Poveşti de adormit copiii despre parcul industrial! Şefii firmei primăriei şi-au luat salarii grase pentru a reloca 9 firme din Bistriţa

305

Business Park, societatea care administrează parcul industrial de la Sărata preconizează pentru anul acesta venituri în sumă de 331.710 lei. În schimb cheltuielile sunt de aproape două ori şi jumătate mai mari decât veniturile, mai precis de 808.600 lei. Cu toate acestea, Iuliu Dumitru, administratorul Business Park Bistriţa, spune că anul acesta nu vrea bani de la bugetul local, fiindcă diferenţa de 476.890 lei ar fi acoperită din „economiile anilor precedenţi”. Mai bine spus a anului 2016, după cum de altfel reiese din raportul comun al Direcţiei economice şi al Direcţiei juridice, depus la proiectul de hotărâre suspus aprobării aleşilor locali, săptămâna trecută.

 

Anul trecut, cheltuielile au fost estimate la 638.000 lei, din care 450.000 lei au fost alocaţi de la bugetul local al municipiului Bistriţa pe post de majorare de capital. Deşi încă nu a prezentat încă vreun raport de activitate pentru 2016, anul acesta Iuliu Dumitru vine şi spune practic că a făcut economii.

Economiile făcute anul trecut se pot traduce prin lipsa de activitate a celor care conduc firma ce administrează parcul industrial, în condiţiile în care aproximativ jumătate din banii cheltuiţi efectiv s-au dus pe salarii.

Astfel, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli al Business Park Bistriţa, în 2016 firma îşi propunea venituri de 189.100 lei. Din această sumă a realizat efectiv venituri de doar 93.900 lei, adică cam 50% din estimări. Suma realizată drept venituri este compusă din „servicii prestate”, în valoare de 51.800 lei, şi din „redevenţe şi chirii” în valoare de 40.100 lei, iar 2.000 sunt „alte venituri”.

Cheltuielile din 2016 au fost estimate la 603.900 lei, fiind cheltuiţi efectiv 486.800 lei. Din această ultimă sumă, 234.200 lei reprezintă cheltuieli cu „bunuri şi servicii”, alte 12.500 lei sunt taxe şi impozite, iar 237.500 sunt banii cheltuiţi cu „personalul”, adică salariile celor patru angajaţi cât are în prezent firma al cărui acţionar unic este Primăria Bistriţa, dar şi al membrilor AGA. Din documentul citat reiese că în medie, cei patru angajaţi au salarii în valoare de 2.770 lei, la care se mai adaugă şi indemnizaţiile de conducere/directorat, iar celor din AGA, din care fac parte 7 consilieri locali, şi cenzorilor le-a revenit în 2016 un total de 12.900 lei.

 

Jumătate e de pomană

În 2016, conducerea firmei primăriei îşi propunea concesionarea a 56.000 m.p. (5,6 ha) din suprafaţa totală de 30 de hectare cât însumează în total parcul industrial.

Se pare că nu s-a reuşit devreme ce şi anul acesta se previzionează concesionarea a 50.000 m.p. (5 ha), adică 26% rată de ocupare. Procentul este însă calculat la suprafaţa efectivă care poate fi ocupată de întreprinzătorii care vor un loc în parcul industrial pentru a-şi desfăşura activitatea, adică 15 ha. Această suprafaţa reiese din descrierea parcului, existentă chiar pe site-ul Business Park Bistriţa, de unde află că din cele 30 ha, 5% este ocupat de administraţie, spaţiile verzi ocupă 15% din suprafaţa totală, iar drumurile tehnico-edilitare 30%.

 

Din 10, 9 sunt din Bistriţa! Nici un investitor serios de afară

Până acum, administratorul Business Park Bistriţa, Iuliu Dumitru, se laudă cu 10 firme rezidente în parcul industrial, care creează nu mai puţin de 150 de locuri de muncă.

