Poarta Transilvaniei: Dimex 2000 Company a contestat Îndemânarea şi a luat potul cel mare de la CJ BN

935

Dimex 2000 Company SRL din Rebrişoara, firma lui Ioan Scurtu, a mai pus mâna pe un contract de milioane. De milioane de euro, să ne înţelegem. Înainte de sărbătorile de iarnă, firma din Rebrişoara a fost declarată câştigătoarea unui contract de aproape 3 milioane de euro pentru execuţia de lucrări de modernizare a unui tronson de 5 km de pe DJ 172, între Mureşenii Bîrgăului şi Colibiţa.

Într-o primă fază, CJ BN a declarat câştigătoare firma care a avut preţul cel mai scăzut, aceasta fiind cea a Îndemînarea Prodcom SRL. S-a declanşat astfel un război al contestaţiilor şi s-a ajuns şi în instanţă, însă în final Îndemânarea a ieşit cam jumulită, iar Dimex a luat caimacul.

În 2014, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan, a anunţat în plen că principala investiţie pe care administraţia judeţeană îşi propune să o acceseze prin Programul Operaţional Regional 2014-2020 este reabilitarea Drumului „Poarta Transilvaniei”, în fapt fiind vorba de mai multe sectoare de drum judeţean.

Proiectul vizează modernizarea sectoarelor DJ 173 D (Mureşenii Bârgăului – DJ 173 A), cunoscut ca Drumul Blajului; DJ 173 A, Prundu Bârgăului-Colibiţa; DJ 172 C, Josenii Bârgăului-Ilva Mică, drumul peste Strâmba, şi DJ 172 D, Ilva Mică-limită judeţ Suceava.

În urma unei hotărâri a Consiliului Judeţean Bistriţa Năsăud, adoptată în decembrie 2014, s-a modificat traseul şi poziţia unor drumuri judeţene (DJ173D, DJ173A,DJ172C, DJ172D), iar prin comasare s-a stabilit traseul şi poziţia kilometrică a drumului judeţean DJ172D. Astfel, drumul judeţean DJ172 are originea în drumul naţional DN17 (km 0+000), în intravilanul localităţii Mureşenii Bârgăului şi destinaţia la limita cu judeţul Suceava (km 99+472). Lungimea reală a drumului este de 85,591 km.

 

Doar patru loturi din cinci, scoase la licitaţie

 

La începutul anului trecut, au fost scoase la licitaţie doar patru loturi de drum de pe 172 D, care însumează o lungime de aproape 50 km.

În urma procedurii de achiziţie au fost depuse pentru primul lot – Mureşenii Bârgăului (DN17) – Lac Colibiţa – Colibiţa nu mai puţin de 13 oferte din partea a 61 de agenţi economici. Pentru al doilea lot Lac Colibiţa – Bistriţa Bârgăului (DN17) au intrat în cursă 20 asocieri cu 103 firme. Pentru lotul trei (DN17) Josenii Bârgăului – Strâmba – Ilva Mică au fost depuse 17 oferte din partea a 110 companii, iar pentru lotul patru – Ilva Mică (DN17D) – Poiana Ilvei – Măgura Ilvei există 18 oferte, respectiv 104 agenţi economici.

Potrivit calculelor efectuate în studiul de fezabilitate, investiţia este estimată la 506.181.551 lei ( circa 115 milioane euro) pentru 85,591 km de drum. Din această valoare totală, 441.978.288 lei sunt estimările pentru lucrările propriu-zise (C+M).

Eşalonarea investiţiei de bază: 228.363.693 lei în primul an, 183.207.409 lei în al doilea an şi 30.407.186 lei în al treilea an.

Sunt prevăzute: podeţe – 285 buc., şanţuri şi rigole – 103.031 m, dren longitudinal – 9.939 m, ziduri de sprijin (gabioane şi ziduri din beton armat) – 21.962 m, consolidări de versanţi (piloţi, pământ armat, ziduri ancorate) – 1.719 m, poduri – 25 buc.

