Procesul lui Bolfă înaintează cu paşi mărunţi! Ca să-l scape de acuzaţia de spălare de bani, soacra spune că i-a împrumutat 20.000 de euro

Procesul în care Petrică Bolfă, ex – patronul Adi&PetTrading SRL şi Ecoserv SRL din Năsăud, este acuzat de înşelăciune, delapidare şi evaziune fiscală, este încă departe de final. Instanţa Tribunalului Bistriţa-Năsăud mai trebuie să audieze o serie de martori, inclusiv pe soţia lui Bolfă, care însă este plecată de ceva vreme din ţară. Martorii audiaţi până acum de instanţă au mers, în general, pe ideea „nu ştiu, nu am văzut”. Un singur lucru cert reiese din declaraţii, şi anume faptul că cel care dădea ordine în firma soacrei – Ecoserv SRL- era el, Petrică Bolfă.

Petru Bolfăa fost trimis în judecată în ianuarie 2016, pentru comiterea unor infracţiuni de delapidare, înşelăciune şi spălare de bani. Potrivit procurorilor, constând în Bolfă, în calitate de administrator împuternicit al SC ECOSERV SRL Năsăud, l-a indus în eroare pe Dan Teban în aprilie 2015, cu ocazia încheierii unui contract de cesiune, cu privire la existenţa unui stoc de 21.909 litri alcool rafinat, pe care în realitate l-a valorificat, neaccizat, în cursul anului 2013. De pe urma valorificării alcoolului, Bolfă ar fi obţinut circa 219.000 lei, bani pe care şi i-a însuşit şi din care apoi a creditat cu suma de 59.900 lei societatea, el cauzând astfel lui Teban o pagubă de 720.000 lei, bani pe care acesta i-a plătit când s-a semnat contractul de cesiune a Ecoserv SRL, iar bugetului de stat o pagubă de 1.267.200, 63 lei.

Conform procurorilor, alcoolul ar fi dispărut în perioada ianuarie – iunie 2013, când Ecoserv SRL era autorizată pentru producere de alcool pentru probe tehnologice, societatea fiind administrată în fapt de Petrică Bolfă. Culmea este că, în iunie 2013, imediat după ce a izbucnit scandalul legat de comercializarea spirtului sanitar Alcofarm care de fapt conţinea alcool metilic, din cauza căruia zeci de persoane au decedat după utilizarea acestuia, firma lui Bolfă, cea care furnizase produsul, a fost percheziţionată de organele vamale, însă aceştia nu au constatat că alcoolul lipseşte din rezervoare, fiind induşi în eroare de un muncitor de-al lui Bolfă, evident la ordinele acestuia.

„Cu privire la dispariţia stocului de 21.909 litri de alcool rafinat al SC Ecoserv SRL, cercetările efectuate au dovedit că în perioada ianuarie 2013 – iunie 2013, SC Ecoserv SRL a fost administrată în fapt de către inculpatul Bolfă Petru, în calitate de împuternicit al asociatului unic şi administratorului Dumitru Ludovica (n. r. soacra lui Petrică Bolfă).

Conform adresei nr. 3349/08.12.2015 a Biroului Vamal de InteriorBistriţa-Năsăud şi proceselor verbale de desigilare – sigilare, rezultă că începând cu 19.02.2013 şi până în 06.04.2013 societatea a fost autorizată de către organele vamale pentru producerea de alcool ca probe tehnologice, etapă premergătoare autorizării ca antrepozit fiscal. În această perioadă de timp, conform procesului verbal de sigilare al organelor vamale din data de 06.04.2015, societatea a produs o cantitate de 21.909 litri de alcool etilic (alcool rafinat). Conform înscrisului indicat cantitatea a rămas pe stoc întrucât nu putea fi comercializată până la obţinerea autorizaţiei de antrepozit fiscal.

