Recent un anunţ venit dinspre Cluj a înfierbântat sufletele bistriţenilor la posibilitatea de a avea în reşedinţa de judeţ o universitate de sine stătătoare. Promotori sunt doi profesori universitari, cu rădăcini pe meleagurile bistriţene – Andrei Marga şi Pompei Cocean, şi un fost judecător devenit între timp şi scriitor Valer Covrig Cudrec .Doi turnători la securitate cu patalama şi unul implicat într-un scandal răsunător pe plan internaţional de plagiat, dar culmea făcut cetăţean de onoare al Bistriţei. Şi tot culmea, planul celor trei este susţinut de autorităţile locale şi judeţene.

 

Profesorul universitar Andrei Marga şi fostul judecător Valer Covrig Cudrec au fost devoalaţi de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii drept colaboratori cu Securitatea. Mai precis turnători. Au călcat fără jenă pe spinarea altora doar pentru a urca pe scara socială şi a-şi consolida poziţiile. Profesorul universitar Pompei Cocean, un apropiat al lui Andrei Marga, a fost implicat într-un scandal internaţional răsunător de plagiat, însă autorităţile române au pus batista pe ţambal. Dar să îi luăm pe fiecare în parte.

valer covrig cudrec

Turnător de la 17 ani

Fostul judecătorşi vicepreşedinte al Judecătoriei Bistriţa, Valer Covrig-Cudrec a primit de la Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) verdict de poliţie politică, în mai 2008.

Verdictul CNSAS a ajuns în instanţă, însă un an mai târziu Valer Covrig-Cudreca pierdut procesul, astfel că a fost nevoit să iasă pe uşa din dos din magistratură, prin demisie. Astăzi, în vârstă de 60 de ani, Valer Covrig-Cudrec profesează avocatura.

Valer Covrig-Cudrec a fost recrutat de Securitate în 1974, pe când avea doar 17 ani, fiind elev în anul II (clasa a X-a) la Liceul de Muzică şi Arte Plastice, iar colaborarea sa a continuat şi după majorat, „perioada colaborării, în raport de notele raport, fiind 1974 – 1981”, cu numele conspirativ „Alexandru”.

„Notele informative date de pârât (n. r. – Valer Covrig-Cudrec) şi consemnate de ofiţerul de Securitate reprezintă acte obiective, cu valoare probatorie deoarece textul de lege nu impune ca notele să fie obligatorii scrise de colaborator, ele fiind relatări verbale consemnate ca atare de ofiţerul de Securitate. Iar pârâtul nu a probat că aceste note le-ar fi dat sub presiune fizică sau psihică de natură a afecta valoarea lor probatoriul în sensul nulităţii efectelor produse.

Iar prin aceste informaţii date indiferent sub ce formă scrise sau relatări verbale consemnate în cazul pârâtului, se denunţau de pârât atitudini care erau potrivnice regimului comunist sau poate aveau această natură din perspectiva acelui regim totalitar.

Instanţa verificând în concret rapoartele menţionate în nota de constatare (…), apreciază că pârâtul în calitate de colaborator a fost apreciat de organele de securitate în sensul că a dovedit sinceritate, ataşament şi spirit de iniţiativă în culegerea de informaţii, care au fost folosite de organele de partid sau de securitate.

Iar aceste informaţii, care vizau anumite persoane au avut consecinţe ce presupuneau încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale (…), iar prin natura informaţiilor – stări de lucruri, manifestări ostile, comentarii politice, acestea erau de natură a expune unui risc serios persoanele vizate de Securitate, ţinând cont de atitudinea organelor de securitate.

În toate aceste cazuri, Securitatea a iniţiat acţiuni de urmărire informativă împotriva victimelor delaţiunilor sau a folosit datele primite (le-a „exploatat”, potrivit terminologiei specifice) în derularea unor acţiuni deja deschise. Într-unul dintre cazuri s-a hotărât „avertizarea” persoanei urmărite. Aceste urmăriri reies din însemnările făcute de ofiţerii de legătură la finalul notelor sau rapoartelor primite. Deschiderea unei acţiuni de urmărire informativă (cum se întâmplă în trei din cazurile prezentate), presupunea, în primul rând , încălcarea dreptului de a fi liber de imixtiuni în viaţa particulară, în familie, la domiciliu ori în corespondenţă (…).

