Arderea gunoaielor în România este susținută nu doar de către cei care fac legi pe ascuns în acest sens, ci și de un puternic grup de „lobby” din România. Sub forma mascată a unei legi care promovează producerea de energie din biomasă și biogaz, se pregătește „tacit” terenul pentru importul masiv de gunoaie și construirea de incineratoare de mare capacitate.

 

CMID Tărpiu este pe lista primelor trei locații din țară unde există proiecte avansate și susținute de autoritățile locale pentru construirea de astfel de capacități de ardere a gunoaielor. Ca un amânunt „picant”, o ofertă tehnică din partea operatorului Vitalia Servicii pentru Mediu Tratarea Deşeurilor, se bazează pe „oferta angajantă” a unei firme din Italia, cercetată în urmă cu doi ani de către procurorii anti-mafia.

 

„Ofertă angajantă” din partea unei firme din Italia

Arătam în numărul trecut al Gazetei de Bistrița că în județul nostru, mai exact la Tărpiu, au fost deja „valorificate prin incinerare” o cantitate de 170 de tone de deșeuri, în perioada aprilie-august 2015. „Testele” – cum le-am numit noi – au fost făcute în instalația de piroliză mobilă deja existentă la CMID Tărpiu, în baza unei autorizații de mediu eliberată de APM.

În plus, tot pentru CMID Tărpiu există deja o „ofertă angajantă” din partea unui furnizor din Italia, firma ECO.FLY S.R.L., cu privire la achiziţionarea unei instalaţii în vederea reducerii deşeurilor reciclabile. Precizarea este făcută într-o ofertă tehnică a operatorului Vitalia Servicii pentru Mediu Tratarea Deşeurilor, unde se spune că acesta îşi asumă prin Oferta financiară precum și prin Propunerea tehnică la capitolul C2 – „Măsuri pentru creşterea cotelor de reciclare”, achiziţionarea unei astfel de instalaţii. Oferta angajantă din partea furnizorului italian promite reducerea  cantităților efectiv depozitate până la circa 32.000 tone anual, prin gazeificarea unei cantități de până la 60.000 tone anual. Cu privire la această ofertă, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud precizează că „nu va autoriza punerea în funcţiune a unei instalaţii care nu respectă prevederile legale din domeniu”

oriana-hurdugan

Cercetați în Italia pentru „crime de mediu”

Fondată în 1999, Eco Fly – S.R.L. activează în industria de eliminare a deșeurilor, prezentându-se „ca o companie capabilă să satisfacă toate nevoile celor care doresc să completeze asistența în acest domeniu, cu profesionalism si seriozitate”. Firma italiană deține două sedii operative în Brescia și Milano.
„Experiența noastră este rezultatul anilor de angajament și dedicare, într-un sector în care siguranța, eficiența și fiabilitatea sunt esențiale și trebuie să fie tratate de pregătire și competență”, se arată pe site-ul de promovare online al societății din Italia.

Firma din Italia, despre care nimeni nu a vorbit până acum, se pare că a trecut însă recent și printr-un scandal legat de activitatea sa în domeniu, chiar în Italia.

În urmă cu circa doi ani și jumătate, mai exact pe data de 8 mai 2014, o anchetă a procurorilor anti-mafia din Milano se lăsa cu mandate de arestare pentru mai multe persoane, inclusiv secretarul general al provinciei Novara şi trei antreprenori care operează în sectorul de tratare a deșeurilor, „pentru presupusa crimă de luare de mită, fraudă deosebit de gravă împotriva statului și crime de mediu”.

 

Procurorii anti-mafia au intrat pe fir în 2014

O știre publicată pe site-ul www.varesenews.it din Lombardia anunța la data de 8 mai 2014 o acțiune de tip „blitz militar” la unitatea de operațiuni ecologice din Milano.

„Corupție și fraudă, patru arestări pentru crime de mediu”, titra publicația la data respectivă.

„Ancheta s-a născut în urma investigațiilor efectuate cu privire la activitățile instalației de tratament gestionate de compania ECO.FLY S.R.L., care s-a dovedit a fi, de fapt, un centru de „ecologizare numai formală” pentru deșeuri, și lipsit de certificările necesare. În cursul cercetărilor efectuate, s-a constatat că ECO.FLY S.R.L. a încheiat un contract de vânzare în favoarea altei companii, Markab Group S.P.A., pentru un utilaj de tratarea deșeurilor periculoase – numit „absorbitor termic mobil” – care necesita pentru utilizare certificări specifice din partea provinciei Novara”, se arată în articolul de presă al publicației din Lombardia.