Cu ocazia percheziţiei efectuate la data de 11.11.2015 s-a stabilit că această cantitate nu mai există faptic în incinta societăţii. (…)

La data de 18.06.2013, organele de poliţie şi organele vamale ai efectuat o percheziţie domiciliară la SC Ecoserv SRL. Cu această ocazie au constatat în mod eronat că stocurile faptice sunt identice cu cele scriptice. Modalitatea prin care Petru Bolfă a reuşit să inducă în eroare toate organele de control a fost aceea de a obtura furtunul de nivel al bazinului de alcool. Furtunul de nivel prezintă o scală gradată alăturată care are rolul de a indica volumul de lichid din inetriorul rezervorului. Furtunul de nivel comunică, pe baza principiului vaselor comunicante, cu baza rezervorului. În condiţiile în care furtunul de nivel este obturat la bază, lichidul din interiorul rezervorului nu poate fi măsurat corect. Cu ocazia percheziţiei domiciliare s-a stabilit că atât furtunul de nivel de la rezervorul nr. 1 cu alcool rafinat cât şi cel de la rezervorul nr. 3 de alcool brut au fost obturate.

Din interiroul rezervorului nr. 1, în care ar fi trebuit să existe 21.909 litri de alcool etilic, după deschiderea robinetului de golire de la bază, a curs o cantitate de aproximativ 20 ml (mililitri) de lichid incolor şi inodor (apă).

Cu ocazia percheziţiei din 18.06.2013 organele de control au ridicat trei probe din interiroul rezervorului nr. 1 cu alcool rafinat. Faptul că probele ridicate la acea dată au conţinut alcool rafinat rezultă din conţinutul Raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 2895835 din 22.08.2013 întocmit de Institutul Naţional de Criminalistică în cadrul dosarului penal nr. 1215/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Cu toate acestea, din declaraţiile martorilor „XX” şi „YY”, rezultă că aceştia au aflat de la alte persoane, că în interiorul rezervorului (era apă în loc de alcool) se afla deja pregătit de către inculpat un recipient cu alcool legat cu o sârmă pentru a nu coborî spre bază.

La solicitarea organelor de control, unul dintre angajaţi s-a urcat pe bazin (care are o înălţime de aproximativ 3-4 metri) cu un pet gol în mână. A înlocuit pet-urile, adică l-a lăsat pe cel gol în interiorul rezervorului şi înşelând vigilenţa organelor de control

A scos din interiorul bazinului pet-ul care era deja plin cu alcool etilic. Cu ocazia percheziţiei a fost identificat în interior, la baza rezervorului, pet-ul în cauză (cel care a fost lăsat de angajat în interiorul bazinului gol). Este indubitabil că pet-ul gol de la baza bazinului este acelaşi, deoarece, după aşa zisa ridicare de probe, organele vamale au sigilat capacul rezervorului, cu pet-ul în interior, sigiliile fiind intacte la data de 11.11.2015, ceea ce denotă că nu a mai fost deschis capacul bazinului de la data de 18.06.2013”, arată procurorul Felix Coman în rechizitoriu.

Partea interesantă, şi într-un fel comică, este faptul că nimeni nu ştie cum a dispărut alcoolul. Cel puţin asta declară foştii angajaţi ai lui Bolfă, cei mai mulţi angajaţi simpli şi care executau doar ordinele, fără să îi intereseze „de ce şi cum”.

Astfel, unul dintre foştii angajaţi ai lui Bolfă audiat de instanţă este George Foşlui. Acesta a declarat atât procurorilor, cât şi în faţa instanţei că fabrica de alcool era foarte bine păzită şi monitorizată prin camere video, astfel încât nimeni nu ar fi putut sustrage alcool de acolo sau să distrugă sigiliile de pe rezervoare. Numai că, omul lucrase în firmă până în anul 2011, astfel că nu ştia mare lucru cu privire la aceea ce s-a întâmplat după.

