Peste 1.200 de magistrați și auditori de justiție au transmis o scrisoare deschisă ministrului Justiției, Tudorel Toader, în care îi cer să respecte independența justiției, respectiv a procurorilor și judecătorilor, și să înceteze cu atacurile nejustificate împotriva magistraților, în special împotriva procurorilor DNA. 

Din Bistrița-Năsăud sunt 9 magistrați care au semnat această scrisoare transmisă ministrului Tudorel Toader.

 

Până la această oră, 1.206 de magistrați, dar și auditori de justiție au semnat scrisoarea deschisă adresată ministrului Tudorel Toader, având în vedere „dezbaterile publice recente, care pun în grav pericol independența justiției și parcursul Statului Român în cadrul Uniunii Europene„.

Un sistem judiciar independent și eficient reprezintă fundamentul statului de drept. Independența justiției cuprinde două componente, respectiv componenta instituțională (care nu se referă exclusiv la judecători, ci acoperă sistemul judiciar în întregime), cât și componenta individuală – independența judecătorului. (…)

Ținând seama de diferențele specifice, judecătorii, la fel ca procurorii, acționează în interes comun, în numele societății și al cetățenilor ce își doresc garantate sub toate aspectele drepturile și libertățile fundamentale. Așadar, independența Ministerului Public constituie un corolar indispensabil al independenței sistemului judiciar. Rolul procurorului în statul de drept poate fi asigurat în mod optim doar dacă acesta este independent în adoptarea deciziilor, atât față de executiv, cât și față de legislativ.

Toți procurorii și judecătorii, inclusiv cei care soluționează infracțiuni de corupție, trebuie să se bucure de independența și autonomia necesare pentru îndeplinirea funcțiilor lor și să nu fie supuși unor influențe incompatibile. Acestea se aplică și mecanismelor disciplinare, iar judecătorii și procurorii trebuie să îndeplinească cele mai înalte standarde de integritate„, scriu semnatarii scrisorii.

Potrivit acestora, într-o țară măcinată de o corupție endemică, li se adaugă numeroase acțiuni de manipulare a opiniei publice și atacuri fără precedent la adresa a numeroși judecători și procurori care instrumentează inclusiv cauze de mare corupție, dar și a celor mai importante instituții ale statului, cu rol de apărare și siguranță publică, cu precădere Direcția Națională Anticorupție.

(…) însuși Ministrul Justiției își permite să atace public pe toți procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, speculând faptul că aceștia administrează probe cu încălcarea legii, respectiv că procurorul șef își exprimă public, în presa occidentală, îndoielile cu privire la evoluția statului de drept în România, ignorând flagrant faptul că libertatea de exprimare în legătură cu buna funcționare a justiției, chestiune de interes public, este protejată de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, iar ”efectul descurajator joacă în detrimentul societății în ansamblul său” se arată în document.

Ministrul Tudorel Toader este aspru criticat de semnatarii scrisorii, care susțin că acesta nesocotește rolul mecanismelor de control pe care le au Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară sau, după caz Înalta Curte de Casație și Justiție.

Ministrul Justiției nesocotește faptul că, pe rolul Inspecției Judiciare, Consiliului Superior al Magistraturii ori, după caz, Înaltei Curți de Casație și Justiție există proceduri în derulare, inducând în opinia publică un sentiment de neîncredere în judecătorii, respectiv procurorii ce fac parte din aceste autorități. (…)

Consiliul Superior al Magistraturii este singura autoritate statală care gestionează cariera magistraților și are obligația constituțională de a apăra independența acestora, interesul de a proteja reputația și de a asigura autoritatea magistraților fiind superior aceluia de a permite o discuție liberă asupra imparțialității acestora, chiar purtată de un ministru al justiției”, precizează magistrații care au semnat documentul.

Magistrații nu se feresc de criticile aduse cu bună-credință. Reputația profesională constituie însă o valoare fundamentală în exercitarea funcției de magistrat și reprezintă percepția creată în conștiința colectivă asupra modului în care sunt exercitate responsabilitățile profesionale. Atunci când, din anumite motive, funcția și rolul puterii judecătorești sunt diminuate, statul pierde calitatea de stat de drept, cu toate consecințele ce decurg.

Inducerea, în mod indirect și fără suportul unor soluții judiciare definitive în acest sens, a ideii unei funcționări anormale și incorecte a sistemului judiciar, pe componenta de exercitare a atribuțiilor de serviciu ce le revin atât judecătorilor, cât și procurorilor, parte a mecanismului justiției, în sensul că se instrumentează dosare penale cu persoane care ocupă funcții importante în stat pentru afirmarea profesională și nu pe baza probelor aflate la dosar are drept consecință majoră alterarea, înainte de toate, a încrederii opiniei publice în competența, corectitudinea și probitatea pe care, în mod legitim, orice persoană care încredințează magistraților apărarea drepturilor sale le așteaptă. Modalitatea de exprimare creează un dubiu greu de înlăturat cu privire la independența magistraților, cu consecința afectării imaginii sistemului de justiție”, conchid semnatarii.

