În cursul anului 2014 în Poligonul Militar Rotunda din Munţii Suhard, militari din Corpul Puşcaşilor Marini Americani, împreună cu omologii lor din forţele de vânători de munte români au efectuat două sesiuni de pregătire specifică, una în luna mai şi una în luna octombrie. Forţele participante, din ambele ţări au folosit în timpul acestor exerciţii, întregul armament greu de infanterie şi au efectuat trageri reale de luptă cu acesta.

În primăvara anului 2015 mai multe fonduri de vânătoare care au suprafeţe de teren în zona poligonului au acţionat M.Ap.N în judecată, cerând instanţelor de judecată să interzică exerciţiile militare şi a tragerilor cu muniţie reală, susţinând că aceste activităţi sperie şi stresează vânatul din zonă. Consecinţă a acestor demersuri juridice, de circa doi ani de zile, exerciţiile din poligon au fost suspendate, iar militari români, dar şi partenerii acestora din NATO nu mai au unde se pregăti şi instrui în condiţii de teren muntos.  


În Poiana Rotunda se ajunge prin pasul cu acelaşi nume, o trecătoare din Carpaţii Orientali situată pe DN 17D la 1.271 m altitudine care face legătura dintre văile Someşului Mare din Transilvania şi Bistriţei Aurii din Moldova. Trecătoarea este situată între Munţii Rodnei aflaţi la est şi Munţii Suhard aflaţi la vest, pe culmea dintre vârful Nichitaş (1.451 m), aflat la vest şi Picioru Zaclei, la est, între Sîngeorz Băi aflat la sud-vest şi comuna Cârlibaba aflată la nord-est.

Poligonul militar Rotunda este dispus în cea mai mare parte pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud şi o suprafaţă mai mică şi în judeţul Suceava, pe teritoriul comunei Cârlibaba. Interdicţia judecătorească de a mai efectua exerciţii şi trageri de luptă în zonă este una de neînţeles pentru armată, în condiţiile în care România, la nord are graniţă cu Ucraina, o ţară măcinată în partea răsăriteană a acesteia de un război civil, dar şi a unei stări de tensiune generată de acţiunile Rusiei privind anexarea peninsulei Crimeea. Cu toată această situaţie extrem de încordată şi în poziţia de ”ultimă frontieră” în faţa pericolului reprezentat de acţiunile Federaţiei Ruse, într-un poligon militar extrem de important pentru pregătirea Armatei Române, a partenerului american, implicit a NATO, activitatea este suspendată sub pretextul că exerciţiile şi tragerile reale de luptă cu diverse tipuri de armament greu, sperie şi stresează vânatul.

militari 2

Poligon militar, încă din 1977

Poiana Rotunda a fost folosită ca şi poligon militar începând din anul 1977, odată cu înfiinţarea Bg.1 VM Bistriţa, când de fapt a fost şi omologat pentru această destinaţie. Locul de cazare al militarilor care efectuau antrenamente şi exerciţii în Poiana Rotunda, era complexul de clădiri construite de administraţia maghiară după cedarea părţii de nord a Transilvaniei în 1940. Această construcţie a servit iniţial ca sediul al unui batalion de grăniceri unguri la frontiera cu România. Ulterior aceste clădiri au intrat în posesia statului român, iar înainte de preluarea lor de către M.Ap.N au fost folosite de către administraţia drumurilor naţionale pentru cazarea unor unităţi ale armatei specializate în construcţia de drumuri şi a muncitorilor civili care au lucrat la modernizarea DN 18, Vatra-Dornei- Borşa. După preluarea complexului de către M.Ap.N, clădirile au fost folosite ca tabără de instrucţie pentru unităţile şi subunităţile Bg.1 VM Bistriţa, care se instruiau pentru lupta în munte, instrucţia alpină, alpinism şi schi, inclusiv trageri de luptă cu muniţie reală în Poligonul Rotunda. Poiana Rotunda are suprafeţe de teren, în general păşune alpină, dar şi păduri, care aparţin de mai multe comune din judeţul Bistriţa-Năsăud, Şanţ, Maieru, Rodna, Lunca-Ilvei, Ilva-Mare, Măgura-Ilvei şi Poiana-Ilvei, dar şi comunei Cârlibaba din judeţul Suceava. Întreaga suprafaţă a poligonului militar nu face parte din rezervaţia naturală a Munţilor Rodnei.

