Binecunoscutul arheolog bistriţean Cornel Gaiu a fost trimis în judecată la finele anului trecut, el fiind acuzat de procurori de abuz în serviciu, tăinuire şi delapidare, după ce acesta a evaluat şi a înlesnit valorificarea unor obiecte arheologice extrem de preţioase provenite de pe urma unor teledetecţii ilegale efectuate de Oliver Gălăman, un bistriţean „pasionat” de astfel de îndeletniciri. Practic, Gaiu, în 2015, pe când era directorul Complexului Muzeal Judeţean Bistriţa-Năsăud, i-a plătit lui Gălăman nu mai puţin de 50.000 lei din banii instituţiei pentru achiziţionarea unui vas de aur de 320 de grame, a unui topor şi a unei dălţi, ambele din bronz.
În iulie 2015, Complexul Muzeal Judeţean Bistriţa-Năsăud a fost luat la puricat de procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, după ce aceştia primiseră informaţii că anumite persoane din cadrul instituţiei înlesnesc activităţi ilegale de teledetecţie în situri arheologice, iar obiectele găsite sunt vândute ilegal de „arheologii” amatori, după ce acestea erau evaluate de unii specialişti din cadrul instituţiei bistriţene, dar şi din cadrul Muzeului de Istorie al Transilvaniei din Cluj, care evaluau obiectele de patrimoniu. În ziua percheziţiei au fost scotocite şi alte 6 locaţii din Bistriţa şi Cluj-Napoca, printre acestea numărându-se locuinţa arheologului Corneliu Gaiu, cea a lui Oliver Gălăman, dar şi biroul şi locuinţa cercetătorului Mihai Rotea de la Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj.
În urma percheziţiilor, aproximativ 500 de unelte şi arme antice din fier, monede, vase ceramice şi din aur, brăţări, inele cu valoare arheologică, care datează din epoca bronzului (2000 – 1000 î. Hr.), a căror provenienţă nu a putut fi justificată, au fost ridicate de anchetatorii clujeni. La acel moment, valoarea obiectelor ridicate de anchetatori a fost estimată la circa 150.000 de lei (aproximativ 35.000 de euro).
După mai bine de un an de anchetă, procurorii clujeni l-au trimis în judecată pe Corneliu Gaiu, dar şi pe Oliver Gălăman.
Arheologul bistriţean este acuzat de tăinuire, abuz în serviciu în formă continuată, delapidare şi accesul cu detectoare de metale şi utilizarea lor în zonele cu patrimoniu fără autorizare prealabilă.
Oliver Gălăman este acuzat de săvârşirea infracţiunilor de acces cu detectoare de metale şi utilizarea lor în zonele cu patrimoniu fără autorizare prealabilă şi în formă continuată, şi furt calificat în formă continuată.
Poliţiştii clujeni au pus ochii pe vânătorii de comori
Ce s-a întâmplat de fapt? Potrivit anchetatorilor, poliţiştii de la IPJ Cluj s-au sesizat din oficiu în iunie 2015, după ce au primit informaţii că, persoane necunoscute efectuează activităţi ilegale de teledetecţie în zone de patrimoniu, încă din 2014, atât pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud, cât şi pe raza judeţului Cluj. Astfel au început să culeagă informaţii şi astfel au prins un fir. Astfel ei au aflat că Oliver Gălăman, cu ajutorul unor aparate de teledetecţie deţinute ilegal, a desoperit în zona Dealul Dumitrei Vechi un vas de aur de 320 de grame, un topor şi o daltă, ambele din bronz, obiecte cu care ulterior le-a predat lui Corneliu Gaiu de la Muzeul Judeţean în vederea evaluării.