„Investigațiile efectuate au permis, de asemenea, stabilirea modului în care suspecții, mituind secretarul general al provinciei menționate mai sus cu suma de 60.000 de euro, au obținut această certificare, în ciuda faptului că utilajul era lipsit de cerințele tehnice necesare. Acest artificiu,după cum susțin investigatorii, le-a permis în plus acestora să obțină acces la fondurile publice pentru o finanțare de trei milioane de euro acordată de Futurimpresa Sgr – SPA, deținută de către Camerele de Comerț din Milano, Brescia, Bergamo și Como”, se mai arată de către sursa citată.

La data respectivă au fost emise măsuri preventive de către autoritățile judiciare italiene împotriva lui Antonino Princiotta, secretar general al provinciei Novara, Carlo Giomini, administrator delegat al ECO.FLY – S.R.L. și președinte al Consiliului de administrație al Markab Group – SPA, Francis Cirrincione, administrator delegat la momentul faptelor pentru Markab Group – SPA, Andrea Antonio Boffi, un salariat al Markab Group SPA, în același context fiind suspecți în libertate chiar proprietarii ECO.FLY – S.R.L., frații Diego și Mauro Spinelli, precum și doi membri ai societăților menționate anterior. Au fost luate de asemenea măsuri asiguratorii și de sechestru pentru o valoare echivalentă cu finanțarea acordată.

ilias-papageorgiadis

„Lobby” pentru promovarea unei legi deja controversate în România

Revenind în actualitate, cu sau fără oferta din partea părții italiene, ideea punerii în funcțiune a unei instalații de eliminare a deșeurilor prin incinerare la Tărpiu se pare că nu a dispărut, ea fiind încă luată în calcul, așa cum arătam și în numerele anterioare ale Gazetei de Bistrița.

Mai mult, printr-un proiect de lege (Legea 492/2016) susținut de un puternic grup de „lobby” și promovat în Parlamentul României – el riscând să fie chiar adoptat tacit în Senat – construirea unor astfel de incineratoare de mare capacitate ar urma să fie chiar încurajată, în ciuda problemelor grave de mediu, demult recunoscute în lume, pe care astfel de instalații le aduc. Și nu doar de mediu, ci chiar de sănătate pentru populația care locuiește pe arii largi în zonele adiacente acestor adevărate „uzine ale morții”. Legea a fost promovată sub forma ascunsă a unei act normativ pentru încurajarea producției de energie din biomasă și biogaz, dar includea în rândul materiei prime permise pe scară largă inclusiv „biodeșeul” sau chiar deșeurile deja existente în gropile de gunoi din România. Ba mai mult, încurajează chiar importul de astfel de deșeuri ce ar urma să fie arse în România!

Într-un interviu acordat unei publicații naționale la începutul lunii noiembrie, președintele Asociației Române de Biomasă și Biogaz (ARBIO), Ilias Papageorgiadis, explica de ce a promovat un proiect de lege care ar stimula apariția centralelor pe biomasă și biogaz. Papageorgiadis spune nici mai mult nici mai puțin decât că subvenția cerută de la Fondul de Mediu ar rezolva două probleme: atât producția de energie termică și electrică, cât și situația dezastruoasă din domeniul gestionării deșeurilor. Proiectul a fost introdus în dezbatere de către nouă parlamentari de la mai multe partide, inclusiv PSD și PNL.

 

„Global Alliance for Incineration Alternatives” ia atitudine

Împotriva acestei Legi, în ceasul al 12-lea, Global Alliance for Incineration Alternatives (GAIA) avertiza într-o luare de poziție publică cu privire la faptul că, în fapt, această propunere legislativă, contrar scopului declarat al inițiatorilor, nu va rezolva problema gestionării deșeurilor, ba chiar va încuraja importurile de deșeuri, va susține generarea unui flux constant al acestora, distrugând cantități importante de resurse naturale. Totodată, noua lege ar compromite inițiativele de prevenire și de reciclare, susținând poluarea României cu dioxine, furani și metale grele.

Incineratoarele de deșeuri sunt recunoscute ca fiind adevărate fabrici de cancer și cea mai mare sursă pentru producerea dioxinei, care în cantități foarte mici poate cauza malformații ale fătului și defecte genetice, spun cercetătorii în probleme de mediu. În plus, contrar a ceea ce susțin promotorii acestui act normativ, industria incineratoare va suprima crearea a de 10 ori mai puține locuri de muncă în industria alternativă precum mineritul urban, colectarea și reciclarea deșeurilor. Global Alliance for Incineration Alternatives (GAIA) este o alianță internațională

formată din peste 900 de organizații, în 100 de țări, inclusiv in Romania, care militează pentru stoparea incineratoarelor și promovează alternative sigure, sustenabile și echitabile.

 

Se încurajează nu doar incineratoarele ci și importul masiv de deșeuri!

