Meseria de poliţist, job de risc maxim

565

Uciderea cu sânge rece a poliţistului de la TF Suceava în Gara Burdujani de către un descreierat, a fost picătura care a umplut paharul unui şir lung de agresiuni la care au fost şi sunt supuşi oamenii legii aflaţi în misiune, soldate în unele cazuri chiar au produs decesul acestora.

Gazeta de Bistriţa a fost una din puţinele publicaţii din România care cu ceva timp în urmă atrăgea atenţia asupra violenţelor la care sunt supuşi poliţiştii în îndeplinirea misiunilor specifice într-un amplu material întitulat „Riscurile meseriei de poliţist”. Articolul cu pricina demonstra cu exemple din judeţul Bistriţa-Năsăud că meseria de poliţist a devenit una de risc maxim, iar oamenii legii îşi riscă în multe situaţii viaţa, în misiunea lor de apărare a ordinii şi liniştii publice.

 

Meseria de poliţist devine una din ce în ce mai periculoasă. Aproape că nu este zi în care să nu auzim de un poliţist aflat în exercitatea atribuţiilor specifice, apărarea liniştii şi ordinii publice, că este agresat.

 

La un pas de moarte

Nu cu mult timp în urmă, în luna ianuarie 2017, un agent de ordine publică de la Poliţia municipiului Bistriţa a fost în pericol de a fi înjunghiat de un tânăr de 16 ani, drept răzbunare pentru faptul că a fost amendat de un alt poliţist. Poliţistul în cauză pentru a-l descuraja pe agresor a recurs la uzul de armă. După ce l-a somat pe adolescent, a reuşit în cele din urmă să-l dezarmeze de cuţitul cu care îl ameninţa. Ulterior agresorul a fost arestat preventiv, sub acuzaţia de „ultraj sub forma tentativei de omor”.

 

Rupt în bătaie

În urma unei semnalări prin 112 din data de 7 aprilie 2015, agentul de poliţie Marius Păcurar, de la Postul de poliţie Nimigea din cadrul Secţiei 6 Poliţie Rurală Năsăud, a intervenit pentru aplanarea unui conflict în Poienile Zagrei, când patru huligani romi au agresat un cetăţean. În urma intervenţiei poliţistului, furia agresorilor beţi s-a abătut asupra acestuia. A fost rupt în bătaie, ajungând aproape în stare de comă la o clinică de specialitate din Cluj-Napoca, după de iniţial a fost dus la UPU Bistriţa cu diagnosticul de traumatism cranio-cerebral. Ulterior, agresorii au fost arestaţi preventiv şi mai apoi trimişi în judecată.

Deşi viaţa poliţistului a fost efectiv în pericol, reacţia autorităţilor, respectiv a Parchetului de pe lângă Judecătoria Năsăud, a fost extrem de nesigură şi întârziată. Declaraţia făcută la timpul respectiv de către un procuror năsăudean este edificatoare.

„Se efectuează cercetări pentru ultraj. Agentul a fost chemat prin 112 să aplaneze un conflict, iar acolo a fost agresat de patru persoane. Cele patru persoane au fost identificate, însă nu a fost luată nici o măsură, încă se fac cercetări”, explica la acea vreme procurorul Gheorghe Prajea.

 

Legea ar trebui să îi apere pe poliţişti. În principiu!

Evident cele două cazuri prezentate nu sunt singurele în care oamenii legii aflaţi în misiune sunt agresaţi şi li se pune viaţa în pericol. Asemenea evenimente se petrec zilnic într-o formă sau alta. În ambele situaţii, cei doi poliţişti au acţionat singuri, contrar procedurilor în vigoare în poliţie. În nici un caz cu potenţial de risc, poliţiştii nu trebuie trimişi singuri la o intervenţie, întrucât există pericolul agresării, a dezarmării lor, iar armamentul şi muniţia din dotare ar putea să ajungă în mâna agresorilor, situaţii care pot genera pericole extreme pentru liniştea şi ordinea publică. Vina în aceste situaţii nu este a poliţiştilor agresaţi, ci a celor care îi trimit în asemenea gen de misiuni şi deliberat îi expun la pericole extreme. Există proceduri care reglementează modul de acţiune în asemenea situaţii, când se trimit forţe suplimentare, cei de la ”mascaţi”, efective ale jandarmeriei. Poliţiştii trimişi singuri să aplaneze asemenea gen de conflicte devin victime ale agresorilor. Ş nu din vina lor.