Atât în perioada de dinainte de 1989, cât şi după, poligonul a fost folosit ca teren de aplicaţii cu trupe în teren, dar mai ales pentru efectuarea de trageri cu muniţie reală în teren muntos. Aici s-au instruit artileriştii de la Divizionul 130 Aruncătoare din Prundu Bîrgăului pentru efectuarea de trageri cu muniţie reală, cu aruncătoarele de 120 mm, dar şi alte subunităţi şi unităţi de artilerie terestră, inclusiv executarea de trageri cu muniţie reală cu tunuri de munte şi obuziere de mare calibru. După lovitura militară de stat din decembrie 1989, poligonul militar din Poiana Rotunda a avut aceeaşi destinaţie, instruirea vânătorilor de munte, trageri de artilerie cu muniţie reală. Practic, nu a fost un poligon permanent, fiind folosit periodic, fără a deţine instalaţii sofisticate pentru desfăşurarea tragerilor. Ulterior în acest cadru natural de excepţie sau instruit forţe ale NATO, în special al partenerului nostru strategic, SUA.

militari 3

În 2014, două sesiuni de antrenamente

Ultima activitate militară complexă, exerciţii militare specifice şi efectuarea de trageri cu armamentul greu de infanterie, a avut loc în luna octombrie 2014, începând cu anul 2015 acestea fiind suspendate, ca urmare a chemării în judecată a M.Ap.N de către administratorii unor fonduri de vânătoare din judeţul Bistriţa-Năsăud şi Suceava. Trebuie amintit faptul că antrenamentele militarilor români, implicit ale celor din NATO, exerciţiile şi tragerile cu muniţie reală în poligonul militar din Poiana Rotunda, nu s-au desfăşurat non-stop. Exista o perioadă de primăvară, una de toamnă, precum şi una de iarnă, mai ales pentru instruirea militarilor în însuşirea tehnicilor de schi. Orice antrenament sau exerciţiu era notificat primăriilor din zonă, erau atenţionaţi proprietarii de stâne, preveniţi turiştii sau grupurile de turişti, iar tragerile cu muniţie reală erau încadrate în nişte perimetre sigure, cu măsuri de siguranţă extreme. Mai mult, la terminarea activităţilor, dar mai ales a tragerilor cu armamentul greu de infanterie, locul respectiv era asanat, în limbaj militar, înlăturarea elementelor de muniţie rămase neexplodate, a unor fragmente considerate periculoase în urma tragerilor efectuate. În nici o perioadă de timp, atât înainte de 1989, cât şi după, pregătirea specifică a militarilor, exerciţiile, aplicaţiile tactice, dar mai ales tragerile cu armament greu de infanterie, inclusiv de artilerie, nu au produs nici un fel de prejudicii faunei, florei sau terenului.

Anul 2014 a fost unul de vârf în instruirea comună româno-americană, când în poligonul din Poiana Rotunda au avut loc două sesiuni de instruire ale trupelor române şi ale SUA. La ambele, au participat vânători de munte din Bg.61 VM Miercurea-Ciuc, respectiv B.17 VM Vatra-Dornei şi puşcaşi marini americani, elita armatei SUA. Poligonul a fost vizitat de numeroşi oficiali ai NATO care au apreciat condiţiile oferite de teren pentru o instruire deosebită în teren muntos. Numeroase detaşamente care au îndeplinit misiuni în teatrele de operaţiuni, mai ales în Afganistan, s-au instruit în poligonul Rotunda, având în vedere faptul că suprafaţa ţării respective este una preponderent muntoasă.

