Noroc cu maghiarii care au donat 15.000 de euro pentru salvarea Bisericii Evanghelice de la Jelna! Administraţia judeţeană s-a decis să facă paşi serioşi

167

Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a dat în administrare Complexului Muzeal Biserica Evanghelică din Jelna (ruine), monument istoric de grupa A aflat într-o stare avansată de degradare. În 2016, guvernul maghiar, prin fundaţia Teleki, a alocat 15.000 de euro (5 milioane de forinţi) pentru salvarea monumentului istoric, bani cu care au fost demarate lucrările de conservare a monumentului istoric.

 

Pentru a putea da în administrare Complexului Muzeal imobilul, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a obținut un aviz de la Ministerul Culturii și Identității Naționale, cu scopul ca instituţia din subordine să înceapă demersurile necesare de pentru conservarea, restaurarea și valorificarea culturală a bisericii.

Administraţia judeţeană intenţionează să susțină derularea unui proiect privind realizarea intervenţiilor de primă urgenţă pentru conservarea şi protejarea corpului Bisericii Evanghelice din Jelna.

 

A ajuns o ruină

Situaţia Bisericii Evanghelice de la Jelna este una foarte gravă, imobilul fiind ignorat ani de zile, în ciuda faptului că este la un pas de a se prăbuşi. Mai mult, cercetătorii maghiari care au făcut cercetări acolo au atras atenţia autorităţilor judeţene că monumentul nu va mai rezista mai mult de un an.

Cercetătorii maghiari au făcut descoperiri incredibile la Jelna. Mai exact, acolo a fost descoperită o copie după o celebră pictură murală realizată de Giotto. De asemenea, biserica în cauză este cea mai bine documentată din Transilvania, existând date că acolo ar fi fost păstraţi, într-o cruce, spini din coroana lui Iisus.

„Eu sunt sigur că în această biserică s-a copiat o pictură murală de-a lui Giotto, cu numele de Navicella.(…) Pe baza fragmentelor, pot afirma că copia din Jelna a urmărit fidel originalul. Putem spune că această copie din Jelna este una foarte valoroasă”, preciza doctorul maghiar Papp Szilard, care a şi întreprins cercetări în micuţa biserică.

Această descoperire este cu atât mai importantă, cu cât, în lume mai există doar trei astfel de copii, două în Italia şi una la Strasbourg. Dintre cele patru copii, doar cea din Florenţa şi cea de la Jelna se apropie cu fidelitate de opera originală, care se întindea pe mai bine de 10 metri şi a fost pictată în Bazilica Sfântul Petru din Roma.

Toate aceste descoperiri nu au impresionat autorităţile judeţene, care încercau să convingă reprezentanţii mass-media că nu e mare lucru….că doar oricine are în ogradă o copie a Navicellei după Giotto şi spini din coroana lui Iisus… nişte nimicuri.

După ce presa maghiară a vuit pe acest subiect, iar Le Figaro şi AFP prezentau descoperirile de la Jelna s-au trezit şi autorităţile judeţene bistriţene. Ani de zile nu s-au putut rezolva problemele cu actele de proprietate ale bisericii evanghelice din Jelna. Când au început să curgă criticile, Consiliul Judeţean a găsit o soluţie pentru a-şi trece monumentul în proprietate.

Deşi pare greu de crezut, directorul Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, Alexandru Gavrilaş, în cadrul unei conferinţe de presă de anul trecut, în care se prezentau descoperirile de la Jelna, ba dădea vina pe reprezentanţii Bisericii Evanghelice care nu au făcut nimic în acest timp, ba pe birocraţie, care a împiedicat Consiliul Judeţean să preia monumentul.

Tot la conferinţa în cauză, Alexandru Gavrilaş promitea solemn că se vor face demersurile necesare pentru a se face intervenţii de urgenţă, astfel încât să nu ne trezim că monumentul se prăbuşeşte cu tot cu…descoperiri.

 

Nu au avut de ales şi s-au mişcat cu talent

Demersurile au început, totuşi, în toamna anului trecut când în luna octombrie Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a solicitat Ministerului Culturii avizul pentru darea în administrare a Bisericii Evanghelice din Jelna, Complexului Muzeal Judeţean, asta după ce în 2014 administraţia judeţeană a preluat, printr-un contract de donaţie, de la Consorţiul Superior al Bisericii Evanghelice CA.

„Biserica este una dintre clădirile importante consemnate pe lista patrimoniului naţional, este cu siguranţă potrivit pentru a reveni ca parte a instituţiei noastre, una dintre cele care are menirea de a valoriza la nivel judeţean patrimoniul istoric.

Clădirea redată contextului istoric căreia îi aparţine şi în concordanţă cu specificul pedagogiei muzeale, se doreşte a deveni un spaţiu documentar unde instituţia noastră va putea să desfăşoare diferite activităţi cum ar fi: reuniunii ştiinţifice, lansări de carte, expoziţii temporare cu tematici diverse.

Imobilul aflat într-o fază extrem de avansată de degradare mai poate să fie totuşi salvat şi merită să fie conservat pentru a rămâne o mărturie culturală în această zonă.

Proiectul de conservare a monumentului are în vedere utilizarea și valorificarea pieselor de patrimoniu prin amenajarea unor funcţiuni turistice şi culturale ale spaţiilor obţinute în urma acestor intervenţii”, a precizat directorul Complexului Muzeal, Alexandru Gavrilaş.

 

Ungurii au donat 15.000 de euro

După ce Guvernul de la Budapesta a donat 15.000 de euro pentru lucrări de restaurare a Bisericii Evanghelice, ministrul secretar de stat maghiar dr. Puskas Imre a fost, în toamna anului trecut, la Jelna să vadă cum arată monumentul care risca să se prăbuşească.

„Deocamdată s-au elaborat proiecte de intervenţii urgente asupra Bisericii. Se află într-o stare de degradare extrem de avansată. Acest proces trebuie oprit pentru ca restauratorii de picturi murale să poată restaura picturile. Deocamdată, din partea maghiară s-au demarat lucrările de sprijinire a bolţilor, de curăţire, împănare, injectarea a arcelor zidăriilor. Urmează sprijiniri pe zona exterioară, o şarpantă exterioară, iar din suma bugetară a CJ se va continua cu completarea zidurilor, tratarea suprafeţelor de bolţi şi aşezarea unei şarpante şi învelitoare temporară în prima etapă. Întrebarea este care va fi scopul final. Ar trebui să fie şi asigurarea navei, ceea ce nu a intrat în discuţie, salvarea zidurilor de incintă, includerea într-o punere în valoare şi a turnului, iar aceasta ar fi o intervenţie mult mai amplă de ordinul a 500.000 de euro. Întrebarea e unde ne oprim. Beneficiarul va decide tema de proiectare, însă deocamdată suntem în faza de salvare a pacientului, să primească oxigen. Eu am venit să lucrez voluntar pentru că mi-a plăcut acest interes internaţional pentru salvarea unui monument de cultură care poate fi luat ca exemplu. Numai în Bistriţa-Năsăud sunt 31 de localităţi foste săseşti în care sunt 25 de biserici monumente istorice, 12 de categorie A şi 13 de categorie B. Nu sunt toate în această stare de degradare, dar prin această minunată colaborare maghiară-română se poate atrage atenţia asupra patrimoniului construit, aflat în stare de degradare”, declara proiectantul lucrării, dr. Makay Dorottya.

Guvernul Ungariei va continua să finanţeze şi anul acesta, prin Fundaţia Teleki, lucrările de conservare a Bisericii Evanghelice.

LĂSAȚI UN MESAJ