Cu privire la câteva aspecte tehnice legate de ce ar însemna adoptarea unei asmenea legi în România și ce impact ar avea ea inclusiv pentru județul Bistrița-Năsăud, Oriana Hurdugan, consultant tehnic pentru reprezentanța GAIA din România, a oferit câteva explicații pentru Gazeta de Bistrița.

„În ceea ce privește biomasa și biogazul, proiectul de lege în forma lui de acum vine în contradicție flagrantă chiar cu Legea deșeurilor nr. 211/2011. Legea 211 este cea mai bună transpunere a regulamentelor în domeniu emise de Comisia Europeană”, a declarat pentru Gazeta de Bistrița, Oriana Hurdugan.

„La biogaz cei care au făcut textul de lege au băgat ce vrem și ce nu vrem, în afară de biogaz, adică metanul emis prin fermentația aerobă și anaerobă. La biodeșeuri intrau inclusiv materialul lemnos fără a se specifica modul în care a fost produs acesta. Adică inclusiv material lemnos tăiat direct din pădure. Ori în acest domeniu știm că sunt probleme foarte mari în România, unde nu există un control deplin în privința la ce se taie. În privința biodeșeurilor s-au pus inclusiv deșeurile deja colectate și chiar posibilitatea de a importa deșeuri. Se încurajează chiar importul acestora, datorită capacității construite deja sau cea prevăzută prin proiecte de contruire de incineratoare, în mai multe locuri din țară, capacități care depășesc cu mult cantitatea de deșeuri existente și cât poate produce populația și agenții economici în toată România”, a mai precizat consultantul tehnic pentru GAIA România.

Din datele centralizate de reprezentanții GAIA, la Tărpiu (Bistrița-Năsăud), Timișoara și București există deja proiecte avansate și susținute de către autoritățile în domeniu și cele locale, respectiv primării și consilii județene. CMID Tărpiu este dat chiar ca exemplu de către perfecții județelor limitrofe autorităților locale.

 

10 argumente împotriva incinerării de gunoaie în Bistrița-Năsăud

Încheiem, în cele ce urmează, prin a vă prezentăm câteva dintre cele mai importante argumente împotriva construcției de incineratoare de deșuri, așa cum au fost ele relevate de către studiile specialiștilor de mediu în ultimii ani. Și ne punem și noi, la rândul nostru întrebarea, oare ce interese se ascund în spatele tuturor acestor eforuturi susținute de a promova în România o lege care contravine flagrant tuturor normelor europene adoptate în domeniu? O lege care pote aduce după sine nu doar importul de tehnologii expirate sau repudiate de către țări „avansate” ale Uniunii Europene, ci chiar importul direct de gunoaie pentru a fi apoi arse la noi în țară, cu largul concurs ori indiferență a autorităților locale și județene, inclusiv cele din Bistrița-Năsăud!

1. Eliberează emisii toxice în aer, apă şi sol, incluzând dioxina şi alţi compuşi organici clorinaţi cunoscuţi pentru impactul lor toxic asupra sănătăţii umane şi mediului. Multe dintre aceste toxine ajung în hrană şi devin tot mai concentrate pe măsură ce ajung mai sus în lanţul alimentar. O varietate de studii au raportat asocierea dintre probleme respiratorii, anomalii congenitale, îmbolnăvirile de cancer (laringe, plămâni, piele, sistem reproducător și nervos, glandă tiroidă, aparat digestiv) și munca respectiv locuirea în apropierea unor incineratoare.

2. Produc cenuşă toxică sau zgură care va fi depozitată în rampele de deșeuri periculoase. Această cenuşă conţine metale grele, dioxine şi alţi poluanţi, care o fac să fie prea toxică pentru a putea fi refolosită, în ciuda tuturor încercărilor industriei. Astfel, incineratoarele nu rezolvă problema depozitării deşeurilor intrucat aproximativ 25% din cantitatea de deşeurilor care intră în incineratoare rămâne sub formă de cenuşa. Promotorii incineratoarelor descriu adesea cenuşa ca fiind „inertă“. Ceea ce vor să spună este că, din punct de vedere biologic, este stabilă (majoritatea materiei organice a fost arsă), dar adesea se insinuează că nu este toxică – absolut fals. Incinerarea transformă trei până la patru tone de gunoi într-o tonă de cenuşă extrem de toxică.

3. Compromit politicile de prevenire a deşeurilor şi reciclarea. In Romania, deseurile municipale si asimilabile nu sunt selectate si colectate la sursa, prin urmare biodeseurile se regasesc in fractia umeda, deseuri mixte. In cazul în care se va realiza o reciclare eficientă, reziduurile rezultate nu vor avea capacitatea calorică necesară susţinerii unui incinerator, care va trebui alimentat pe o perioadă de 25-30 de ani. Incineratoarelor compromit reciclarea deşeurilor şi susţin un sistem liniar în care resursele trebuie extras din pământ, prelucrate în fabrici, consumate şi distruse prin ardere sau îngropare. Acest sistem linia este un sistem aflat în criză. Nu mai putem susţine acest model la infinit pe o planetă cu resurse finite.

