Omul de afaceri Cristian Duca a câştigat recent un proces în faţa executorului Valerian Dorin Andronesi, de care este vânat de ceva ani buni. După ce i-a executat silit o casă de pe strada Cerbului şi i-a vândut-o unui apropiat, lui Cristian Nagi, act care de altfel a fost anulat de instanţa de judecată, executorul Andronesi a ţinut morţiş să demoleze gardul împrejmuitor al imobilului. Numai că Duca a contestat şi acest act de executare al lui Andronesi şi a câştigat. Deocamdată, în ambele dosare s-a consumat doar prima etapă, cea care a avut la Judecătoria Bistriţa. Anularea actului de vânzare prin aşa zisa licitaţie este deja pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud.


Omul de afaceri Cristian Duca a ajuns să aibă mari probleme financiare după ce în urmă cu 9 ani îi împrumutase unei cunoştinţe, Remus Măierean, suma de 380.000 de franci elveţieni, echivalentul a 840.000 lei. Cum respectivul amic nu a putut returna împrumutul, Duca se înţelege cu acesta să îi cedeze un imobil, compus dintr-o casă de circa 300 m.p. şi terenul aferent de 488 m.p., situat pe strada Cerbului din Bistriţa. Însă acest lucru este greşeala fatală care îl duce în cele din urmă pe omul de afaceri bistriţean în braţele lui Andronesi. Şi totul se datorează Oficiului de Cadastru.

 

Teren ce figura în proprietatea STATULUI ROMÂN trecut peste noapte de OCPI în proprietatea unei persoane

Ca să fie înţeles efectul, trebuie să precizăm traseul acestui imobil în decursul anilor, până în 2008, an în care Duca devine proprietarul imobilului. Mai precis a unei părţi din acesta.

Iniţial, în anii ’90, casa de pe strada Cerbului avea ca proprietar pe o anume Irina Herinean. Aceasta vinde, în 1992, respectiva construcţie unui cetăţean italian – Sorza Egidio, cu suma de 150.000 lei. Aşa cum se poate observa, în cauză este vorba doar despre casă nu şi despre terenul aferent, în suprafaţă de 488 m.p., aşa cum am precizat mai sus. Şi asta întrucât în actul de vânzare –cumpărare încheiat de cei doi în faţa notarului Maria Drăguţ, se stipulează că „terenul aferent (…) urmează regimul art. 47 din Legea fondului funciar”, adică era în proprietatea Statului român. În 2006, imobilul trece în proprietatea altei persoane, când după ce italianul Sorza Egidio decedează, moştenitorul acestuia – Ancona Renato – decide să îl vândă unei doamne din Prundu Bârgăului – Maria Honoria Raţiu, contra sumei de 850.000 de lei. În contractul de vânzare-cumpărare, încheiat în faţa notarului Eugenia Bria, apare aceeaşi menţiune: terenul aferent construcţiei este în proprietatea Statului român.

Un an mai târziu, în 2007, proprietarul se schimbă din nou, doamna Raţiu înstrăinând la rândul ei, imobilul lui Remus Măierean. Faptul că terenul aparţine Statului Român apare menţionat şi în acest contract de vânzare-cumpărare.

În 2008, Măierean a întâmpinat se pare nişte dificultăţi financiare, astfel că apelează la amicul său Cristian Duca pentru un împrumut de 380.000 de franci elveţieni – echivalentul a 840.000 lei – şi pune gaj pe imobilul din strada Cerbului. Cum în 2010, Măierean nu reuşeşte să îi restituie lui Duca suma împrumutată, ambii cad de acord ca în contul banilor să încheie pe data de 17.06.2010, un contract de vânzare-cumpărare pentru imobilul care a fost gajat la un moment dat. Astfel Duca devine proprietarul construcţiei. Menţiunea care face referire la teren care este aceeaşi, proprietar fiind Statul român.

O zi mai târziu, lovitură de teatru! Când Duca merge să îşi înscrie imobilul în Cartea Funciară, Oficiul de cadastru face o menţiune cu privire la terenul de 488 m.p. Mai precis, Oficiul de Cadastru face o îndreptare „de eroare materială”, în sensul că proprietar asupra terenului a fost şi este Irina Herinean. De aici încolo, totul se dă peste cap, fiindcă Duca dorise să intre în proprietatea imobilului în ideea de a-l vinde pentru a-şi putea recupera banii pe care îi împrumutase doi ani mai devreme lui Măierean. Numai că, în condiţiile date, el fiind proprietar doar al casei, iar terenul având alt proprietar decât statul român, chiar şi cei care doriseră să achiziţioneze imobilul au renunţat rapid la idee.

Astfel, Cristian Duca s-a pomenit cu o gaură de 380.000 de franci elveţieni la buget. Şi cum un necaz nu vine niciodată singur, se mai pricopseşte ulterior cu alte datorii. Asta după ce omul s-a apucat de construit nişte blocuri, motiv pentru care contractase un împrumut la o bancă, finanţare care avea să fie acordată în două etape. Şi cum de pe tort nu poate lipsi cireaşa, banca nu îi mai acordă în a doua etapă finanţarea, ba mai mult cere restituirea creditului.