Strict pentru cele cinci loturi luate în calcul, investiţia se ridică la aproximativ 78 de milioane de euro, din care circa 39,66 milioane euro sunt alocaţi primelor patru loturi scoase la licitaţie de CJ BN anul acesta.

Astfel, pentru primul lot, un tronson în lungime de circa 5 km, lucrările sunt estimate la peste 20,18 milioane lei. Lotul 2, în lungime de circa 17 km, este estimat la aproximativ 50,3 milioane lei, lotul 3 (14,11 km) – circa 49,5 milioane lei, iar lotul 4 (18,79 km) – 54,55 milioane lei.

harta drum poarta transilvaniei

Cum arată sectoarele de drum

În documentaţia întocmită de proiectant se artă şi care este starea drumului judeţean vizat să intre în reabilitare. Astfel, despre primul sector de drum cuprins între Mureşenii Bârgăului şi Colibiţa, în lungime de 5 km, se arată că drumul este unul pietruit, iar pe unele porţiuni „se observă urme de asfalt, drumul fiind asfaltat în anii 70”. Pe unele porţiuni există însă denivelări şi gropi, în timp ce şanţurile sunt colmatate, „cu multă vegetaţie, fapt care a contribuit în mare măsură la degradarea sistemului rutier”. De-a lungul traseului există şi două poduri care vor trebui reabilitate şi ele. În plus vor trebui efectuate consolidări ale versanţilor din cauza riscului alunecărilor de teren.

Cel de-al doilea sector pe care vor fi derulate lucrări de reabilitare are o lungime de 23,471 km şi străbate localităţile Colibiţa, Bistriţa Bârgăului, Prundu Bârgăului, până la intersecţia cu drumul naţional DN17. În continuare, drumul DJ172D se suprapune pe DN17 pe o lungime de 5,676 km. Pe acest sector sunt 6 poduri din care două necesită lucrări de intervenţie, iar alte două trebuie înlocuite.

„Drumul este pietruit pe primii 1.300 m, iar pe restul traseului este modernizat, sectoarele cu îmbrăcăminte din beton de ciment alternând cu cele cu îmbrăcăminte asfaltică. Pe sectorul 14+615-19+780, îmbrăcămintea asfaltică este recentă. (…) Din punct de vedere al planeităţii structurii rutiere, se constată de asemenea diferenţe foarte mari, de la denivelări, făgaşe, tasări uşoare până la degradări deosebit de grave care local au afectat partea carosabilă pe toată lăţimea. Degradările sunt caracteristice structurii existente de pe fiecare sector”, se arată în documentaţie.

Cu privire la porţiunea de drum despre care se spune că a fost recent modernizată trebuie făcute nişte precizări. Este vorba despre cei aproximativ 5 km de drum, între Bistriţa Bârgăului şi Colibiţa, care au fost modernizaţi în mandatul lui Liviu Rusu, între 2009 – 2011, cu nu mai puţin de 5,5 milioane lei. Adică o medie de un milion de lei per kilometru de drum. Nu au trecut doi ani de la finalizarea lucrărilor când o porţiune de 1,5 km din drumul reabilitat s-a rupt, datorită unei alunecări de teren. Potrivit autorităţilor, cauzele au fost multiple, însă incidentul a avut la bază ploile abundente care au căzut în primăvara lui 2013, iar circulaţia defectuoasă a apelor de suprafaţă şi subterane în zonă şi-a spus cuvântul. Mai mult decât atât, pe porţiunea afectată de alunecări şanţurile au fost obturate prin construirea unor accese neautorizate, iar podeţul tubular din zonă a fost izolat faţă de elementele de scurgere a apei, astfel că s-a ajuns la crearea unor acumulări de apă în şanţul de pe firul stâng, apă care a lubrifiat stratul de pământ din planul de alunecare. De asemenea, proprietarul din aval, de pe firul drept al drumului, a construit o platformă neautorizată, ocazie cu care s-a distrus taluzul natural. La un moment dat, diferenţa de nivel între firul drept şi cel stâng al drumului era de aproape o jumătate de metru.