În luna mai 2014, 80 de infanterişti marini americani şi 100 de militari ai B.17 VM din Vatra Dornei au executat antrenamente în comun, care au inclus exerciţii tactice cu trageri de luptă cu armamentul din dotare şi exerciţii tactice în teren, în poligonul Rotunda, vf. Căturii, Coşorbi şi Omu. Această activitate a făcut parte din modulul de pregătire Platinum Lynx al exerciţiului multinaţional Black Sea Rotational Force 14 la care participă militarii Batalionului 17 Vânători de Munte şi infanterişti marini americani. ”Marines” americani împreună cu vânătorii de munte români s-au pregătit iniţial în zona montană din Vatra Dornei, începând cu data de 5 mai, iar din 12 mai 2014, s-au antrenat în poligonul de pregătire Rotunda, inclusiv în munţii Rodnei, până la înălţimi de 1.537 m. În perioada respectivă, poligonul Rotunda s-a transformat într-un adevărat câmp de război. Forţele au fost împărţite în două, s-a folosit un scenariu în dublă partidă, infanteriştii marini au avut de executat un asalt, în timp ce vânătorii de munte au jucat rolul de apărători.

În cursul tragerilor efectuate cu muniţie reală, americanii au folosit întreaga gamă de armament greu de infanterie din dotarea batalionului de infanterie marină. Deşi la momentul respectiv s-a subliniat faptul că exerciţiile nu au nici o legătură cu situaţia din Ucraina şi a fost programat cu un an de zile înainte, acest lucru nu a convins pe nimeni. Exerciţiile, practic au dat un semnal pe plan internaţional că americanii sunt prin apropiere.

O a doua sesiune de pregătire, din acelaşi ciclu, „Black Sea Rotational Force 14-3”, modulul de pregătire „Platinum Lynx 15.1”, s-a desfăşurat în perioada 06-10.10.2014, în garnizoana Vatra Dornei şi în poligoanele Rarău şi Poiana Rotunda. La exerciţiu au participat militari vânători de munte din cadrul Brigăzii 61 Vânători de Munte „General Virgil Bădulescu”, o companie din Batalionul 22 Vânători de Munte „Cireşoaia” , o altă companie din Batalionul 24 Vânători de Munte „General Gheorghe Avramescu” şi Compania Armament Greu din Batalionul 2/Regimentul 2 Infanterie marină al SUA.

Exerciţiul s-a desfăşurat pe itinerarul Pasul Rotunda, vârfurile Coşorbii, Cături şi Omul în condiţii meteo grele, ceaţă, plafon de nori la o înălţime mică. Au fost folosite toate tipurile de tehnică, trageri cu armamentul individual, dar şi cu armament greu de infanterie, inclusiv lansări de rachete antitanc. Această activitate a fost ultima de anvergură derulată cu parteneri din NATO în poligonul militar din Poiana Rotunda.

militari 4

Proprietarii fondurilor de vânătoare, deranjaţi de antrenamente

Din primăvara anului 2015, ca urmare a plângerii înaintate de fondurile de vânătoare care deţin suprafeţe de teren în zona poligonului, orice activitate a fost suspendată, fiind vizate în special tragerile cu muniţie de război, chipurile, aceste activităţi stresează, sperie şi alungă vânatul. Este se pare o operaţiune în plină derulare, lipsirea de terenuri de instrucţie, de poligoane, pentru pregătirea militarilor Armatei Române şi implicit ai NATO. Acţiunea, premeditată sau nu, a început la Bistriţa, unde militarii din garnizoană, prin înşelăciune şi promisiuni neonorate, au fost văduviţi de unul din cele mai moderne poligoane de instrucţie specifică tuturor specialităţilor militare, pe care le-a deţinut M.Ap.N.

(Va urma)

Doru Costin

2 COMENTARII

  1. Se mai poate nota faptul că în perioada 1923 – 1940 în zona respectivă au avut loc ample aplicații militare la care a asistat și regele Carol al doilea. Multe din drumurile de pe Nichitaș au fost realizate cu prilejul acelor aplicații.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.