Practica românească în achiziții publice contrazisă de lecția olandeză

73

Spre deosebire de autoritățile din România, olandezii nu pun accent pe cel mai mic preț atunci când fac achiziții publice, ci pe pregătirea unui grup de experți care să cunoască foarte bine piața. 

Două elemente și un principiu sunt cruciale pentru achiziții publice de succes în Olanda: cunoașterea foarte bună a pieței pentru produsele sau serviciile pe care vor să le cumpere, achiziția centralizată pentru anumite tipuri de bunuri, inclusiv la construirea autostrăzilor, care în final vor duce la cheltuirea cât mai eficientă a banului public.

„De ce în achizițiile private nu vedem conceptul de cel mai mic preț? Cel mai mic preț e întotdeauna cel mai scump, fiindcă vei primi la schimb un produs cu o calitate mică”, a declarat Wouter Stolwijk, specialist olandez cu bogată experiență în achiziții publice, la o dezbatere organizată de Institutul pentru Politici Publice alături de Ambasada Olandei.

În urma unui scandal național uriaș de corupție în 2002, olandezii au înființat o Agenție Regională pentru Achiziții Publice, al cărei scop a fost cooperarea între diverse autorități locale, în special cele mici și medii, care aveau performanțe mai reduse în privința gestionării banilor publici. În prezent, aproape 25% dintre toate autoritățile locale olandeze sunt sprijinite de agenții pentru achiziții comune. Două exemple de produse cumpărate la nivel centralizat în Olanda: autoturismele politicienilor, dar și produse software.

De asemenea, pentru o cât mai bună informare asupra celor mai bune practici și pentru profesionalizarea achizițiilor și licitațiilor în toate departamentele guvernamentale, a fost creat un centru național de expertiză (intitulat PIANO). Informația este diseminată cât mai mult online, pe site-ul centrului, dar se folosesc inclusiv rețelele de socializare. De asemenea, periodic, au loc adunări publice, unde participă toți cei interesați de schimburi de informații despre piață, a explicat, la rândul său, Ditmar Waterman,  director la Agenția Regională de Achiziții Publice (RIJK). „E foarte greu să stabilești exact ce vrei, dacă nu știi foarte bine piața. Nu putem cumpăra produse/servicii dacă nu suntem informați”, a mai spus Wouter Stolwijk.

Economii prin achiziții centralizate

În România, contractarea de achiziții în sistem centralizat ar aduce economii de minimum 10%, raportat la volumul anual al achizițiilor publice, de circa 18 miliarde de euro anual. S-ar obține astfel economii de 2 miliarde de euro, conform calculelor IPP. Produsele pentru care s-ar putea face cu succes achiziții centralizate sunt carburanții, mașinile, mobilierul de birou, hârtia de scris sau tonerele pentru imprimante. Însă chiar dacă legea le permite, autoritățile publice locale din România nu îndrăznesc să se asocieze la achiziții de care sunt co-interesate. De asemenea, de frica Curții de Conturi, la licitații se alege în continuare oferta cu cel mai mic preț.

Pe de altă parte, așa cum se vede în grafic, IPP a identificat, după o analiză a licitațiilor în SEAP, diferențe majore de preț pentru același produs, cumpărat de entități diferite, chiar dacă vorbim de achiziții făcute în aceeași perioadă și de volume similare. În plus, lipsa unui personal suficient de bine pregătit, care să cunoască legea extrem de complicată în domeniul achizițiilor publice, face ca dintre toate abaterile pe achiziții constatate de Curtea de Conturi, în 2016, cele mai multe să fie la nivelul micilor orașe sau comune potrivit Romania Libera.

LĂSAȚI UN MESAJ