepresedintelui sau a presedintilor de sectii se face de catre ICCJ care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numarul membrilor sau la cererea adunarii generale a institutiei.

„Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii-sefi de sectii ai acestor Parchete, precum si procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestora sunt numiti de Consiliul Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de trei ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data”, mai prevede proiectul de lege.

Conform propunerii adoptate tacit de Camera Deputatilor, revocarea acestora se face tot de catre CSM, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunarii generale sau, dupa caz, a procurorului general al Parchetului de pe langa ICCJ.

In expunerea de motive a proiectului se arata ca „in spatiul public si nu numai in Romania, in toata lumea, se desfasoara o dezbatere legata de modalitatile cele mai potrivite pentru a asigura independenta justitiei si pentru a scoate actul de justitie de sub influenta prea mare a factorului politic”.

In momentul de fata legea prevede ca presedintele, vicepresedintii si presedintii de sectii ai ICCJ sunt numiti de catre presedintele Romaniei la propunerea CSM, iar propunerea lui Tariceanu este ca aceste numiri sa tina numai de instanta suprema, care sa isi aleaga din randul ei, „fara niciun fel de interventie politica din afara”, conducerea.

Guvernul Grindeanu i-a transmis lui Calin Popescu Tariceanu ca este de acord cu scoaterea presedintelui Klaus Iohannis din procedura de numire a procurorilor sefi, dar nu doreste ca atributiile de  numire sa fie mutate in totalitate la Consiliul Superior al Magistraturii, asa cum propune presedintele Senatului in proiectul sau de lege. Premierul Grindeanu propune, in adresa Guvernului transmisa Parlamentului in data de 7 aprilie, o solutie de compromis: ministerul justitiei sa faca mai departe selectia procurorilor sefi, urmand sa transmita CSM cel putin doua propuneri de numire. CSM ar urma sa dispuna apoi asupra numiri in functia de conducere “in urma unei proceduri transparente”.

Cum argumenteaza premierul Grindeanu ca presedintele tarii poate fi scos din procedura de numire a procurorilor sefi? În adresa trimisa Parlamentului, premierul arata ca presedintele Romaniei are, potrivit Constitutiei, atributia de investire in functie a magistratilor, dar precizeaza ca textul constitutional “nu priveste, insa, si numirea in functiile de conducere din magistratura, ascpect care tine de cariera profesionala a magistratilor”.

“In concluzie, legiuitorul nu are constrangeri explicite de rang constitutional in stabilirea solutiei legislative privind numirea procurorilor in functiile de conducere, cu atat mai mult cu cat, potrivit art 134 alin. (4) din Constitutie, CSM indeplineste si alte atributii stabilite prin legea organica, in realizarea rolului sau de garant al independentei justitiei”, se mai arata in adresa guvernului.

1 COMENTARIU

  1. Pai cum sa nu se amane, pentru ca acest lucru, le cade ca un „par ascutit ” in gatul acestora . Nu si-ar mai permite sa fie nepasatori la felul cum isi fac treaba si inavobilitatea desfiintzata, i-ar aduce cu „capul pe umeri si aici pe pamant ” … obligandu-i sa fie atenti ce si cum cerceteaza si dau solutiile in Instante, raspunzand personal , daca comit abuzuri ori neglijenta in serviciu .

LĂSAȚI UN MESAJ