Anterior, pentru tronsonul în cauză, lung de 1,5 km, CJ BN a cheltuit nu mai puţin de 2.029.471 lei, fără TVA, iar lucrările au durat aproximativ doi ani, din 2010 până la finele anului 2011.

Cel de-al III-lea sector are o lungime de 14,11 km şi străbate localităţile Josenii Bârgăului, de la intersecţia cu drumul naţional DN17, Strâmba şi Ilva Mică. Este traseul fostului drum judeţean DJ 172C.Primii 900 m din acest sector este asfaltat, alţi 9 km este drum de piatră, iar ultimii 110m sunt asfaltaţi. Din cele 8 poduri existente, 3 vor fi înlocuite, iar restul reabilitate sau reparate.

Sectorul IV are o lungime de 17,509 km şi străbate localităţile Ilva Mică de la intersecţia cu drumul naţional DN17D, Poiana Ilvei şi Măgura Ilvei. Este pe traseul fostului drum judeţean DJ 172D.Drumul este modernizat, cu diverse tipuri de îmbrăcăminţi: asfalt, beton, asfalt peste beton. Starea tehnică a drumului este necorespunzătoare, potrivit proiectantului. Pe acest sector sunt 4 poduri, din care unul necesită lucrări de reparaţii, iar celelalte trei necesită lucrări de reabilitare.

Ultimul sector are o lungime de 17,509 km şi străbate localităţile Măgura Ilvei, Ilva Mare, Lunca Ilvei, până la limita cu situl ROSCI101 Larion (Natura 2000) . Este pe traseul fostului drum judeţean DJ 172D.Drumul are diverse tipuri de îmbrăcăminte: asfalt, beton, asfalt peste beton şi pietruire şi este greu practicabil atunci când plouă abundent. Pe acest sector sunt 6 poduri, din care unul necesită lucrări de reparaţii, trei necesită lucrări de reabilitare, iar două poduri trebuie înlocuite cu poduri noi. Însă acest sector nu este cuprins în acest proiect.

drumul blajului

Nouă luni de aşteptare

După aproape un an de la lansarea licitaţiei pentru atribuirea contractului aferent lucrărilor primului tronson de pe DJ 172D luat în calcul să fie modernizat, şi după 9 luni de analizare a ofertelor, contestaţii, decizii ale Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi chiar o decizie a instanţei de judecată, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a reuşit să anunţe, luna aceasta, şi numele firmei câştigătoare. Nume pe care Gazeta de Bistriţa de altfel l-a făcut cunoscut deja pe la jumătatea lunii decembrie 2016, pe când nu era încă nimic oficial: Dimex 2000 Company SRL.

Dacă acest contract pentru modernizarea tronsonului de pe DJ 172 D cuprins între Mureşenii Bîrgăului şi Colibiţa, cunoscut şi sub numele de Drumul Blajului , în lungime de doar 5,11 km, a fost estimat la 20.180.563 lei, fără TVA (circa 4,6 milioane euro), oferta Dimex s-a ridicat la 12.799.884 lei, fără TVA (peste 2,9 milioane euro).

Procesul de licitaţie nu a fost unul deloc liniştit, având în vedere numărul clarificărilor solicitate de ofertanţi, iar mai apoi contestaţii.

 

Războiul nervilor: contestaţii şi plângeri în instanţă

Lăsând la o parte solicitările pentru clarificări, lupta propriu-zisă s-a dus între Îndemânarea Prodcom SRL şi Dimex 2000 Company SRL, prima firmă fiind iniţial declarată câştigătoare de către comisia de licitaţie a Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud. Motivul a fost unul extrem de simplu: Îndemânarea Prodcom, deţinută de Alexandru Simionca, a ofertat cel mai mic preţ – 12.312.525 lei – pentru contractul estimat la circa 4,6 milioane de euro. Numai că Dimex nu a stat cu mâinile în sân şi a contestat rapid rezultatul la CNSC.