Pârâtul avea reprezentarea consecinţelor denunţurilor sale asupra persoanelor vizate, ţinând cont că era de notorietate atitudinea organelor de securitate faţă de persoanele supuse urmăririi sau verificării informative indiferent dacă acele persoane erau cetăţeni români sau străini”, se arată în motivarea deciziei Curţii de Apel Bucureşti, instanţă care practic a hotărât conform probelor depus la dosar de CNSAS, că Valer Covrig-Cudrec a turnat la Securitate.

Valer Covrig-Codrec a fost numit în funcţia de judecător prin decretul nr. 91 din 7 mai 1996 semnat de ex-preşedintele Ion Iliescu. De atunci şi până în 2009, acesta a activat în cadrul Judecătoriei Bistriţa. Judecătorii depun anual o declaraţie pe proprie răspundere potrivit legii penale, prin care trebuie să spună dacă au făcut sau nu poliţie politică. Covrig însă nu a consemnat niciodată că ar fi colaborat cu fosta Securitate. În ciuda acestui fapt, Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a dat verdict de poliţie politică pe numele judecătorului bistriţean.

 

Tot ce-a filat a ajuns la Securitate

Andrei Marga a fost recrutat de Serviciul 3 al Securităţii Cluj, în luna august 1977, ca legătură a unui alt colaborator cu numele de cod Werner.În anul care a urmat, Marga a dat mai multe note informative, redactate olograf şi semnate cu numele de cod „Horia”.

Andrei Marga a informat Securitatea mai ales despre studenţi şi profesori străini care veneau la Cluj. Relatările sale sunt făcute sec, dar cu mare atenţie pentru detaliile privind locaţiile, îmbrăcămintea şi legăturile personajelor pe care le fila.

Înainte de a începe colaborarea cu Securitatea, Andrei Marga fusese bursier Humboldt în Republica Federală Germania. La momentul recrutării, Marga conducea o revistă clujeană numită „Napoca universitară”.

Printre notele informative scrise de Andrei Marga se numără relatarea vizitei unei echipe a televiziunii germane ZDF la Cluj, pentru a filma un documentar într-o tipografie privind editarea unui cotidian de limbă maghiară.

Printre cei filaţi de Marga s-a numărat şiun lector venit din Germania să predea la Cluj. Marga a relatat Securităţii despre întâlnirea acestuia, de la cofetăria „Tineretului” din Cluj, cu un doctorand şi cu un profesor de filozofie din Germania.

Şi activităţile unui doctorand venit din Iordania au fost în vizorul lui Andrei Marga şi mai apoi relatate ofiţerilor de Securitate. Până să vină în România Iordanianul lucrase anterior la Universitatea din Aman şi beneficiase de o bursă în Germania Federală.

Andrei Marga a stat cu ochii pe antropologul Katherine Verdery, venită în România pentru un stagiu de cercetare.Astfel, în 1987, Verdery, care apare în notele informative sub prescurtarea numelui, V.K., pe atunci profesor în cadrul Departamentului de antropologie al Universităţii John Hopkins din Baltimore, actualmente profesor la City University of New York, a fost „identificată a fi agentă a serviciului american de spionaj”.

Marga a furnizat informaţii despre cercetătoarea americană, informaţii care au fost preluate şi consemnate de lt. col. Ţinca Ovidiu, de la Serviciul III, IJ Cluj, fiind înregistrate pe numele conspirative „Mureşan” şi, respectiv, „M.A.”

Potrivit unuia dintrenotele informative, sursa „Mureşan” a relatat că în seara zilei de 16 iunie 1987 a primit un telefon de la cercetătoarea americană KaterineVerdery, care şi-a anunţat venirea la Cluj. „Sursa a invitat-o la ea acasă, astfel că după ora 21,00 aceasta s-a prezentat la domiciliul sursei. A relatat că a sosit în Cluj cu o zi înainte şi în prima seară i-a făcut o vizită acad. D.P.(…) În rest discuţiile au fost de moment. A adus mici atenţii. Cumpărându-şi maşină în RFG şi neştiind care este situaţia cu benzina la noi, a adus o canistră plină pe care a depozitat-o la sursă”, a povestit Marga colonelului de Securitate.

