Ofensiva femeilor în Poliţie

1045

La ora actuală, conform unor date oficiale, numărul femeilor poliţist din cadrul Poliţiei Române depăşeşte cu câteva procente media şi standardele europene. Dacă la început rolul femeilor poliţist era mai mult o chestiune de imagine pentru poliţie, ulterior s-a sărit în cealaltă extremă: numărul acestora a crescut foarte mult, în condiţiile în care criminalitatea în România este în creştere, în special cea comisă cu violenţă, de bărbaţi în special.

Poliţia bistriţeană, din acest punct de vedere este în top, numărul femeilor poliţist se apropie la un procent în care în stradă vom vedea mai mult reprezentante ale sexului frumos în uniformă, în special pe linia păstrării liniştii şi ordinei publice.

 

Numărul femeilor a crescut nu numai în Poliţie, ci în toate structurile MAI – Jandarmerie şi ISU – cum de altfel acest fenomen are loc în toate componentele sistemului naţional de apărare, siguranţa şi ordine publică, Armată şi Servicii Secrete. Angajarea în număr mare a femeilor în poliţie este dependentă în mare măsură, pe lângă numeroşi alţi factori, de organizaţiile feministe din întreaga lume, dar în primul rând şi de un anumit context politic. Una dintre cele mai cunoscute, Asociaţia Internaţională a Femeilor Poliţist (International Association of PoliceWoman), a fost înfiinţată în America în 1915, având sarcina de a dezvolta ideea integrării femeilor în poliţie şi să sprijine dezvoltarea în continuare a activităţii preventiv-sociale a poliţiei. Această asociaţie este în expansiune, sporindu-şi numărul de membrii pe întregul mapamond, inclusiv din România.

În era „corectitudinii politice” („Political Correctness”), potrivit convenţiilor internaţionale şi majorităţii reglementărilor legislative, „femeile şi bărbaţii au absolut aceleaşi drepturi şi libertăţi, iar o serie din premisele fundamentale din domeniul drepturilor omului sunt egalitatea în drepturi şi nediscriminarea”. În realitate însă, femeile se află într-o poziţie dezavantajată faţă de cea a bărbaţilor. Ca atare, nu este ieşit din comun faptul că accesul la anumite locuri de muncă, valoarea salariilor, oportunităţile de avansare, procentul de reprezentare în ierarhia funcţiilor, în funcţiile de conducere (cu precădere cele strategice) şi în poziţiile politice, reprezintă o parte din temele iminente în contextul statutului femeilor. În poliţie ca serviciu public, situaţia este undeva asemănătoare. Inclusiv în ţările în care femeile sunt prezente de mulţi ani în rândurile poliţiei, acestea nu ajung în număr mare în funcţii de conducere, mai ales în cele de top. Accesul femeilor la profesiunea de poliţist se confruntă cu numeroase provocări şi un număr redus de organizaţii de poliţie din lume beneficiază de o strategie completă pentru soluţionarea aşa-ziselor probleme privind egalitatea între sexe. Una dintre metodele de „auto-sprijinire“ aplicate de femei este modelul verificat şi eficient de asociere, înfiinţarea de asociaţii, reţele cu scopul acordării de sprijin reciproc, pentru realizarea schimburilor de experienţă şi crearea de condiţii pentru o dezvoltare profesională mai adecvată.

La noi se pare că nu a fost nevoie de asemenea sprijin pentru integrarea femeilor în poliţie, plecările masive din sistem, în special ale bărbaţilor poliţişti, a determinat multe femei să îmbrăţişeze meseria de poliţist.

În cadrul poliţiei bistriţene nu este departe ziua când numărul femeilor poliţist îl va egala pe cel al bărbaţilor sau chiar îl va depăşi. În prezent în cadrul IPJ BN, patru servicii importante sunt conduse de femei poliţist: Compartimentul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii -subcomisar Mihaela Schreiner, Structura de Securitate – subcomisar Cristina Amalia Furnea, Serviciul Financiar şi Contabilitate – cms.şef Valentina Bodnar şi Serviciul Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţă Operativă – subcomisar Raluca Petrean. Mai mult, purtătorul de cuvânt al poliţiei bistriţene este tot o femeie, agentul principal de poliţie Crina Maria Sîrb.

politiste 4

Hărţuirile, „la modă” şi în poliţie

Femei poliţist, sau miliţian, au existat într-un număr semnificativ şi în anii de dinainte de 1989, acestea ocupând funcţii în special la structurile neoperative, evidenţa populaţiei, cazier judiciar, dar şi în cele operative, la circulaţie, criminalistic şi economic.

