Deoarece nu s-a reuşit alegerea Preşedintelui Republicii Moldova şi Curtea Constituţională a constatat circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului, Preşedintele în exerciţiu al Republicii Moldova a emis decretul privind dizolvarea Parlamentului din legislatura a XVIII-a şi a stabilit data de 28 noiembrie 2010 pentru desfăşurarea alegerilor parlamentare anticipate. Scrutinul anticipat se va desfăşura în conformitate cu prevederile Codului Electoral, modificat şi completat pe 18 iunie 2010.

Cum s-a ajuns aici
Alegerile parlamentare din noiembrie sunt rezultatul unui lung proces care a adus ţara în pragul unui haos politic şi legislativ.  În urma alegerilor din 5 aprilie, patru concurenţi electorali — Partidul Comuniştilor (49.48% voturi, 60 mandate), Partidul Liberal (13.13%, 15 mandate), Partidul Liberal Democrat (12.43%, 15 mandate) şi Alianţa “Moldova Noastră” (9.77%, 11 mandate) — au depăşit pragul electoral, urmând să fie reprezentaţi în Parlamentul de legislatura a XVII-a. Ceilalţi 13 de concurenţi electorali au acumulat împreună 15.19% din voturile alegătorilor. În urma alegerilor din 29 iulie, cinci concurenţi electorali — Partidul Comuniştilor (44.69% voturi, 48 mandate), Partidul Liberal Democrat (16.57%, 18 mandate), Partidul Liberal (14.68%, 15 mandate), Partidul Democrat (12.54%, 13 mandate) şi Alianţa “Moldova Noastră” (7.35%, 7 mandate) — au depăşit pragul electoral, urmînd să fie reprezentaţi în Parlamentul de legislatura a XVIII-a. Ceilalţi 3 concurenţi electorali au acumulat împreună 4.17% din voturile alegătorilor, care au fost distribuite celor cinci învingători în mod proporţional, în conformitate cu formula lui d’Hondt. La ambele alegeri rata de participaţia a fost de peste 50%.  Cu toate acestea, anul 2009 a adus mai mult confuzie, toate cele patru  tentative de alegere a şefului statului pe cale parlamentară eşuând. Pe toată durata anului 2010 s-au căutat soluţii : modificări şi interpretări de legi; adresări la Curtea Constituţională, pentru solicitarea unor interpretări şi clarificări; formarea unei Comisii constituţionale care trebuia să elaboreze modificări în Constituţie;  elaborarea uni nou text al Constituţiei, etc.  Ultima soluţie la care a ajuns Parlamentul Republicii Moldova a fost organizarea unui referendum republican constituţional, pentru data de 5 septembrie 2010, la care a fost propusă revizuirea art.78 din Constituţia Republicii Moldova şi promovarea ideii alegerii directe a şefului statului. Referendumul constituţional din 5 septembrie 2010 a fost declarat nevalabil, din cauza participării la acesta a unui număr insuficient de persoane: 818,476 de alegători din cei 2,662,052 incluşi în listele electorale.  Curtea Constituţională a emis avizul privind constatarea circumstanţelor care justifică dizolvarea Parlamentului, iar la 28 septembrie, Preşedintele interimar al RM a semnat decretul privind dizolvarea Parlamentului  şi a stabilit data de 28 noiembrie 2010 pentru desfăşurarea alegerilor în noul Parlament.

Profilul candidatilor la locurile de parlamentar

Primul pe lista electorală a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova rămâne Vladimir Voronin. Pe doi se situează Zinaida Greceanâi, pe trei Iurie Muntean, patru este Igor Dodon, cinci –  Mark Tcaciuk. Următorii dintre primii zece candidaţi din partea Partidului Comunist sunt Dodon, Mişin, Vitiuc, Vlah şi Petrenco . Vladimir Voronin a menţionat că formaţiunea condusă de el va merge în campania electorală cu scopul de a obţine victoria, iar sloganul formaţiunii va fi “Moldova alege victoria”. Liderul PCRM a mai spus că partidul său are mari obiecţii faţă de UE şi nu de România, fiindcă România este parte a UE. Voronin a refuzat să precizeze despre ce obiecţii este vorba, însă a spus că ele vor fi făcute public în curând. De cealaltă parte, principalii contracandidaţi ai comuştilor, Partidul Liberal Democrat din Moldova, porneşte în cursa electorală cu sloganul “ Moldova fără sărăcie”.  PLDM-ul speră să adune voturi cu sloganul „Moldova fără sărăcie”, scoţând în evidenţă, cum spune liderul formaţiunii Vlad Filat, contrastul între situaţia Republicii Moldova în anul 2009 şi cea la care s-a ajuns după un an de guvernare fără comunişti. Spre deosebire de Voronin, Vlad Filat îşi arăta apropierea faţă de Vest declarând: „Mulţi dintre cetăţenii Republicii Moldova trăiesc în sărăcie. Dar în ultimul an, pentru prima dată, au fost înregistrate primele semne ale mişcării spre bine – recesiunea a fost depăşită, avem o primă creştere economică reală, procesele democratice au revenit la normalitate, iar apropierea de UE a devenit o realitate”.

Statistici alegeri 2010

Data alegerilor: 28 noiembrie 2010
Tipul alegerilor: Alegeri parlamentare anticipate
Pragul electoral: -pentru partide politice 4%
                              -blocuri electorale din 2 partide7%
                              -blocuri electorale mai mult de 3 partide9%
                              -candidaţi independenţi2%

Andrei Tomoş

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.