De asemenea,profesoara din SUA dorea să îl cunoască pe filozoful Constantin Noica, refugiat la Păltiniş. Cu toate că îl cunoştea personal pe Noica, Marga nu i-a făcut hatârul americancei, şi i-a spus că dacă ţinea neapărat să îl întâlnească pe renumitul filozof, atunci să îi scrie pe adresa sa din Păltiniş.

 

Îndeletnicire în familie

Nevasta lui Marga a semnat şi ea o notă prin care confirma informaţiile livrate de soţ. Direcţia de Investigaţii a CNSAS a descoperit în dosarele verificate şi o notă din 17 iunie 1987, redactată la maşina de scris şi semnată olograf de Delia Marga, cea de-a doua soţie a lui Andrei Marga.

„Conform obligaţiilor ce decurg din legile în vigoare privind relaţiile cu cetăţenii străini, subsemnata D.M., filolog la Institutul de istorie şi arheologie, precizez că în data de 16 iunie 1987 am fost anunţată (seara) telefonic, de sosirea pentru un stagiu de studii de două luni(…) a profesoarei K.V. din SUA. După o oră, profesoara V. mi-a făcut o vizită la domiciliu, unde am primit-o împreună cu soţul meu, Andrei Marga (…), profesoara ne-a rugat să adăpostim, pentru câteva zile, o canistră cu benzină, adusă ca rezervă pentru maşina cu care a venit în ţară”, scria Delia Marga într-o notă către Securitate, conform CNSAS

Andrei Marga a pierdut definitiv procesul cu CNSAS-ul în urmă cu doi ani, când judecătorii de la Tribunalul Maramureş au decis definitiv şi irevocabil că fostul ministru de externe şi şef al ICR, Andrei Marga, a fost turnător la Securitate.

 pompei cocean

Cocean, implicat într-un scandal de plagiat! Ţap ispăşitor, o pensionară

Prieten bun cu Marga, profesorul universitar Pompei Cocean are şi el o bilă neagră la purtător. Numele acestuia a fost implicat în 2006 într-un scandal de plagiat.

Potrivit presei centrale, în acel an, Asociaţia Profesorilor de Istorie şi Geografie din Franţa a trimis o scrisoare Ministerului Educaţiei, în care acuza un grup de profesori din România, autori ai manualelor de geografie pentru clasa a X-a şi a XI-a că ar fi plagiat lucrarea „Organizarea spaţiului mondial”, apărută în Franţa în anul 1995.

Printre cei patru autori ai manualelor plagiate se număra şi  profesorul universitar Pompei Cocean, pe atunci era decan al Facultăţii de Geografie din Cluj-Napoca şi era coordonatorul grupului de profesori care au realizat manualele în cauză.

„Cărţile pe care le-aţi publicat se dovedesc a fi un plagiat în forma înţeleasă a cuvântului, plagiat făcut de un grup de autori iresponsabili şi lipsiţi de documentare. Cea mai mare parte a hărţilor, fotografiilor şi a cartogramelor sunt luate din surse externe, fără să se respecte regulile elementare de deontologie a scrierii, fără a menţiona sursele de unde a fost extrasă informaţia. Nu dorim din partea dumneavoastră niciun fel de explicaţii sau scuze. Ne rezervăm dreptul legitim de a semnala astfel de practice la comisia de specialitate din Bruxelles, care va evalua prestigiul ţării dumneavoastră”, spuneau francezii, în scrisoarea trimisă ministerului.

În urma scandalului, zeci de mii de manuale au fost retrase, însă se pare că aceasta a fost singura măsură luată. La acea dată, Pompei Cocean, care trebuia să se asigure că cele două manuale conţin informaţii corecte şi citate, a dat vina pe Rodica Dan, una dintre profesoarele care au lucrat la acest proiect.

Profesoara pensionară, care nu mai prea avea multe de pierdut şi-a asumat întreaga vină, astfel că ceilalţi dascăli implicaţi nu au avut parte de alte complicaţiipenale sau civile. Editura Sigma, care a publicat manualele a trimis francezilor o scrisoare prin care şi-a cerut scuze pentru acest incident şi cam aşa a fost îngropat întreg scandalul.

Atât de bine a fost ascunsă mizeria sub preş, încât în anul 2012, Pompei Cocean a fost numit în fruntea filialei Cluj a ICR, având sprijin puternic din partea lui Andrei Marga.