Unul din criteriile de selecţie a viitoarelor femei miliţian înainte de 1989, poate unul din cele mai importante, era şi aspectul fizic, lucru valabil şi astăzi, element care a determinat după accederea lor în sistem să fie supuse permanent unor agresiuni şi hărţuiri de natură sexuală, într-o formă sau alta. Din acest punct de vedere, lucrurile nu s-au schimbat nici în prezent, femeile poliţist fiind supuse unor hărţuiri şi agresiuni de asemenea natură. În general cazurile de hărţuire sexuală sunt îngropate încă din faşă, instaurându-se un fel de lege a tăcerii, nici victima, dar mai ales agresorul, într-o complicitate ciudată, dar de înţelescumva, mai ales din partea victimei, refuză să vorbească despre asemenea situaţii. O dovadă despre modul în care au fost tratate femeile poliţist în cadrul IPJ BN, a discriminării la care au fost supuse, este scoase la iveală de cazul de corupţie al foştilor şefii din poliţia bistriţeană, Mureşan, Hasnaş şi Cloşcă. Şi se pare că exemplul respectiv este doar vârful aisbergului.

Din documentele publice aflate la dosarul cauzei aflat în judecată pe fond la Tribunalul Maramureş rezultă clar cum şefii în cauză, respectiv şeful Poliţiei judeţului Bistriţa-Năsăud, Mureşan şi şeful Serviciului Rutier, Hasnaş Roberto, tratau femeile poliţist şi le supuneau la diferite presiuni psihice. Neşansa fatală a lui Mureşan şi Hasnaş a fost că s-au pus cu o poliţistă care s-a dovedit o nucă prea tare ca să cedeze la presiunile celor doi. Gabriela Gaie, agent de poliţie şi în acelaşi timp nevastă de poliţist şimamă, o bună profesionistă, era considerată mai rea de gură, nu de muscă, a refuzat să fie complice celor doi superiori şi să îi sprijine în acoperirea sau comiterea unor acte de corupţie, cum ar fi să mute locul unde s-au produs anumite accidente de circulaţie soldate cu victime şi chiar decese, doar pentru ca în raportările către conducerea Poliţiei Române şefiisă demonstreze că în Bistriţa-Năsăud nu au loc asemenea evenimente şi ei îşi fac treaba ca la carte.

Anchetatorii DNA Cluj arată în dosarul aflat pe rolul Tribunalului Maramureş, căfostul şef al IPJ Bistriţa Năsăud, Ioan Ovidiu Mureşan, şi fostul şef de la Serviciul Rutier, Roberto Hasnaş, au „instituit un climat de teroare in rândul poliţiştilor care nu doreau să colaboreze cu aceştia”.

Un astfel de poliţist a fost agenta Gabriela Gaie de la Serviciul Rutier, pe care Mureşan o suspecta că ar fi „colaborat” cu inspectorii de la Corpul de Control al Poliţiei Române, care desfăşuraseră o anchetă administrativă ca urmare a unei sesizări privind ilegalităţile care se comiseseră la rutieră.

Probele administrate de cei de la DNA dovedesc clar că măsurile luate de conducerea Poliţiei Române împotriva hărţuirii femeilor poliţist de către şefii lor sunt simple abureli. Astfel, într-o discuţie din data de 18 august 2014, surprinsă de microfoanele montate de procurorii DNA în biroul lui Mureşan, când acesta are o discuţie cu Hasnaş, este edificatoare despre cum sunt tratate femeile poliţist în cadrul IPJ BN.

„Pai, fă-o să se sinucidă …”, îi spunea Ovidiu Mureşan, şefului de la Rutiera, Hasnaş, cu referire directă la agenta Gabriela Gaie.