  • Roindra Internaţional SRL Bistriţa – fabricarea de construcţii metalice – 70 de locuri de muncă nou create – firma este înfiinţată în 2013 şi figurează, conform listafirme.ro, cu 3 angajaţi în 2015.
  • Datacor SRL Bistriţa – lucrări de instalaţii electrice – 10. Conform listăfirme.ro, Datacor figura în 2015 cu 34 de angajaţi, firma funcţionând încă din 2002.
  • CentanaCom SRL Bistriţa – înfiinţare fabrică de procesare lapte – 36 locuri de muncă. Firma funcţionează din 1992 şi avea la nivelul anului 2015, 35 de angajaţi.
  • Geto-Dacia Construcţii Pasive SRL Bistriţa, firma consilierului local Sorin Hangan – fabricarea de elemente din lemn pentru case pasive – 71 locuri de muncă. În 2015 avea 18 angajaţi.
  • Eurocompozite SRL, Bistriţa, firma care îi aparţine lui Dumitru Tănase – fabricarea fibrelor din sticlă – 40 locuri de muncă. În 2015 avea 33 de angajaţi.
  • Flaely Grup SRL, tot din Bistriţa – lucrări de construcţii – 25 locuri de muncă promise. La nivelul lui 2015, firma declara 4 angajaţi.
  • CarpathWeld Industries SRL Bistriţa, firma fostului consilier local Kozuk Andrei – producţia de rezervoare/cisterne/continere metalice – 30 locuri de muncă. Firma a fost înfiinţată abia anul trecut.
  • TerraquaWaterSystems SRL Bistriţa – lucrări de construcţii pentru fluide – 24 locuri de muncă. Firma funcţionează din 2004, iar la nivelul anului 2015 declara 4 angajaţi.
  • Brandis Berg SRL din Satu Mare – fabricarea ambalajelor din carton – 752 locuri de muncă. Firma funcţionează din 2010 şi are ca obiect principal Activităţi ale agenţiilor de publicitate. La nivelul anului 2015, firma sătmăreană avea oficial 2 angajaţi.
  • Proterm-Line SRL Bistriţa, firma ce îi aparţine consilierului local Mircea Archiudean– atelier producţie mobilier – 10 locuri de muncă. Firma funcţionează din anul 2000, iar la nivelul anului 2015 avea, oficial, 21 de angajaţi.

Concret discutăm, aşa cum s-a presupus de la bune început de relocarea unor firme bistriţene, doar una fiind din Satu Mare,deci din altă zonă, din sediile pe care le ocupă acum, pe raza parcului industrial.

Anul acesta, Iuliu Dumitru se laudă cu 15 rezidenţi, fără să precizeze însă dacă e vorba de 15 firme noi care se adaugă celor 10 care au concesionat suprafeţe din parcul industrial, sau de încă 5 care se vor adăuga celor deja existente.

 

Pe ce vor fi cheltuiţi peste 700.000 lei

Iată şi ce cheltuieli preconizează să facă anul acesta Iuliu Dumitru şi le vom arăta pe cele mai importante.

Cheltuielile totale în anul 2017 vor fi de 707.400 lei, din care cheltuielile cu bunuri şi servicii sunt în valoare de 376.200 lei, cheltuieli cu personalul – 301.200 lei, iar alte cheltuieli de exploatare – 30.000lei.

Printre altele, se intenţionează cheltuirea a 10.000 lei pentru reţea informatică şi soft (PC+monitor – 3.000 lei, sursă de curent neîntreruptibilă: 500 lei, imprimantă multifuncţională A4: 1.5.00 lei, licenţe software – 5.000 lei), pentru mobilier de birou – 3.000 lei, frigider si dozator de apă – 2.500 lei, energie şi apă – 16.000 lei/an. Cheltuielile de protocol nu lipsesc nici ele din cuprinsul bugetului, astfel încât suma prevăzută în acest sens se ridică la 6.000 lei, în timp ce pentru reclamă şi publicitate este prevăzută suma de 82.000 lei (actualizare, hosting şi promovare on-line website www.bizpark.ro, inclusiv activităţi de Social Media – FB, IN, TW, FL, YT Channel, e-mail-ing, webinarii – 12.000 lei; evenimente locale de promovare în mediul de afaceri local, în vederea constituirii de societăţi mixte cu companii străine (workshops, seminarii) – 15.000 lei; promovare multimedia, inclusiv re-branding: actualizare videoclip de prezentare, investor kit, mape de prezentare în română, engleză şi germană – 20.000 lei; inserţie în Catalogul Parcurilor Industriale ediţia 2017 – 10.000 lei;activităţi de Public Relations (PR): emisiuni radio/TV, advertoriale, infomerciale, interviuri presă – 25.000 lei.

De asemenea, cheltuielile de deplasare, detaşare, transfer sunt de 30.000 lei (diurnă internă şi externă: 16.000 lei, transport intern şi internaţional – 14.000 lei). Alţi 6.000 lei se vor cheltui pe telecomunicaţii (telefon mobil şi Internet), pentru cosit iarba din parc, deszăpezit întreţinere drumuri interne s-au alocat 18.000 lei, control financiar de gestiune şi audit extern: 20.000 lei, cheltuieli cu întreţinere autoturism în comodat – 900 lei, taxe participare la evenimente specifice: 9.000 lei.

„Alte” cheltuieli se ridică la 162.500 lei, din care Membership APITSIAR/IASP/CCIBN – 2.100 lei, abonament Legis – 1.800 lei, Instruire/Autorizaţii protecţia muncii şi PSI – 3.000 lei, întreţinere reţea iluminat public: 2.000 lei, energie electrică reactivă în parc – 153.600 lei.

Cheltuielile salariale se ridică la 168.000 lei, din care 3 persoane vor avea un salariu brut de 4.000 lei lunar, ceea ce presupune o sumă de 144.000 lei pe an, iar o persoană va câştiga doar 2.000 lei brut lunar, aici fiind vorba de o jumătate de normă, astfel că efortul financiar se ridică la 24.000 lei pe an. Alţi 25.200 lei vor merge în buzunarele membrilor AGA.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