Cu toate aceste negative, în 2015, Pompei Cocean a devenit cetăţean de onoare al judeţului Bistriţa-Năsăud, în urma votului acordat de consilierii judeţeni.

amfiteatru facultate

Interese ascunse, spun unii

Aşa cum Gazeta de Bistriţa preciza într-un material anterior, Andrei Marga a purtat mai multe discuţii cu politicienii bistriţenii ajungând la un numitor comun cu privire la denumirea oficială a viitoarei instituţii: Universitatea „Liviu Rebreanu”.

Planul este conceput în aşa manieră încât deschiderea oficială a Universităţii să se facă în toamna anului viitor, cu puţin timp înainte de marele eveniment naţional: 100 de ani de la Marea Unire.

La întâlnirile orchestrate de Andrei Marga au participat mai mulţi politicieni, alături de prefectul Ovidiu Frenţ şi vicepreşedinţii din CJ Bistriţa-Năsăud. Schiţa conturată de aceştia arată astfel: trei facultăţi cu peste 20 de specializări.

Chiar dacă demersurile par, la o primă vedere, lăudabile, se pare însă că există interese ascunse ale fostului rector Andrei Marga în ceea ce priveşte organizarea şi ”angajarea” unor apropiaţi din mediul academico-universitar.

1 COMENTARIU

  1. Ma da mult v-a mai bagat „spaima-n cioante” toti acesti … ” turnatori ” cum le ziceti voi … tuturor celor care pe vremea impuscatului, daca securitatea si/ sau partidul ( care „era-n toate” ) iti dadea sarcina sa colaborezi cu ei, ori „colaborai „… ori erai considerat ” dusmanul poborului ” si erai urmarit si maltratat ca dusman de clasa … si n-aveai „loc de intors” , mai ales daca voiai totusi sa termini o facultate, ori sa ocupi un loc onorabil in ierarhia sociala potrivit studiilor tale .
    Mai… tot „hotzii „… stiga … ” hotzii „… ! Toti acesti „colaboratori ori informatori ” ori cum dracu le zice … nu dadeau informatii decat despre „dusmanii boborului „… si cine n-avea „musca pe cusma „… n-avea de ce se teme si nu vad ce „rau ” ar fi facut cuiva anume si cat de tare … de toti cei care de fapt au fost victimele sistemului comunist, sunt priviti ca niste „paria ” in propria lor tzara, de le vine oamenilor sa fuga din Romania, desi sunt foarte bine pregatiti profesional si au o experientza vasta si n-au facut nici un „rau boborului ” lor in nici un fel si mod…
    „Turnator ” este doar cel care a facut parte dintr-o „nelegiuire ” si si-a divulgat „conelegiuitii „… eu asa zic… si nu cel care a foat fortzat sa dea informatii organelor de fortza publica, de ordine , securitate si sigurtantza nationala la urma urmei, in folosul nostru al tuturor …
    Da ce… aveti impresia ca la „noile organe ” nu exista „colaboratori si informatori „… si/ sau „ofitzeri cu sau fara „clop , basca sau cujma – de diferite culor – pe cap „… ? Hai sa fim seriosi si de cine va temeti voi de fapt , daca sunteti oameni sinceri, cinstiti , respectati legile tzarii si va vedeti de treaba, fara sa prejudiciati in nici un fel , pe nimeni ?!
    Terminati odata cu „colaboratorii ” si cu „acoperitzii ” ca deja intreceti orice masura ! Foarte bine daca sunt , pentru ca organele de fortza publica , n-au de unde si cum culege informatii, ca nici „datul in bobi sau in cartzile tzigancilor ” si nici „uitatul in ciubar” … sau alte moduri empirice nu dau rezultat ! De cine va temeti voi de fapt ( ? ) , de adevaratii hotzi , baieti foarte destepti, etc. etc. care ne fura sistematic si ne batjocoresc fel si chip ( ?!) , sau de acesti … ” acoperiti ” ? Daca sunt… FOARTE BINE CA SUNT ! Uitati, EU NU MA TEM DE NICI UNUL DINTRE EI … din contra … nu ma intere in nici un fel si nici nu-s curios sa stiu ori sa aflu … !
    Pe voi ( unii … ) de ce va ” zgandare-n gat , in c.ur ( si/sau pe creier ) ” ?! Fiti oameni seriosi !

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.