În condiţiile în care Gaiu a ştiut perfect de unde provin obiectele de patrimoniu arheologic aduse de Gălăman şi cum au fost obţinute acestea, arheologul bistriţean, în loc să urmeze procedurile legale şi să instituie regimul de protecţie asupra terenului unde au fost descoperite obiectele de patrimoniu şi să anunţe Ministerul Culturii în vederea eliberării unei autorizaţii pentru cercetarea terenului respectiv, a preferat să tacă şi a declanşat o evaluare din oficiu ca şi cum totul ar fi fost în regulă. Mai mult, a luat legătura cu cercetătorul clujean Mihai Rotea, pentru o evaluare corectă a obiectelor.
Obiecte evaluate la 150.000 lei! Gălăman a primit o treime din valoare
Gălăman a descoperit obiectele de patrimoniu în noiembrie 2014 şi s-a prezentat imediat la sediul Muzeului Judeţean Bistriţa-Năsăud şi a efectuat o ofertă pentru achiziţionarea acestora. Totodată s-a întocmit şi un proces verbal de predare-primire a celor 3 obiecte de patrimoniu. Documentele însă, atât oferta, cât şi procesul verbal au fost înregistrate la secretariatul muzeului abia peste câteva luni, în februarie 2015, şi abia în iunie 2015 au fost trecute pe inventarul instituţiei.
În faţa anchetatorilor, Cornel Gaiu a declarat că nu a întreprins nici un demers pentru efectuarea unor cercetări arheologice de diagnostic sau de salvare în zona descoperirii celor trei bunuri, deoarece el nu era specializat în epoca bronzului şi nici nu avea fixat în programul de cercetare sau inclus în bugetul instituţiei pe anul respectiv o cercetare de diagnoză în perimetrul respectiv.
După ce a primit obiectele de patrimoniu de la Gălăman, imediat Gaiu a luat legătura cu Mihai Rotea şi împreună au stabilit valoarea acestora la 150.000 de lei, adică aproximativ 35.000 de euro. Cu toate acestea, Gălăman a primit pentru cele trei artefacte doar 50.000 de lei. Partea proastă a fost însă faptul că plata a fost şi ea una ilegală în condiţiile în care astfel de obiecte de patrimoniu intră automat din momentul descoperirii lor în proprietatea statului român.
Culmea este că Cornel Gaiu nu a ascuns existenţa obiectelor şi chiar le-a adus la cunoştinţă superiorilor din Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud despre existenţa acestora, evident vedeta fiind vasul de aur de 320 de grame. Mai mult decât atât, arheologul bistriţean a susţinut şi o conferinţă la Asociaţia veteranilor de Război, ocazie cu care a prezentat imagini cu vasul din aur.
Obiecte de patrimoniu găsite la percheziţii
În momentul percheziţiilor la domiciliul lui Oliver Gălăman, anchetatorii au descoperit un detector de metale artizanal, dar şi alte bunuri de patrimoniu arheologic, respectiv un inel, un medalion în formă de cruciuliţă, un obiect metalic în formă de şarpe, bucăţi ceramice, monede, precum şi trei bucăţi metalice care păreau a fi ale aceleiaşi piese, ce avea depuneri corozive verziu.
La domiciliul lui Corneliu Gaiu în schimb, anchetatorii au avut mult mai multă treabă. Aici, oamenii legii au descoperit două detectoare de metale pe care cercetătorul bistriţean le deţinea ilegal şi pe care le-a folosit fără autorizaţie pentru teledetecţii neautorizate în situl arheologic de la Ciceu-Corabia, în punctul Subcetate. Aici, Cornel Gaiu a descoperit o fibulă de argint mai multe fragmente de fibulă şi 5 denari republicani din epoca romană, tot din argint, toate aceste obiecte fiind găsite de procurori într-un fişet din biroul său de la muzeu, fără însă să existe vreun proces verbal de predare primire a acestora către instituţie.
Partea şi mai urâtă pentru arheologul bistriţean a fost faptul că anchetatorii i-au descoperitla domiciliul său mai multe obiecte de patrimoniu – oale de lut şi cioburi ceramice – unele înregistrate, altele nu, fără ca acestea să prezinte vreun număr de inventar, sau chiar fără să fie declanşată procedura de clasare a obiectelor.
(Va urma)