Interesant este însă un alt aspect din declaraţia lui Foşlui. Dacă în declaraţia dată în faţa procurorilor el susţine că Bolfă l-a acuzat că a furat alcool din firmă şi că l-a agresat fizic de câteva ori, în faţa instanţei bărbatul spune că respectiva declaraţie nu îi aparţine.

„Am plecat de la societatea menţionată (n. r. – SC Pet& Ady Trading SRL) pentru că mi-am găsit de lucru în altă parte. Am plecat şi fiindcă am fost plătit cu întârziere. M-am mai certat cu Bolfă Petru, ca tot omul. Deşi s-a consemnat în declaraţia mea dată în faza de urmărire penală faptul că inculpatul m-a acuzat că i-am furat alcool şi că m-a agresat fizic de câteva ori. Nu ştiu ca inculpatul Bolfă Petru să fi avut conflicte violente cu alţi angajaţi. nu este real faptul că inculpatul Bolfă Petru era violent fizic şi verbal cu toţi angajaţii societăţii şi că nu am fost singura persoană care a fost agresată de acesta, deşi s-a consemnat acest lucru în declaraţia mea dată în faza de urmărire penală”, a declarat Foşlui, judecătorilor.

Întrebat fiind de procuror dacă de la audierea de la poliţie şi până în momentul în care a ajuns să fie audiat de instanţă a fost contactat de Bolfă sau de vreo cunoştinţă a acestuia cu solicitarea de a-şi modifica declaraţia iniţială, Foşlui a răspuns negativ. El a menţionat însă că declaraţia dată în faza de urmărire penală i s-a citit înainte de a o semna, fiindcă nu ştie să … citească.

„(…) arăt că semnătura este a mea şi mi s-a citi conţinutul acesteia. Nu ştiu să citesc, ceva ştiu aşa mai pe litere”, a declarat Foşlui.

Audiată de instanţă a fost şi Ludovica Dumitru, soacra lui Petrică Bolfă, care are şi ea o declaraţie interesantă, care se cam bate cap în cap prin punctele esenţiale cu cele declarate în faza de urmărire penală. Astfel, în condiţiile în care Bolfă este acuzat şi de spălare de bani, prin creditarea societăţii pentru a ascunde sumele obţinute din vânzarea ilicită de alcool, în declaraţia iniţială soacra acestuia a spus anchetatorilor că ea i-a dat vreodată nici un ban.

„Nu m-am ocupat niciodată de administrarea societăţii.

Nu am băgat banii mei în SC Ecoserv SRL Năsăud. Nu am dat nici un ban niciodată cu titlu de împrumut. Nu ştiu cine s-a ocupat efectiv de administrarea societăţii Ecoserv SRL”, a declarat Ludovica Dumitru în faţa anchetatorilor.

În schimb, în instanţă, femeia spune cu totul altceva. Potrivit declaraţiei sale, Ludovica Dumitru susţine că ea este cea care le-a dat bani ginerelui şi fiicei sale pentru a-i investi în firmă, circa 20.000 de euro, bani pe care i-ar fi economisit de-a lungul anilor. Asta în condiţiile în care, Bolfă susţine că, pentru a face rost de bani, în 2012 a mers să lucreze în Spania. În schimb, soacra sa susţine că de când Bolfă îi este ginere, eanu reţine să fi fost plecat în străinătate la muncă.

