Primarul high-tech! Creţu foloseşte internetul să afle câţi bistriţeni vor tramvai

Ovidiu Creţu nu renunţă la ideea de a realiza în municipiul Bistriţa o linie de tramvai, deşi în urmă ci o lună recunoştea că este o investiţie pe care municipiul nu şi-o poate permite. Că vrea tramvai nu ar fi o foarte mare problemă, chit că este un mijloc de transport care nu se pretează pentru un oraş de talia Bistriţei, însă traseul ochit de primar este taman prin Centrul istoric. Recent, municipalitatea a lansat chiar şi un chestionar on-line cu privire la acest proiect despre care Ovidiu Creţu spune că ar costa circa 20 de milioane de euro.

Încă de la începutul anului 2011, Ovidiu Creţu îşi anunţa intenţia de a amenaja o linie de tramvai în Bistriţa, mai precis o linie care să facă legătura între Viişoara – Centrul istoric – Unirea, şi retur, acest mijloc de transport în comun fiind, în opinia primarului, unul de viitor.

„În viitor nu se va mai permite intrarea în oraş a mijloacelor de transport pe combustibil, aşa că va trebui să găsim alternative, în principal electrice, tramvaiul este o astfel de alternativă. Anul acesta vom realiza unele studii de oportunitate, iar până la deschiderea unor noi axe de finanţare europeană în perioada 2014-2020, sper să fim cu proiectul în buzunar pentru a reuşi să aplicăm pentru obţinerea de fonduri externe în vederea realizării lui”, afirma acum trei ani Ovidiu Creţu. Investiţia pentru amenajarea unei linii de tramvai a fost estimată iniţial la circa şapte milioane de lei şi ar fi urmat să fie finalizată în anul 2016. După circa doi ani costurile au mai crescut, la circa 10 milioane de euro, iar anul acesta se vorbeşte de o investiţie de aproximativ 20 de milioane de euro. Aşa, din pix…

330.000 lei pentru proiectare

La începutul acestui an, Consiliul Local Bistriţa a aprobat alocarea sumei de 330.000 de lei de la buget pentru întocmirea proiectului „Tramvai – linie verde de transport public pe traseul Viişoara – centru istoric – Unirea”. Conform planului, tramvaiul ar urma să facă legătura între localităţile componente Unirea şi Viişoara, traversând centrul istoric prin str. Gheorghe Şincai, Piaţa Centrală, str. Dornei, Piaţa Unirii, str. Liviu Rebreanu (sau str. Dornei).

„În toate oraşele europene în care s-a realizat tramvai, acesta fiind o linie electrică complet nepoluantă, trece exact prin centrul istoric al oraşelor. Tramvaiul este mijlocul de transport care repune în valoare centrele istorice. El va veni pe artera principală de la Viişoara – Gheorghe Şincai – Liviu Rebreanu – General Grigore Bălan şi traseul în continuare”, declara într-o conferinţă de presă la începutul acestui an primarul Ovidiu Creţu.

Ba e albă, ba e neagră

Tot la începutul anului, edilul Bistriţei spunea că un astfel de proiect are şanse mari să prindă finanţare, în condiţiile în care Uniunea Europeană pune tot mai mult accent pe energia verde.

„Un astfel de proiect face parte din capitolul energie. Structura finanţărilor prin programul european de dezvoltare regională s-a modificat, iar energia verde, economia de energie, vor avea 20% faţă de 4% cât au avut în perioada trecută, ori acest tramvai se înscrie exact în economia de energie şi reducerea poluării. L-am gândit ca să se înscrie exact pe ce vrea Uniunea Europeană”, spunea Ovidiu Creţu. La nici şase luni distanţă, optimismul primarului a mai scăzut niţel, el afirmând într-o şedinţă de consiliu local că investiţia este una foarte costisitoare.

„Este o investiţie atât de costisitoare încât nu ne-o vom putea permite. Păcat că nu putem face acest lucru, am valorifica centrul istoric în spirit european. Este comandat un studiu de soluţie, din rezultatele parţiale putem trage deja nişte concluzii”, afirma Ovidiu Creţu, luna trecută.

Îşi întreabă cetăţenii doar on-line

Cu toate acestea, săptămâna trecută, municipalitatea a lansat un chestionar on-line prin intermediul căruia îi întreabă pe cetăţeni dacă vor un tramvai prin centrul istoric ori preferă o altă variantă, dar şi dacă ar prefera un autobuz electric sau un troleibuz în locul acestuia. Chestionarul, care face parte din studiul de oportunitate al acestei investiţii, realizat de Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, poate fi completat până la finele acestei săptămâni, rezultatele sale urmând să fie integrate în proiectul de accesare a fondurilor europene.

Dacă va fi tramvai, maşinile nu vor mai avea acces la pietonal

În cazul în care proiectul va fi finanţat, în momentul în care tramvaiul va fi dat în folosinţă, traficul auto în centrul istoric al oraşului va fi interzis. Aceste lucru este de altfel cuprins şi în strategia de dezvoltare a oraşului, document în baza căruia până în 2020 tot traficul auto din zona centrală ar urma să fie interzis.

„Aşa cum se întâmplă şi în oraşele vestice care au adoptat acest lucru, sigur că maşinile mici, poluante, nu vor mai avea acces, decât între anumite ore, pentru aprovizionare. Lumea va circula, în zona centrală cu tramvaiul”, spunea Creţu. Primarul însă susţinea totodată că zona pietonală are toate şansele să rămână aşa cum este acum.

„Eu sunt numai iniţiatorul, nu sunt proiectant. Proiectanţii sunt alţii, care vor da soluţia pe unde va trece (n. r. – tramvaiul). Dar va trece pe aici (n. r. – centrul istoric). Există varianta să facă racordul în Piaţa Centrală între Şincai şi Liviu Rebreanu, sau există posibilitatea să facă racordul în Piaţa Unirii prin Dornei. Dar încă o dată spun, asta trebuie să facă proiectantul. Tramvaiul a regenerat centrele istorice ale oraşelor (…) zona pietonală este traversată de tramvai. Nicăieri în lume oamenii nu se duc 20 de kilometri sau 6 kilometri ca să ajungă în zona pietonală. Trebuie să ajungă acolo cu ceva. (…) Peste tot în oraşele pe care le-am văzut, inclusiv în oraşul partener Besançon, tramvaiul a schimbat radical în bine viaţa centrului istoric, fie că discutăm de Besançon, Zagreb sau Strasbourg. (…) În cazul în care proiectantul va alege strada Liviu Rebreanu va rămâne Dornei disponibilă, iar în cazul în care va alege Dornei, va rămâne Liviu Rebreanu disponibilă. Va fi o stradă pietonală”, a explicat primarul Ovidiu Creţu, el uitând se pare că numărul de locuitori al oraşelor amintite este cel puţin dublu faţă de cel al municipiului Bistriţa.

Pentru edificare, precizăm că numărul locuitorilor oraşului francez Besançon este de peste 120.000, Zagrebul are peste 792.000 de locuitori, iar Strasbourg numără peste 270.000 de locuitori, în timp ce Bistriţa are circa 70.000 de locuitori.