Pacienţii medicilor de familie, vânduţi ca în obor

Pacienţii înscrişi pe lista unui medic de familie pot fi vânduţi către un alt medic fără să le fie solicitat acordul, ba mai mult, chiar fără să fie înştiinţaţi. Câteodată, ei afla că sănătatea lor a ajuns în mâinile altcuiva abia când ajung, dintr-un motiv sau altul, la cabinetul medicului de familie.

În urma unui ordin al Ministerului Sănătăţii Publice din anul 2006, pacienţii au ajuns să fie o simplă marfă de schimb între medici. Până la intrarea în vigoare a acestui ordin, pacienţii erau tranzacţionaţi la negru de către cadrele medicale, valoarea unei liste cu 1.000 de oameni ajungând în urmă cu trei ani la o valoare de 5.000 de euro. Pacienţii cabinetelor medicale de familie se declară pe cât de uimiţi, pe atât de nemulţumiţi de această practică.

În ultimii doi ani, doi medici de familie din judeţul Bistriţa-Năsăud şi-au vândut listele de pacienţi. La sfârşitul lunii trecute un alt cadru medical şi-a scos praxisul şi lista de pacienţi la vânzare pe internet.

Legea permite, medicii vând

Conform Ordinului nr. 1.322 din data de 2 noiembrie 2006, emis de Ministerul Sănătăţii Publice, metodele de preluare a praxisului de medicină de familie sunt vânzarea, schimbul, donaţia, locaţiunea, comodatul, uzufructul sau aportul la capitalul social. Prin praxis se înţelege patrimoniul de afectaţiune profesională, infrastructura cabinetului şi clientela reprezentată de pacienţi şi alţi beneficiari ai serviciilor oferite de cabinet. În majoritatea cazurilor, medicii aleg varianta vânzării, pentru a rămâne şi cu un profit frumuşel după înstrăinarea cabinetului. Aceste tranzacţii au loc cel mai des în momentul în care medicul de familie decide mutarea într-un alt oraş sau chiar peste hotare. Sumele vehiculate la vânzarea listelor de pacienţi se situează, în zonele urbane, undeva în jurul sumei de opt euro pe cap de pacient, listele ajungând chiar la valori de 18.000 de euro.

Vânduţi la mica publicitate

Listele cu numele pacienţilor sunt cel mai adesea scoase la vânzare prin mica publicitate a ziarelor sau pe site-urile cu profil medical. Anunţurile sună cam aşa: „În calitate de medic de familie – CMI/PFA în relaţii contractuale cu CJAS (…), vând listă pacienţi (1700 pacienţi, cu un venit aferent lunar minim garantat de 3200 Ron “per capita” (n.r. per capita = pe cap de pacient ), prin contract cu CJAS (…), cu potenţial de creştere nelimitată a veniturilor prin prestarea diverselor servicii medicale). Preţul cerut este de 12.000 Ron cu posibilitatea dumneavoastră de a vă rambursa investiţia în doar 3 luni, prin intrarea în contract cu CJAS. “

Cazuri în Bistriţa-Năsăud

Conform purtătorului de cuvânt al Casei de Asigurări de Sănătate Bistriţa-Năsăud, Oana Bodor, în ultimii doi ani de zile doi medici de familie şi-au vândut praxisurile. Unul în municipiul Bistriţa, iar celălalt în comuna bistriţeană Teaca. În total, cei doi medici au vândut nu mai puţin de 2.681 de pacienţi înscrişi la cele două cabinete medicale.
La sfârşitul lunii trecute, medicul de familie din comuna bistriţeană Negrileşti, Emma Incze, şi-a scos praxisul la vânzare pe internet. Anunţul cadrului medical sună aşa “Vând praxis cabinet medical rural 1500 asiguraţi. Preţ: negociabil. Localitate: comuna Negrileşti, judeţul Bistriţa-Năsăud.”

Alt medic, alt caz. Într-un interviu acordat unei reviste cu specific medical, doctorul Dorin Gabor, unul din cei doi medici bistriţeni ce şi-au vândut praxisurile în ultimii ani, vorbeşte despre cum şi-a vândut praxisul deţinut în comuna bistriţeană Teaca, pentru a-şi exercita profesia „la oraş”. El a fost, de asemenea, unul dintre medicii din cadrul Comisiei Medicilor de Familie a Ministerului Sănătăţii, care au participat la elaborarea normelor Legii 95/2006, în care era cuprins şi transferul de praxis. În cadrul interviului, acesta declara „La Teaca erau trei cabinete, trei furnizori de servicii medicale, fiecare având lista de pacienţi proprii. Din punct de vedere emoţional, mi-a fost greu să mă despart de pacienţi, în cei 10 ani ajungând să-i cunosc mult mai bine, să am relaţii mult mai apropiate cu familiile lor decât au, probabil, medicii de la oraş. Tehnic vorbind însă, ei au fost preluaţi de un alt furnizor, de una dintre colege, care avea o listă mai mică şi astfel şi-a extins praxisul. Iar la Reghin (n.r. oraşul în care s-a mutat) am cumpărat praxisul de la moştenitorii, din păcate, ai unui coleg decedat.”

Pacienţi revoltaţi

Pacienţii cabinetelor medicale de familie se declară pe cât de uimiţi de posibilitatea luării unei asemenea măsuri din partea medicului, pe atât de indignaţi că la un moment dat ar putea fi vânduţi ca nişte obiecte. „Cum să ne vândă?! Dar ce suntem noi animale ori lucruri? Nu am auzit de aşa ceva până acum, dar dacă îi aşa, poate mă trezesc cu un alt medic la următorul consult.” – declară supărată Maria Şomfelean. Alt pacient, aceeaşi opinie. „Eu vin aici de cel puţin zece ani cu copiii. Nu vreau alt doctor, eu pe acesta l-am ales. Cum se poate ca după ce îmi aleg eu un medic acela să mă vândă ca pe o bucată de carne altuia şi nici măcar să nu mă anunţe?! Aşa ceva este inadmisibil!” – declară iritat Vasile Măierean.

Conform legilor în vigoare pacienţii pot opta oricând pentru serviciile altui medic de familie în cazul în care nu sunt satisfăcuţi de serviciile oferite de acesta. Însă acest aspect este prea puţin cunoscut de pacienţi, care consideră că după ce şi-au ales medicul de familie, pe acela îl vor avea tot restul vieţii.

Iulia Balazs