Procurorul Coman s-a faultat singur! Cazul fostului poliţist Ţermure, din nou pe masa instanţei

507

Ioan Ţermure, fostul şef al postului de Poliţie Târlişua, a fost trimis de curând a doua oară în judecată de procurorii bistriţeni, sub acuzaţii de abuz în serviciu şi complicitate la contrabandă, după ce în urmă cu un an instanţa a decis ca dosarul să fie retrimis Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, pentru refacerea actului de sesizare. Conforma datelor intrate în posesia Gazeta de Bistriţa, nu este exclus ca în final însă Parchetul să sufere o înfrângere.


Ioan Ţermure a fost trimis în judecată prima dată în octombrie 2015. Pe atunci procurorii în acuzau deabuz în serviciu şi complicitate la contrabandă.

Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud de la acea dată, Ţermure, „în calitate de lucrător de poliţie, în cadrul Postului de Poliţie Târlişua, în perioada2006 – 2014, şi-a îndeplinit necorespunzător atribuţiile de serviciu, neconstatând fapte penale despre care avea cunoştinţă, favorizând astfel pe autorii unor infracţiuni, prin netragerea la răspundere penală”.

Din cauză că rechizitoriul nu a fost întocmit corespunzător de procurori, dosarul a fost restituit în iunie 2016, la Parchet, pentru refacere.

Ca şi în urmă cu doi ani, acuzaţiile sunt acum aceleaşi:comiterea unor infracţiuni de abuz în serviciu şi complicitate la contrabandă. Numai că de data aceasta, perioada în care fostul şef de post din Târlişua ar fi comis infracţiunile, este alta:2008 – 2016. Dacă ar fi să ne luăm după comunicatul Parchetului, Ţermure şi-ar fi continuat activitatea infracţională încă un andupă ce a fost trimis în judecată în 2015.

În perioada 2008 – 2016, având calitatea de agent de poliţie, în cadrul IPJ Bistriţa-Năsăud, Postul de poliţie Târlişua, nu şi-a îndeplinit corespunzător atribuţiile de serviciu, nesesizând în anumite situaţii, fapte penale de care a luat cunoştinţă, şi sprijinind astfel contrabanda cu ţigări, cu consecinţa producerii unui prejudiciu de 114.220 lei”, se precizează în comunicatul Parchetului.

Lucrurile nu stau însă aşa. Conform documentelor care au intrat în posesia Gazeta de Bistriţa, perioada în care i s-au reţinut lui Ioan Ţermure comiterea faptelor NU este aşa cum este prezentată în comunicatul Parchetului, 2008 – 2016, ci2008 – 2014. În plus, dacă iniţial acestuia i s-au reţinut în sarcină comiterea 6 acte materiale de abuz în serviciu şi tot atâtea de complicitate la contrabandă, în noul rechizitoriu se vorbeşte doar de câte 4 acte materiale pentru fiecare infracţiune pe care Ioan Termure le-ar fi comis.

Gazeta de Bistriţa a intrat în posesia încheierii penale în care se arată motivele pentru care dosarul fostului poliţist a fost retrimis la Parchet. Procurorul care a instrumentat acest dosar este nimeni altul decât Felix Coman.

 

Nulităţi constate la Beclean

Dosarul în care Ioan Ţermure a fost trimis în judecată în octombrie 2015 după ce procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud l-au acuzat de comiterea infracţiunilor de abuz în serviciu şi complicitate la contrabandă, a fost depus pe rolul Judecătoriei Beclean. Evident, cauza a intrat pe cameră preliminară pentru verificarea legalităţii actelor întocmite de procuror.

În decembrie 2015, judecătorul de cameră preliminară de la Beclean a constatat „nulitatea relativă a Ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale” şi „nulitatea relativă a rechizitoriului” prin care fostul poliţist a fost trimis în judecată. În consecinţă, conform legii, procurorul de cauză Felix Coman a avut un termen de 5 zile pentru remedierea neregularităţilor constatate.Cum asta nu s-a întâmplat, în luna martie s-a reluat dezbaterea în camera preliminară, iar o lună mai târziu instanţa a decis restituirea cauzei la Parchet.

 

Parţial, procurorul şi-a singur cu stângu-n dreptu’

Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud a contestat decizia la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, unde a avut o victorie, dacă îi putem spune aşa, parţială, întrucât cauza a ajuns înapoi la procurorul Coman pentru refacere. Dar să vedem ce spune instanţa Tribunalului Bistriţa-Năsăud mai exact.

Pentru a pronunţa hotărârea, judecătorul de cameră preliminară în verificarea competenţei instanţei, a legalităţii rechizitoriului, a legalităţii actelor de urmărire penală şi a probelor administrate în faza de urmărire penală, prin Încheierea penală nr. 147/2015 pronunţată în dosarul nr. 1519/186/2015/a2, printre altele, s-a constatat nulitatea relativă a Ordonanţei „de punere în mişcare a acţiunii penale” dată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud în 5 octombrie 2015 în dosarul nr. 82/P/2015, s-a constatat nulitatea relativă a rechizitoriului Parchetului şi s-a constatat că rechizitoriul încalcă dispoziţiile art. 328 alin.1 Cod de Procedură Penală.