„ Eu le-am dat banii copiilor mei, ginerelui şi fiicei pentru a investi în societate când aveau nevoie. De când a murit soţul meu am avut strânşi nişte bani pe care i-am împărţi între fiica mea şi încă un copil pe care îl am întrucât am vrut să îi cumpăr copilului un apartament ca să fie pace. Menţionez că fiica mea stă cu mine în casă, respectiv Bolfă Adina Maria şi ginerele meu Bolfă Petru, locuim toţi împreună. Fiicei şi ginerelui meu le-am dat succesiv suma totală de 20.000 de euro. Suma totală a pe care le-am dat-o a fost de 20.000 euro succesiv cu înţelegerea de restituire pe parcurs când puteau pentru că existau greutăţi. Suma aceasta era cu titlu de împrumut şi avea să fie investită în societate pentru că ei urmau să dea drumul la fabrică. Suma a fost dată pentru a-şi face treburile ei la societate. Le dădeam bani la o lună şi ceva când trebuiau să cumpere maşini şi instalaţii, la renovări şi ultima dată ca să poată cumpăra materie primă să dea drumul firmei, cred că în aprilie – mai anul trecut (n. r. – 2016) şi de fapt ultima dată când trebuiau să scoată autorizaţie de funcţionare respectiv anul 2014 când nu era dat drumul firmei. Revin şi arăt că în fapt împrumuturile au început în 2013, prin februarie până în anul 2016 pentru că în 2016 firma era închisă. Ştiu că ginerele meu şi fiica mea au investit bani în societate dar nu ştiu ce sume. Nu ştiu ca ginerele meu să fi împrumutat societatea cu sume de bani. Nu am cunoştinţă ca ginerele meu să-şi fi însuşit bani de la societate”, a declarat Ludovica Dumitru.

Instanţa a cerut lămuriri suplimentare.

• „Întrebare: cam ce sume de bani dădea martora o dată ginerelui său?
• Răspuns: Le-am dat când cereau câte 500 sau 20 de milioane de lei vechi spunându-mi că trebuie să cumpere ceva şi nu aveau de unde şi nu aveau de unde, ştiind că eu am bănuţii ăştia m-au rugat să îi ajut.
• Întrebare: care a fost cea mai mare sumă dată vreodată?
• Răspuns: Am dat şi 1.000 de euro, 1.500 euro, ultima dată le-am dat 1.500 de euro.
• Întrebare: dacă banii erau daţi prin transfer bancar sau numerar?
• Răspuns: Numerar.
• Întrebare: Ce surse de venit avea martora în perioada respectivă?
• Răspuns: Eu banii aceştia i-am avut de când trăia soţul, nu toţi. Îi aveam pentru că am vândut nişte pământuri după 1989, după colectivizare. Ne-am strâns restul bănuţilor din salarii. Eu am lucrat ca finisor în industria textilă iar soţul meu era maistru de secţie. Pe urmă s-a întâmplat necazul cu soţul meu de a murit, de la fabrică am primit bani de la toţi muncitorii pentru el, soţul meu lucra de când a început fabrica şi toţi îl cunoşteau. Iar o lună sau două a luat pensie, după care a făcut infarct. După, am strâns singură bani.
• Întrebare: Cam ce salariu avea martora şi soţul?
• Răspuns: În vremea aceea, înainte de anul 2000 când m-am pensionat, mi s-a revenit pensia de 7 milioane de lei vechi şi crescând am trecut la 1.100 lei noi. Soţul avea o pensie mică. El s-a pensionat cu 2-3 ani înaintea mea. plus că de la fabrică, când s-a închis fabrica. Ne-a dat fiecăruia 15 salarii, mie numai pentru că soţul a decedat.
• Întrebare: Dacă banii împrumutaţi fiicei şi ginerelui au fost restituiţi?
• Răspuns: Nu pentru că nu au avut de unde. Dacă eu le-am dat în ultimul timp până la ultimul bănuţ, de unde să-mi dea?
• Întrebare: Dacă martora are cunoştinţă ca inculpatul şi fiica sa să fi scos bani din societate
• Răspuns: Nu ştiu pentru că au investit în fabrică.
• Întrebare: În perioada februarie 2013 Bolfă Petru  desfăşura şi alte activităţi aducătoare de venituri în afara societăţii?
• Răspuns: Nu pentru că în ultimul timp a tot muncit la societate ca să poată da drumul societăţii.
• Întrebare: A muncit inculpatul şi în străinătate, şi în caz afirmativ, în ce perioadă?
• Răspuns: De când s-au căsătorit nu reţin ca inculpatul să fi muncit în străinătate”.

(Va urma)