Prăpăd pe DNA Cluj cu binecuvântarea CSM! Inspecţia Judiciară vine după dosarele construite abuziv

535

Grămada de abuzuri comise de către procurorii clujeni în dosare cheie ce acum se îndreaptă spre sentinţe definitive şi irevocabile, urmează să fie analizată de către cei de la Inspecţia Judiciară. În concret, la începutul lunii iulie, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat o decizie naţională ce dă libertate celor de la Inspecţia Judiciară să verifice expres modul în care procurorii au  procedat pe dosarele ale căror denunţuri sunt mai vechi de doi până la cinci ani.

 

Decizia CSM

Inspecţia Judiciară a declanşat oficial controale la DNA şi Parchetul General. Ulterior cei de la CSM s-au pronunţat în favoarea acestor verificări. Publicarea planului de control vine după ce inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare a semnat, luni, ordinele pentru efectuarea controalelor privind eficienţa managerială la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie — Structura centrală.

Astfel, vor fi efectuate controale privind eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor de către conducerea parchetelor, ce decurg din legi şi regulamente, precum şi respectarea normelor procedurale şi regulamentare de procurori şi personalul auxiliar de specialitate de la parchetul de pe lângă o curte de apel şi parchetele arondate, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie — Structura centrală.

De asemenea, vor fi efectuate controale tematice privind verificarea măsurilor luate de către procurori şi conducerile parchetelor în vederea soluţionării dosarelor mai vechi de 5 ani, precum şi verificarea măsurilor luate de procurori pentru soluţionarea dosarelor mai vechi de 2 ani, inclusiv recuperarea prejudiciilor şi aplicarea confiscării extinse, care au ca obiect următoarele infracţiuni: evaziune fiscală, spălare de bani, contrabandă, corupţie, infracţiuni silvice şi contra mediului, conflict de interese.

În plus, se vor face verificări în legătură cu practica parchetelor privind renunţarea la urmărirea penală şi modul de soluţionare a dosarelor mai vechi de 2 ani având ca obiect infracţiuni contra persoanei ca urmare a culpei medicale.

Alte aspecte avute în vedere la controalele de fond ale Inspecţiei Judiciare: verificarea organizării şi coordonării eficiente a activităţii, a comportamentului şi comunicării, a asumării responsabilităţilor şi a aptitudinilor manageriale — repartizarea procurorilor pe sectoare de activitate, repartizarea personalului auxiliar de specialitate şi a celorlalte categorii de personal, repartizarea echilibrată a lucrărilor, dotarea tehnico — materială şi informatică, condiţiile în care procurorii, personalul auxiliar de specialitate şi personalul contractual îşi desfăşoară activitatea.

Totodată, sunt verificate comportamentul şi comunicarea cu procurorii, lucrătorii de poliţie judiciară, specialiştii, personalul auxiliar, personalul contractual, judecătorii, justiţiabilii, ceilalţi participanţi la procesul penal şi alte instituţii; relaţia cu mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul parchetului şi transparenţa actului de conducere; respectarea principiului repartizării pe criterii obiective a cauzelor.

Verificarea aptitudinilor manageriale urmăreşte: activitatea de planificare pe termen scurt, mediu şi lung; atribuţii de ordin organizatoric (organizarea activităţii de urmărire, organizarea activităţii judiciare, organizarea activităţii de primire în audienţă a cetăţenilor), atribuţii de coordonare.

 

Ce pot să verifice ?

Potrivit legislaţiei în vigoare şi a deciziei recentă a CSM, cei de la Inspecţia judiciară vor avea undă verde la verificarea procedurilor prin care procurorii au trimis în judecată suspecţii de fapte de corupţie, evaziune fiscală sau ilegalităţi ce intră în competenţele DNA şi DIICOT.

La întrebarea ”Au ce să verifice la Bistriţa”, răspunsul este mai multe decât afirmativ. În concret, avocaţii mai multor ”personalităţi” de la Bistriţa-Năsăud cercetate penal în diferite dosare şi prin denunţuri trunchiate şi rechizitorii modificate au depus plângeri la instituţii abilitate pentru a se pronunţa pe viciile de procedură.

Dat fiind faptul că publicaţia noastră a urmărit fiecare termen din dosarele fruntaşe ce au eliminat de la politicieni la funcţionari publici scoşi din ”schemă”, audiaţi, supuşi unor măsuri preventive ce ulterior le-au afectat reputaţia şi cariera, în cele ce urmează vom semnala câteva inadvertenţe comise de procurorii de la DNA Cluj, şi nu numai, în speranţa că cei de la Inspecţia Judiciară, prin ordinul CSM le vor verifica şi vor lua măsurile necesare de sancţionare a vinovaţilor sau măcar se vor asigura că acest fenomen abuziv ce predomină la parchetele din judeţul Cluj şi Bistriţa-Năsăud se va diminua.

dosare-instanta

Dosarul IPJ Gate printre cele vizate

Potrivit surselor Gazetei de Bistriţa, cei de la Inspecţia Judiciară vor avea în vizor şi verificarea modului prin care DNA Cluj a construit rechizitoriul împotriva foştilor şefi din IPJ. Da, acel dosar poreclit ”IPJ Gate” cu Hasnăş, Cloşcă şi Mureşan.

A, chiar, dacă tot suntem aici există şanse să se verifice şi situaţia actuală cu ilegalităţile comise de Liviu Olariu(fie el avocat sau tătic de avocat).

Şi ca să contribuim la semnalările deja existente pe agenda celor de la Inspecţia Judiciară reamintim câteva chestii ce ”nu bat”, în dosarul IPJ Gate.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul Cloşca Leon Anton, raportat la prevederile art. 342 C. proc. pen., Rechizitoriul nr. 74/D/P/2014 din data de 16.02.2015 al PICCJ, DNA -Biroul Teritorial  Cluj nu  satisface normele  de regularitate prevăzute de dispoziţiile art. 327-329 C. proc. pen., iar instanţă de judecată a fost nelegal sesizată cu această cauza.

Conform art. 371 C. proc. pen. „judecata se mărgineşte la faptele şi persoanele arătate în actul de sesizare a instanţei”. Exigenţele privind conţinutul actului de sesizare al instanţei sunt prevăzute în cuprinsul art. 328 C. proc.  pen.,  unde  se  arată  că rechizitoriul trebuie să cuprindă,  printre  altele,  pe  lângă  menţiunile  prevăzute  în art. 286 alin. 2, datele privitoare la persoană inculpatului, faptă  reţinută  în  sarcină  să, precum i încadrarea juridicii  a  faptei. Toate elementele  mai  sus indicate sunt stringent necesare, iar analiză, fie ea şi amplă, a probatoriului nu poate  suplini  lipsă acestor  elemente  esenţiale,  din  actul  de  sesizare  al  instanţei  conturează obiectul judecăţii.

În  consecinţă, descrierea activităţii ilicit-penale imputată lui Cloşcă trebuia să fie exhaustivă, clară şi punctuală, o astfel de abordare permiţând că ‘încadrarea juridică a faptelor (o veritabilă caracterizare în drept) să fie certă şi nesupusă niciunei discuţii – [C.A.  Bucureşti,  secţia  a  11-a  penală, decizia nr. 1377/2009].

În acelaşi sens, doctrina a arătat că descrierea faptei imputate inculpatului şi arătarea  probelor  pe care se întemeiază  situaţia de fapt reţinută şi vinovăţia.

LĂSAȚI UN MESAJ