 

Pe lista semnatarilor acestui document se regăsesc, deocamdată, 9 magistrați din Bistrița-Năsăud. Aceștia sunt: Laura Camelia Candale -judecător la Judecătoria Bistrița, Adriana Natalia Munteanu  – procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița, Adrian Balineanu – procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița, Mircea Chișbora – judecător la Judecătoria Bistrița (fost procuror), Corina Maria Giurgiu – judecător la Judecătoria Bistrița, Alina Rodica Sărmășan-Radu – judecător la Judecătoria Bistrița, Marian Cepoi – procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud, Mirela Mândru – judecător la Judecătoria Năsăud și Ana Maria Vântu – auditor justiție Bistrița.

 

4 COMENTARII

  1. Pai, cine ne poate explica fenomenul, ca n-am inteles un lucru si anume :
    1/. Ministerul Public ( adica magistratii procurori ) … din ce „putere” fac parte , ce ministru au si cui se subordoneaza direct, daca sunt condusi , dupa cat se vede, direct de Presedintele tzarii ( care-i numeste si-i „unge ” la instalare ) … ? Presedintele tzarii, din ce „putere” face parte ?
    2/. Ministerul de Justitie, face parte din Puterea Administrativ-executiva si in Guvern, este reprezentat de Ministrul de Justitie . Are in subordine si acest ” minister public ” ( adica procurorii ) sau ba ? Daca da, inseamna ca „Ministerul Public” este un fel de subminister al Ministerului Justitiei ? CUM ESTE ?
    3/. Din cat se mediatizeaza in mass-media, am inteles ca procurorii sunt un fel de „stat in stat” daca nici ministrul de justitie si nici primul ministru nu au nici o calitate si competentza de decizie, control si supraveghere asupra lor .

    Este si normal sa se coalizeze toti procurorii, sa-si adune semnaturi si sa actioneze pentru demontarea constatarilor ( acuzatiilor ) facute de ministrul de justitie , in cazul doamnei Kovesi , care de fapt a fost numita de catre Presedintele tzarii, direct si prin atribuire directa , fara nici un examen de competenta profesionala si a fost „unsa” sef al DNA… In acest caz, doamna procuror Kovesi cui se subordoneaza profesional si administrativ ?
    Daca magistratii ( procurorii si judecatorii ) fac parte din puterea judecatoreasca-judiciara in stat , sa intelegem ca nu au nici o legatura cu Puterea administrativa si nu se subordoneaza Guvernului Romaniei ?
    Tare imbarligata este structura acestui Minister Public … si cu toate organismele lui…

  2. Nici nu stiu ce a mai cautat ministrul justitiei, in fata „colectivului de procurori ” … sa ceara acestora sa fie de acord cu revocarea … „altui procuror „… Si-a racit gura de pomana . Rezultatul era de asteptat, mai ales ca domnul presedinte a si anuntzat ca nu va tine cont de nici o propunere si consultare si ca efectiv „dumnealui este multumit de activitatea doamnei kobesi ” !
    PSD-ALDE-istii sunt batuti la c.ur cu propriile legi, pe care le-au facut si de care procurorii tin cu dintzii… cu atat mai mult ca sefii acestor structuri, au fost „unsi prin atribuire directa ” si fara nici un examen de competenta si experienta profesionala, de catre cei din opozitie, cand au fost la butoane ( de catre ex domnul presedinte Basescu, la propunerea PD-PNL… mai bine zis PDL ) .
    Fara sa fim partinitori, pentru ca fiecare are dreptatea lui, efectiv nu se poate face o guvernare de stanga, cu sefi de structura ” unsi prin atribuire directa ” de catre cei din fosta guvernare de dreapta. Acelasi lucru s-ar fi intamplat si daca era invers…
    Cel mai corect ar fi, ca in toate aceste structuri, sefii sa fie promovati si numiti exclusiv prin examene de competenta profesionala si sa nu aiba absolut nici o legatura cu cei de la guvernare si nici cu presedintele tzarii, ptr ca intr-o forma sau alta, atat guvernul cat si presedintele tzarii… sunt factori ai puterii politice si cei numiti de catre ei, vor avea obligatia morala si profesionala sa-i ‘slujeasca ” … Calul… pe Calul… pe Calul… calare ( al ex Paunescu… stiti Ds ) .
    Daca acest „Cal” ar fi singur si idependent si s-ar autointretine SI AUTOADMINISTRA … fara amestecul politicului , poate ca doar atunci ar fi cu totul altfel . Pana atunci, DISCUTAM DISCUTII SI URMARIM UN ADEVARAT CIRC MEDIATIC, SOCIAL SI POLITIC .

  3. Domnilor de la „Cupsa Aris”… va este „frica” sa comentati… si sa dati o anumita explicatie, asa juristi cum sunteti si pricepem foarte bine de ce anume nu indrazniti … Calul… pa Calul… pe Calul… „calare „… probabil ca…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.