Din contestaţia depusă de conducerea companiei din Rebrişoara reies câteva aspecte ciudate şi totodată grave cu privire la modul în care oferta Îndemînarea Prodcom a fost declarată într-o primă fază eligibilă şi, mai apoi, declarată câştigătoare. În documentul depus de Dimex 2000 Company SRL la CNSC, reprezentanţii companiei precizează faptul că oferta Îndemînarea Prodcom nu îndeplinea criteriile de eligibilitate. În primul rând deoarece, la data derulării achiziţiei publice, societatea figura cu datorii de peste 400.000 lei către bugetul local al comunei Petru Rareş, unde are deschis un punct de lucru, datorii care au apărut în urma unui control al Curtea de Conturi, legate de exploatarea de balast.

Întrucât administraţia locală din Petru Rareş nu putea să intre altfel în posesia sumei calculată de Curtea de Conturi, în iunie 2015, a obţinut un titlu executoriu şi urma să execute silit firma lui Simionca. Îndemânarea a contestat în instanţă, la Judecătoria Beclean, executarea silită, proces care este în acest moment suspendat, deoarece pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud există un alt dosar în care Îndemânarea Prodcom solicită anularea actului administrativ în baza căruia Primăria Chiochiş a taxat firma. În acest dosar, judecătorii nu au pronunţat încă un verdict, deşi procesul a început din octombrie 2015.

Problema datoriei pe care Îndemînarea Prodcom o avea la momentul depunerii ofertei, nu a înclinat în sens negativ balanţa în faţa autorităţii contractante, în speţă a CJ BN, dat fiind faptul că exista un proces pe rol, în condiţiile în care prevederile legale, în baza cărora a fost stabilită suma datorată administraţiei locale din Petru Rareş, sunt ambigue.

Însă nu doar acest aspect a fost contestat de reprezentanţii Dimex, la CNSC. Reprezentanţii firmei din Rebrişoara au învederat CNSC-ului că Îndemânarea nu ar avea nici experienţa necesară solicitată de autoritatea contractantă, dar nici utilajele necesare. De asemenea, nu a făcut dovada că respectă reglementările naţionale de mediu, precum şi că nu a precizat în ofertă câteva elemente de cost sau unele erau „neobişnuit de scăzute”, motiv pentru care preţul rezultat a fost unul mult mai scăzut. Aceste ultime puncte au contat foarte mult, întrucât CNSC a ajuns la concluzia că Dimex are dreptate şi prin urmare s-a dispus reevaluarea ofertelor.

Consiliul Județean vrea să afle părerea cetățenilor cu privire la calitatea serviciilor pe care le oferă

După reevaluare, autoritatea contractantă a concluzionat că oferta Îndemînarea Prodcom nu stă în picioare, astfel că Dimex a fost declarată câştigătoare.

Este de la sine înţeles faptul că au urmat alte contestaţii, evident depus de Îndemânarea Prodcom, însă fără succes. Simionca nu s-a lăsat cu una cu două şi a apelat şi la ultima cale de atac: instanţa.

Dosarul a fost înregistrat pe 7 octombrie 2016 pe rolul Curţii de Apel Cluj, iar 10 noiembrie a avut loc primul termen. Instanţa s-a pronunţat câteva zile mai târziu, la termenul din 16 noiembrie, respingând plângerea firmei lui Simionca. Toate aspectele învederate de Îndemânarea Prodcom în plângere au fost practic desfiinţate de magistraţii Curţii de Apel Cluj, care au ajuns şi ei la concluzia că oferta firmei lui Simionca a fost prost întocmită şi subevaluată.

LĂSAȚI UN MESAJ