4.Contribuie la schimbările climatice la nivel global. Incineratoarele emit cantităţi semnificative de gaze de seră directe, inclusiv dioxid de carbon şi oxid de azot, care contribuie la schimbările climatice la nivel global. De asemenea, ele sunt şi surse puternice de gaze de seră indirecte, inclusiv monoxid de carbon, oxid de azot, compuşi volatili organici fără metan şi dioxid de sulf. De fapt, incineratoarele emit mai mult CO2 pe megawatt-oră decât orice altă sursă de energie bazată pe combustibil fosil – inclusiv centralele electrice pe bază de cărbune! Pentru a produce aceeași cantitate de energie ca o centrală electrică pe cărbune, incineratoarele de deşeuri de emit de 28 de ori mai multă dioxină decât cărbunele, de 2,5 ori mai mult dioxid de carbon (CO2), de două ori mai mult monoxid de carbon, de trei ori mai mult oxid de azot (NOx), de 6-14 ori mai mult mercur, plumb și cu 70% mai mult dioxid de sulf.

5.Irosesc energie şi distrug cantităţi mari de resurse. Furnizorii / producătorii incineratoarelor de tipul “energie din deşeuri” susţin că generarea de energie prin arderea deşeurilor este soluţia câştigătoare pentru crizele legate de deşeuri şi energie. Adevărul este că incineratoarele defapt irosesc energia. Când ard materiale ce ar putea fi refolosite, reciclate sau compostate, incineratoarele distrug potenţialul de a economisi energie care ar putea fi obţinut prin folosirea acelor materiale în scopuri mai bune. Reciclarea, de exemplu, economiseşte de 3 până la 5 ori mai multă energie decât se generează în centralele de incinerare a deşeurilor. Incineratoarele pierd energie când este luată în considerare energia stocată a materialelor arse. Din aceste motive, centralelor de tipul “energie din deşeuri” li s-ar potrivi mai bine numele de “risipă de energie”.

6. Epuizează fondurile publice locale pentru a achiziţiona tehnologie de import scumpă şi asigură mult mai puţine locuri de muncă decât programele de refolosire, reparare, reciclare si compostare. Fiind opţiunea cea mai scumpă pentru gestionarea de deşeuri, ele concurează cu reciclarea şi compostarea pentru finanţare şi asigură doar un loc de muncă pentru fiecare 10 disponibile la o unitate de reciclare. Rentabilitatea este dată de politica de preţuri pentru depozitarea deşeurilor la gropile de gunoi. Asta înseamnă că, atâta timp cât este mai ieftin să se depoziteze la rampă, nu se justifică utilizarea acestora pentru producerea de energie electrică şi termică. Incineratoarele sunt de 2,7 ori mai scumpe pentru a fi construite și 11 ori mai scumpe pentru a fi operate decât centralele electrice pe cărbune.

7. Camuflează dovezile industriilor murdare şi nesustenabile. Incineratoarele permit industriilor murdare să scape de deşeurile toxice şi să ascundă impactul practicilor lor. Aceste industrii depind de incineratoare pentru a alimenta utilizarea noastră continuă a acestui sistem de producţie nesustenabilă şi consum.

8. Camuflează lipsa de performanță în administrarea cantitativă a deșeurilor de către generatori și administrațiile publice locale, volumele de deșeuri generate fiind distruse fizic și, deci, imposibil de monitorizat și verificat.

9. Încalcă principiile dreptului de mediu. Incineratoarele sunt amplasate în mod disproporţionat în comunităţi sărace sau rurale şi în zone unde puterea politică este scăzută.

10. Energia obtinută din combustia deșeurilor municipale și asimilabile nu este “verde”. Raportul Comitetului de Mediu, Transport si Politici Regionale “Delivering Sustainable Waste Management”, publicat in martie 2001, afirma: “Nu acceptăm că deșeurile sunt o sursă de energie regenerabilă. Chiar dacă s-ar considera că aceasta corespunde definiției tehnice a surselor regenerabile, totusi esuează cu desavarsire să fie ceea ce s-ar putea numi o interpretare “de bun simț”. Un flux de deșeuri poate fi “durabil” în cea mai sucită definiție al cuvântului, deoarece in gestionarea durabilă a deșeurilor piatra de temelie este minimizarea deșeurilor, astfel menținerea explicită a fluxurilor de deșeuri în scopul incinerării este în totală contradicție cu acest principiu“.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.