Problemele istorice cu apa de la Sângeorz-Băi au ajuns și la urechile Ministerului Mediului, care au propus instituirea unui perimetru de protecție în zona puțurilor, care asigură alimentarea cu apă. În ceea ce privește cauza acestor probleme, ei bine, Ministerul are nevoie de studii mai aprofundate pentru a elucida acest mister.
Problema alimentării cu apă a orașului Sângeorz-Băi este istorică, datând de mai bine de trei ani. Alimentarea cu apă a orașului se realizează în prezent din 14 puțuri forate. Cinci dintre ele au fost realizate în anul 1964, iar patru în anul 1973. Acestea captează apa de la o adâncime de 9 metri, fiind situate la o distanță de aproximativ 100-150 de metri față de râul Someșul Mare.
Potrivit reprezentanților Aquabis, cele nouă puțuri nu au mai putut să asigure necesarul de apă potabilă pentru localitate, motiv pentru care, în anul 2014, Aquabis a mai realizat alte 3 puțuri, forate la 21 de metri, iar în anul 2015, s-au mai realizat alte două puțuri forate, la o adâncime de 10 metri.
Pentru asigurarea debitului de apă potabilă necesar alimentării localității, a fost deviat parțial râul Cormaia prin intermediul unui canal. Surse Gazeta de Bistrița susțin însă că această variantă nu a fost agreată de către primarul Roland Venig, care ar fi preferat să lase locuitorii orașului-stațiune fără apă decât să apeleze la apă de suprafață.
Deși reprezentanții Aquabis dau vina pe exploatarea de balast, se pare că o parte din vină o au și ei. Surse Gazeta de Bistrița precizează că Aquabis nu și-a curățat puțurile realizate înainte de `89, iar acestea s-au înfundat și sunt practic inutilizabile. Localitatea se bazează astfel doar pe puțurile realizate în anul 2014 și respectiv 2015.
Problemele cu apa din Sângeorz-Băi au ajuns la urechile Ministerului Mediului
În luna septembrie a anului în curs, prin intermediul unei interpelări, deputatul Ioan Oltean a adus în atenția Ministerului Mediului problema apei de la Sângeorz-Băi.
„De mai multă vreme, localnicii din Sângeorz-Băi se confruntă cu mari probleme în ceea ce privește apa potabilă din oraș. O exploatare pe albia râului din care este alimentat orașul Sângeorz-Băi cu apă a lăsat orașul fără apă la robinet, iar atunci când este apă, aceasta este foarte murdară, neputând fi folosită nici pentru spălat și cu atât mai puțin nu poate fi băută.
Pentru că această situție durează de prea mult timp și reprezintă un pericol serios și evident pentru sănătatea oamenilor din acest oraș și datorită faptului că autoritățile locale nu s-au implicat în rezolvarea acestei probleme, este necesară o anchetă a exploatării de pe albia râului și oferirea de soluții din partea unor autorități superioare, având în vedere că principalul interes al statului este asigurarea calității vieții pentru fiecare dintre cetățenii săi”, preciza deputatul Ioan Oltean în interpelarea sa.
Răspunsul Ministerului Mediului a venit abia la o lună distanță de la interpelarea deputatului Ioan Oltean. Se pare că reprezentanții Ministerului Mediului au efectuat și o verificare în data de 02.10.2015, pe cursul râului Someșul Mare (2 km amonte și 2 km aval) și a pârâului Cormaia (7 km amonte).
„Pisica moartă”, aruncată dintr-o curte în alta
În discuția cu reprezentanții Ministerului, Aquabis dă vina pe cei care exploatează balast în zonă, după cum putem observa și în răspunsul oferit de Minister:
„Conform spuselor reprezentanților SC Aquabis SA începând cu anul 2011, nivelul apei din pânza freatică și implicit din puțurile de colectare a scăzut, posibilele cauze fiind exploatările de agregate minerale (pietrișuri și nisipuri) efectuate în aval de zona puțurilor de colectare”, se precizează în răspunsul oferit de Ministerul Mediului, la interpelarea deputatului Ioan Oltean.
Pentru a-și susține afirmația, Aquabis scoate în evidență o amendă primită anul acesta de Forest Gosen în valoare de 50.000 de lei, pentru nerespectarea legislației de mediu. De asemenea, precizează că mai multe persoane fizice au fost sancționate pentru că nu au respectat legislația de mediu în vigoare.
Aquabis a omis însă să informeze Ministerul Mediului că nu și-a curățat puțurile construite înainte de `90, care s-au înfundat și au devenit inutilizabile, contribuind astfel la menținerea și amplificarea acestei probleme care datează de ani buni la Sângeorz-Băi.
Unde-i adevărul?
Ministerul Mediului evită însă să dea vina pe cineva, susținând că nu se poate face o legătură directă între exploatările de agregate și scăderea nivelului apei freatice și cere… într-un stil pur românesc… studii mai elaborate:
„Având în vedere posibilitatea scăderii nivelului apei freatice ca urmare a unor fenomene naturale (secetă prelungită, posibile modificări geologice, etc.) nu putem face o legătură directă între exploatările de agregate și scăderea nivelului apei freatice. Pentru stabilirea exactă a cauzelor fenomenului de scădere a nivelului pânzei freatice, considerăm că trebuie realizate studii mai elaborate de către specialiști în domeniu”, se arată în răspunsul Ministerului Mediului.
Singura măsură propusă de Ministerul Mediului este „instituirea unui perimetru de protecție amonte și aval de zona puțurilor, cu interzicerea exploatărilor de agregate minerale în acest perimetru”.
Actualmente, necesarul de apă potabilă al localității este de 25 de litri/secundă, iar Aquabis se laudă că asigură un debit de 30 de litri/secundă. Aquabis omite din nou să precizeze dacă asigură acest debit în mod constant sau sunt zile întregi în care lasă locuitorii orașului-stațiune fără apă.
În ciuda acestei interpelări și a „promisiunilor” venite din partea Ministerului Mediului, se pare că locuitorii din Sângeorz-Băi încă se mai confruntă cu lipsa apei potabile, iar rezolvările se lasă încă așteptate. În luna septembrie a acestui an, locuitorii din Sângeorz-Băi au ieșit în stradă pentru a protesta în acest sens.
Cum a contribuit primarul Roland Venig la „dezvoltarea” acestei probleme va detalia Gazeta de Bistrița într-un material viitor.