Replica lui Hasnaş a fost una antologică prin cinismul şi lipsa de desconsiderare a unei femei: „Păi nu-i fac toată ziua, tot o omor, am trimis-o singură … o trimit singură să-şi rupă capul, şefu’. … Uitaţi-vă vă rog la planificare, că i-am băgat trei zile de noapte, i-am băgat … o bag de noapte, o bag cu unu, o bag cu altul, să fie gelos bărbatu-so … ce să mai fac, să pun pe unu să o f..ă, să o filmeze? Ce dracu’, bat-o soarele …”.

Mureşan, orbit de furie a insistat şi i-a cerut lui Hasnaş să continue cu presiunile, subliniindu-i: ”…îi pita şi cuţitu’ la tine în mână, taiei-i… găseşte soluţii…”.

Ca şi în cazul poliţistei de la Balş care şi-a înjunghiat şeful din cauza unor presupuse agresiuni sexuale, la vremea respectivă, şefii MAI şi ai Poliţiei Române susţineau că instituţia nu are o politică de cadre discriminatorie faţă de femeile poliţist.

„Referitor la angajatele din Poliţie, dorim să menţionam că MAI are o politică de cadre nediscriminatorie care permite atât accesul in sistemul poliţienesc (vezi admiterea în instituţiile de învăţământ ale M.A.I.), cât şi promovarea pe funcţiile de conducere a oricărei femei care dovedeşte profesionalismul necesar exercitării acestor funcţii. Asta face ca, în prezent, în Poliţie să avem femei care conduc secţii de Poliţie Rurală, inspectorate judeţene de Poliţie sau unităţi şi Departamente ale Aparatului Central al ministerului….. Numărul femeilor din Poliţia Româna reprezintă 14,89% din totalul angajaţilor, procent care se situează peste media europeană de 12%”, se arăta în comunicatul citat.

Conducerea poliţiei a mai adăugat că este interesată de combaterea oricărei forme de discriminare din sistem şi ca angajările se fac conform principiilor egalităţii de şanse. Multe vorbe goale, lipsite de orice acoperire, agresiunile la care sunt supuse unele femei poliţist fiind un subiect tabu.

politiste 2

Pensionările masive din structurile MAI, motivul afluxului de femei

Afluxul de femei în poliţie a fost determinat şi de plecările masive prin pensionare anticipată a poliţiştilor bărbaţi care au îndeplinit condiţiile. Circa 7.200 de angajaţi din structurile Ministerului Afacerilor Interne (MAI), s-au pensionat de la începutul anului până în 14 septembrie, data până la care s-au aplicat prevederile legii pensiilor militare, deficitul de personal a ajuns la 23.000 de oameni.

Dintre cele aproape 7.200 de pensionări, 4.000 au fost de la Poliţia Română, 1.100 de la Jandarmerie, 700 de la Poliţia de Frontieră, 680 de la Pompieri, iar restul de la alte structuri ale MAI.

Deficitul de personal s-a accentuat constant încă din 2015, ajungând în prezent la 23.000 de oameni. MAI funcţionează cu 85% din numărul de funcţii din 150.000 de posturi, fiind în plată aproximativ 127.000.

În anul 2015 au fost angajaţi 1.700 de oameni şi s-au pensionat 3.000, în timp ce în 2016 au fost angajaţi 5.000 de oameni şi s-au pensionat 12.500, iar anul 2017s-au făcut 5.300 de angajări şi au ieşit la pensie 8.000 de oameni, dintre care 7.200 cu drept la pensie.

La IPJ BN în anul 2017 până la această dată, au fost trei runde de ieşiri masive la pensie, toate fiind pensionări anticipate. Ultima rundă a scăzut numărul poliţiştilor din poliţia bistriţeană cu 30 de persoane, în primele două runde numărul pensionarilor din poliţie a fost de peste 100 de persoane.

