Opinii necenzurate

60

NECUNOAŞTEREA LEGII NU-I O SCUZĂ, NERESPECTAREA LEGII – O ACUZĂ. PROBLEMA DREPTURILOR MEMBRILOR U.S.R.

de Teodor Tanco

 

Esenţa şi legalitatea la nivelul reglementării de statut este asigurarea drepturilor membrilor scriitori care au constituit-o, acesta-i scopul şi raţiunea de Uniunea Scriitorilor din România. Oricâte lecturi şi interpretări s-ar face Statutului 2013 a USR, hiatul stânjenitor rămâne, până şi cuvântul de membri în calitate de asociaţi. Cadrul juridic îl stabileşte legea de bază şi Ordonanţa nr. 26. Crearea şi asigurarea lui a fost judicios elaborat şi adoptat conţinutul ordonanţei „cu privire la asociaţii şi fundaţii”. Destinarea i-o stabileşte subtitlul menţinut de la intrarea în vigoare în primă variantă, în conformitate cu proclamarea constituţională a libertăţii şi dreptului de asociere. Formularea concretă şi legală este de la începutul până la sfârşitul textului, şi în art. 1 arată că: „Persoanele fizice şi persoanele juridice care urmăresc desfăşurarea unor activităţi de interes general sau în interesul unor colectivităţi… pot constitui asociaţii sau fundaţii în condiţiile prezentei ordonanţe”. Şi pentru că este un paragraf de referinţă des invocat, se transcrie şi textul acestuia, (2): „Asociaţiile şi fundaţiile constituite potrivit prezentei ordonanţe sunt persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial”. Sub reflecţiile acestei ordonanţe se vor citi în statut drepturile membrilor USR. În aceeaşi măsură juridic le corespund obligaţiile membrilor USR. Forţa juridică de asociaţi se exprimă prin organul principal statutar care este adunarea generală. În legea principală de bază, care guvernează domeniul asociativ, formularea art. 21 al Ordonanţei, dreptul cel mai important este asocierea, pe care îl au membri scriitori din USR şi în haloul acestuia se conţine obligaţia pe măsură. Primul (1) paragraf al art. 21 din lege stabileşte că: „Adunarea generală este organul de conducere, alcătuit din totalitatea asociaţilor”. Şi fără reiterarea la prevederea paragrafului (4) din context, se transcrie: „Adunarea generală se întruneşte cel puţin o dată pe an şi are dreptul de control permanent asupra organelor prevăzute la art. 20 lit. b) şi c)”.

De aici începe juridic statutul scriitorului român asociat în USR. Vizavi de legalitate, alte interpretări şi mai cu seamă cele scrise în Statutul 2013 al USR, sunt proze sau poeme, fiecare în ce gen scrie. Pentru concretizarea şi arătarea cu degetul a ilegalităţilor în sfera calităţii membrilor scriitori, se citează în ordine câteva articole. De exemplu, cum şi cine poate dobândi calitatea de membri în asociaţie, după constituirea ei legală; care îi sunt drepturile şi atribuţiile în fapt; cele din lege, parţial arătate mai sus.

Art. 6 din Statutul USR 2013: „Poate deveni membru al USR pe bază de cerere individuală, orice autor care are cetăţenie română… Condiţiile de primire sunt prevăzute de Regulamentul Comisiei de Validare”. Mergem să asistăm la primire, sunt din Filiala Cluj, că zice în ultimul aliniat al Regulamentului CV, unde s-a primit dosarul lui XY, dar surpriza este în art. 4, că: „Preşedinţii nu pot fi membri ai CV”. Mai mergem o dată la uşa ei în art. 4, însă aici au fost numai studiate dosarele, şi: „CV propune acordarea calităţii de membru USR”. Şi mai sus mergem, unde se analizează dosar după dosar şi vor fi supuse „… votului membrilor CUSR la şedinţa din luna noiembrie”. Însă îndată după ziua de 7 şi înainte de ziua de 1 decembrie, ca să nu întâlnească, demonstrează, alte emoţii am şi alte aşteptări până atunci. Prin ele au trecut şi colegii de filială mai tineri, Andrei Marga, fostul rector al UBB, şi acad. Ioan-Aurel Pop, actualul rector al UBB. Căci primirile se fac pe „cărţile publicate, în număr de cel puţin trei (poezie, proză, teatru…)”. Ce îndrăzneală şi tupeu a celor ce au tras de mantia oficialilor şi i-au coborât membri în filială; pe unul şi la o şedinţă culturală. Se presupune că nu e o excepţie doar la Cluj. Nici măcar informări nu se fac cu numele celor primiţi. NU au dreptul de asociaţi să primească pe alţii în asociaţie, că în locul nostru o face Consiliul Uniunii, dar bătrânii şi tinerii asociaţi „pot să primească îndemnizaţie de 50% din pensie prevăzută de lege; să primească în funcţie de locuri… prin lege, îndemnizaţia de merit”. Aici e punctul cel mai aglomerat şi mascat al foştilor securişti, oficiali şi turnători, în ţară şi străinătate, de la miniştri, academicieni, ierarhi, universitari şi diplomaţi până la activistul nu chiar anonim, deveniţi „scriitori de Uniune”. Mircea Pop, lista (şi cei ajunşi în presă) este un eşantion care atestă fenomenul social fost securizat şi permanent ca partid politic la putere prin parlamentari şi guvernamentali din experimentaţii consacraţi şi fideli până la moarte, ca toţi şi ca bravul Antonel. Înainte de a-mi depune hârtia cu talonul de pensie, au fost alţii înscrişi, cu pensii de peste 8.000 şi de unde se vorbea că trecuse sau nu trecuse de 11.000 lei. Discordii au fost şi pe tema „îndemnizaţi de merit”. Dar s-au rezolvat tacit. Toată lumea în prezent e mulţumită şi discretă. Pe ultimul talon de pensie, jumătatea mea îmi este de 936 lei. Cu încă o îndemnizaţie de 484 de lei ca fost refugiat din Ardealul de Nord (la vreo 3.000 în total), am fost de 15 ori în Basarabia şi le-am dus cărţi şi suflet. E bine să fii pensionar la USR, că ai bani mulţi…

LĂSAȚI UN MESAJ