Disperat că nu poate ieşi la liman, s-a plâns prietenilor, iar unul dintre aceştia s-a găsit să-i dea un sfat şi anume să-l pună în legătură cu o persoană care ar da bani cu împrumut. Sfat care însă s-a dovedit cum nu se poate mai prost. Cel de la care a împrumutat Duca bani la acel moment este chiar Cristian Nagi, care primeşte drept gaj casa de pe strada Cerbului, plus un apartament dintr-un bloc care urma să fie finalizat de Duca. Cum investiţia nu a fost dusă la bun sfârşit, Nagi şi-a cerut la un moment dat banii înapoi şi iar în final s-a ajuns la executare silită.

cristian duca

Şmenurile executării silite

Din acest punct a intrat pe fir executorul Andronesi, care începe să-l execute în serie pe Duca. Casa de pe Cerbului este scoasă la licitaţie pentru vânzare cu un preţ mult subevaluat. Dacă odată cu contractarea împrumutului de la Nagi casa de pe Cerbului a fost evaluată de expertul Corneliu Ţăranu la 228.000 de euro, odată cu demararea executării silite de către Andronesi, evaluatorul de casă al acestuia, Ieronim Pavelea, evaluează imobilul la doar 45.000 de euro. Cum Duca a contestat executarea silită, iar raportul de evaluare întocmit de Pavelea a ajuns pe masa instanţei, aceasta constată că între cele două evaluări există discrepanţe enorme şi prin urmare este cerută o a treia expertiză.Al treilea evaluator este numit Ioan Cristurean, care evaluează casa la 170.000 de euro.

Andronesi nu ţine cont decât de evaluarea lui Pavelea şi asta doar cu un singur scop: acela de a putea extinde executarea silită şi peste alte bunuri din proprietatea lui Cristian Duca. Casa de pe Cerbului este scoasă la licitaţie şi vândută lui… Cristian Nagi.

Omul de afaceri reuşeşte însă, în aprilie anul acesta, să anuleze în instanţă actul de vânzare. Andronesi a atacat sentinţa, astfel că dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud.

 

„Gardul, unde-i gardul? Dincolo era fără…”

Şi pentru ca lucrurile să fie şi mai încâlcite, cea care acum figurează în actele OCPI ca fiind proprietara terenului care până la un moment dat figura pe statul român, vrea acces direct pe acesta. Astfel, Irina Herinean a cerut, culmea tot lui Andronesi să-l execute silit pe Duca (cel care deocamdată mai este proprietar în acte până la definitivarea situaţiei din instanţă cu privire la acest imobil), în sensul ca acesta să demoleze gardul împrejmuitor al casei. Dar cum să rămână o proprietate fără apărare? Pe de altă parte, Andronesi nu putea să pornească executarea silită împotriva lui Duca pentru demolarea gardului, întrucât sentinţa prin care s-a anulat actul de adjudecare a casei de către Nagi nu este încă definitivă. Dar despre aspectele concrete de la acest dosar ne vom referi în numărul următor.

Una peste alta, Judecătoria Bistriţa a anulat executarea silită, însă şi în acest dosar sentinţa nu este definitivă. Cu toate acestea, Andronesi pare să fie extrem de disperat, întrucât în ziua în care instanţa a pronunţat sentinţa acesta a trimis o notificare de executare silită lui Remus Măierean, cel care fusese proprietar al case de pe Cerbului înaintea lui Duca şi de la care cel din urmă cumpărase bunul.

 

Herinean a învins inclusiv primăria lui Creţu

La toată această tevatură s-a ajuns din cauza aşa zisei „îndreptări a erorii materiale” executată de OCPI în 2008, astfel că Irina Herinean a devenit proprietara terenului pe care se află construită casa. Iar acest act al OCPI nu poate fi desfiinţat de nimeni se pare.Cu toate că Primăria Bistriţa s-a judecat cu Irina Herinean, municipalitatea a pierdut în instanţă. Partea proastă este că nimeni nu a luat la întrebări OCPI-ul, care la acel moment era condus de Emil Mănăşturean şi care între timp a fost transferat la OCPI Cluj, pentru a vedea cum s-a ajuns la o asemenea situaţie. Fiindcă este absolut ireal, dacă eşti cu adevărat proprietar atât pe o construcţie cât şi pe terenul de sub aceasta dar şi pe cel înconjurător, curte adică, tu să vinzi doar construcţia şi să rămâi cu terenul întreg. Culmea este că doamna respectivă, la momentul în care a vândut casa în 1992 italianului Sorza Egidio, a acceptat faptul că terenul are ca proprietar statul român. Mai mult, în timp nici măcar nu l-a revendicat. A mers doar la cartea Funciară după 16 ani şi a cerut să fie trecută ca şi proprietar. Iar OCPI-ul condus de Emil Mănăşturean s-a conformat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.