politiste 3

Soluţia pentru umplerea golului: Creşterea cifrei de şcolarizare

În disperare de cauză, Guvernul a mărit numărul de locuri în şcolile de agenţi de poliţie şi subofiţeri, de la 1.434 la 8.190 de locuri. Măsura priveşte reducerea deficitului de personal din sistemul de ordine publică. Prin Hotărârea de Guvern adoptată, cifra de şcolarizare pentru şcolile de agenţi şi subofiţeri ale Ministerului Afacerilor Interne a fost crescută la 8.190 de locuri pentru anul şcolar 2017-2018, prin organizarea a trei sesiuni de admitere. Cifrele de şcolarizare, pentru şcolile de agenţi şi de subofiţeri, vor ajunge undeva între 3.000 şi 5.000 de absolvenţi, pe an, comparativ cu aproximativ 1.800 de absolvenţi, cât se întâmplă în prezent, şi, mai mult,s-a redus perioada de şcolarizare de la doi ani la un an, în şcolile de agenţi şi de subofiţeri.Astfel, au fost suplimentate locurile din şcolile de agenţi şi subofiţeri, urmând să fie pregătite două promoţii în fiecare an, alternând perioadele de scoală cu cele de practică, iar perioada de şcolarizare a fost redusă de la doi ani la un an. Creşterea cifrei de şcolarizare va permite ca încadrarea din sursă externă să se facă doar pentru ocuparea acelor funcţii specializate pentru care nu este asigurată pregătirea în şcolile ministerului.Primul efect va fi acela că promoţia de agenţi 2017-2018 va absolvi mai devreme, respectiv în decembrie anul acesta, iar din ianuarie 2018 aproape 1.500 de noi angajaţi vor intra în serviciu. Următorul examen de admitere pentru şcolile de agenţi şi subofiţeri va fi organizat în luna ianuarie 2018.

De asemenea va fi consolidat nivelul de pregătire al poliţiştilor, absolvenţii putând urma cursuri de pregătire tactică, un astfel de curs a fost organizat în ultimele trei luni la nivelul tuturor inspectoratelor judeţene, inclusiv în cadrul IPJ BN.

4 COMENTARII

  1. Ar fi interesant de aflat cum a ajuns in Politie (de la profesoară fără realizări notabile) si mai apoi ofiter si sef de departament, Cristina Amalia Furnea, soția șefului de la Jandarmi.

  2. Pai nu zice Constitutia ca toti sunt egali , indiferent de rasa, sex, religie … etc. etc. ? A fi „politzai” sau „jandarm” nu inseamna neaparat sa fi ” Schwartzel sau… Snitzal Neger ” chiar daca in „fortele de interventie ” … trebuie ” buldozere ” … ! S-apoi, sa stiti dvs ca femeile sunt mai date dr.acu.lui decat barbatii. Cu astea nu prea poti ” parlamenta ” …
    Sa vedeti Dvs in America ce „spur.ca.te”-s… si cum te pun la punct… de nici sa zambesti nu poti catre ele… Ai gresit, platesti si devii „cumintzel ca un mielusel „… de nici ” bac” nu mai zici, ca altfel imediat te iau pe sus ” buldozerele ” … si-i vai de „guru ” tau …
    Daca statistic, numarul femeilor sunt cam egal cu al barbatilor, de ce n-ar trebui sa fie egal in toate „meseriile ” daca „ele” isi doresc asta si daca pot face „fatza”… ?!
    Asa ca… MUCLES !

  3. Draga „coco” nu fi „rea” sau „rau ” . Stiti bine ca s-au dat tot felul de concursuri si de examene pe functiile ramase libere prin pensionarea unora si altora din politie si daca a reusit la concurs, uitati ca doamna respectiva si-a realizat dorinta pe care si dumnevoastra o puteti consolida daca doriti, participand la urmatorul concurs, ca nu va opreste nimeni. N-o fi fost „buna ” de profesoara ” ( cum ziceti Dvs si probabil sunteti din acel domeniu ) dar poate ca-i „buna” in noul post unde a fost incadrata si unde nimeni nu-i „batut in cuie ” si poate fi schimbat ori dat afara … daca nu corespunde .
    Asadar, nu fiti rautaciosi . Ce are daca este sotie de jandarmi (?) , nevestele lor trebuie sa fie „femei de serviciu „… sau ce … ?! Fiecare om este liber sasi aleaga o anume cariera, care i se potriveste cel mai bine in viatza, nu credeti ?! Incercati si Dvs si cu siguranta veti reusi …

LĂSAȚI UN MESAJ