Astfel, analizând rechizitoriul, judecătorul de cameră preliminară a reţinut că printr-o ordonanţă emisă în data de 8 ianuarie 2015, procurorul de caz a extins urmărirea penală faţă de Ioan Ţermure pentru comiterea infracţiunilor de abuz în serviciu şi complicitate la contrabandă,, iar a doua zi, pe 9 ianuarie, procurorul a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de suspectul Ioan Ţermure.

Tot în dosarul nr. 1519/186/2015/a2, Ioan Ţermure a invocat excepţia nulităţii rechizitoriul, întrucât realizarea supravegherii tehnice nu a fost efectuată conform prevederilor legale. În acest punct, instanţa nu îi dă dreptate inculpatului, însă, subsecvent, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că lui Ţermure i-a fost încălcat dreptul la o apărare efectivă, precum şi dreptul de a fi informat la noile fapte imputate,deoarece nu i-au fost aduse la cunoştinţă, conform legii, drepturile, în calitate de suspect, precum şi în calitate de inculpat, ulterior punerii în mişcare a acţiunii penale pentru actele materiale arătate. De asemenea, judecătorul de cameră preliminară de la Beclean a apreciat că au fost încălcate dispoziţiile legale care prevăd comunicarea punerii în mişcare a acţiunii penale către Ţermure, ceea ce presupune aducerea la cunoştinţă a drepturilor, activităţi ce trebuie consemnate într-un proces verbal.

Drept urmare, toate aceste neregularităţi ar fi trebuit remediate de procuror, însă cum acest lucru nu s-a întâmplat, judecătorul de cameră preliminară a fost pus în imposibilitatea de a stabili obiectul şi limita judecăţii.

„Judecătorul de cameră preliminară a apreciat că instanţa nu este legal sesizată cu toate faptele arătate în rechizitoriu şi că instanţa nu este legal sesizată cu toate încadrările juridice ale faptelor arătate în rechizitoriu”, a reţinut judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud.

De cealaltă parte, Parchetul a contestat toate concluziile la care a ajuns judecătorul de la Beclean.

Contestaţia Parchetului a fost considerată a fi întemeiată în parte de judecătorul de cameră preliminară de la tribunal.

„În primul rând, se constată că în mod întemeiat, prin încheierea contestată a statuat că se impune restituirea cauei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, deoarece procurorul de caz nu a remediat neregularităţile actului de sesizare a instanţei constatate de judecătorul de cameră preliminară în prima fază a procedurii de cameră preliminară, în conformitate cu dispoziţiile procesual penal incidente.

În concret, procurorul de caz a procedat la refacerea unor acte de urmărire penală, fără ca urmărirea penală să fi fost reluată în mod legal (…).

În concret, în cauză, procurorul trebuia să ceară restituirea dosarului de urmărire penală, în vederea redeschiderii urmăririi penale, (…)deoarece în mod obiectiv deficienţele/neregularităţile constatate de judecătorul de cameră preliminară în prima fază a procedurii de cameră preliminară, prin încheierea penală nr. (…) nu se puteau remedia în termenul de 5 zile.

Cum procurorul nu a procedat în modalitatea legală şi a înţeles să remedieze neregularităţile constatate prin încheierea la care ne-am referit anterior în modalitatea în care a procedat, în afara unui cadru procesual legal, în mod pur formal, în mod inevitabil şi legal, judecătorul de cameră preliminară, prin încheierea contestată, dedusă judecăţii, a dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud.

Pe cale de consecinţă, din acest punct de vedere, încheierea atacată este temeinică şi legală, iar contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean este nefondată”, se arată în motivarea instanţei.

În ceea ce priveşte legalitatea probelor, judecătorul de cameră preliminară de la tribunal spune că Parchetul are dreptate, întrucât interceptările efectuate de SRI au fost legale, acestea fiind efectuate în termenele procedurale.

„Judecătorul de cameră preliminară a contestaţiei apreciază că interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice, precum şi localizarea unor posturi telefonice a avut o bază legală, fiind respectate prevederile procesual penale existente la momentul constatării infracţiunilor. (…)

În speţă inculpatul prin apărătorul său nu a contestat elemente din conţinutul convorbirilor/comunicărilor telefonice, s-a invocat nulitatea interceptărilor şi înregistrărilor deoarece acestea au fost efectuate de SRI”, arată instanţa bistriţeană.

În final, după ce a fost respinsă excepţia nulităţii relative şi excluderea probelor contestate – interceptările telefonice –din rândul probelor administrate pe parcursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Bistriţa a decis restituirea cauzei la procuror.

Ceea ce a ieşit însă nu stă foarte tare în picioare, dar despre aceasta vom reveni într-un articol ulterior.

LĂSAȚI UN MESAJ