Indiscutabil meseria de poliţist a devenit una extrem de periculoasă, asemănătoare oarecum, păstrând proporţiile, cu a militarilor aflaţi în teatrele de operaţiuni din Afganistan, putând fi catalogată fără a exagera, de risc major.

Legea, în principiu, ar trebui să îi apere pe poliţişti în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, dar din păcate s-au înmulţit cazurile în care poliţişti înarmaţi au fost bătuţi bestial de delicvenţi, iar acest lucru se datorează deciziei, de cele mai multe ori, de a media paşnic, individual, anumite conflicte violente. Pentru poliţişti în România, a face uz de armă legal în exerciţiul funcţiunii înseamnă a fi supus luni întregi unor cercetări prealabile, care, de cele mai multe ori, se transformă în dosare penale. În 95% din cazurile în care poliţiştii au folosit armamentul din dotare pentru aplanarea unor conflicte violente sau chiar în legitimă apărare, aceştia s-au trezit cu dosare penale, suspendaţi şi supuşi unor proceduri disciplinare.

 

Ce spune legea în aceste situaţii?

Articolul 35 din Legea Poliţiei, la alin.2 specifică în mod clar situaţiile în care poliţistul, fiind într-o situaţie limită, în legitimă apărare, poate folosi arma de foc din dotare fără somaţie. De asemenea, legea mai prevede că în toate situaţiile în care s-a recurs la armă, iar în urma acestui fapt s-a produs vătămarea sau moartea unei persoane, cercetarea este obligatorie.

Articolul 38 din legea invocată mai sus, mai prevede că fiecare situaţie în care s-a făcut uz de armă se raportează de urgenţă ierarhic. De îndată ce va fi posibil, se va întocmi un raport scris. Dacă în urma uzului de armă s-a produs moartea sau vătămarea unei persoane, fapta se comunică de îndată procurorului competent, potrivit legii.

Pentru exemplificare, în anul 2016, poliţiştii din România au folosit armamentul din dotare în 190 de situaţii, fiind consumate 255 de cartuşe. Dintre infractorii asupra cărora s-a tras, 14 persoane au fost rănite uşor, patru răniţi grav, iar una a decedat. În 75 de cazuri, poliţiştii au scos pistoalele fără a le folosi efectiv, pentru prinderea şi imobilizarea unor suspecţi. S-a mai folosit armamentul din dotare, fără a recurge la acesta într-un mare număr de cazuri pentru în diverse acţiuni, razii, pentru controale autovehicule, măsuri de ordine, pentru prinderea unor urmăriţi, evadaţi etc. În prezent poliţiştii români au în dotare, în general, pistolul calibru 7,65mm, model 1974 „Carpaţi”, iar unităţile operative şi cele speciale de intervenţie au în dotare pistoale marca ”Glock”.

De asemenea, art. 239 din Noul Cod penal, ”ultrajul”, este mai mult decât clar: „Ameninţarea săvâriştă nemijlocit sau prin mijloace de comunicare direct contra unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţul autorităţii de stat, aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă…. Lovirea sau orice acte de violenţă, săvârşite împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, se pedepseşte cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani.

Vătămarea corporală, săvârşită împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exerciţul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, se pedepseţte cu închisoare de la 6 luni la 6 ani.

Vătămarea corporală gravă, săvârşită împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani.

Dacă faptele prevăzute în alin. 1-4 sunt săvârşite împotriva unui judec[tor sau procuror, organ de cercetare penală, expert, executor judecătoresc, POLIŢIST, JANDARM ori MILITAR, limitele pedepsei se majorează cu jumătate”.

 

Aproape în fiecare zi, câte un un poliţist agresat

Protecţia poliţiştilor aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu este reglementată legal, dar există o problemă. Cine să o aplice?

Declaraţiile premierului Mihai Tudose, că poliţiştii trebuie să patruleze în misiune câte patru, strârnesc zâmbete, ele amintind mai mult de bancul de câţi poliţişti este nevoie să înşurubeze un bec, iar ale ministrului de Interne, Carmen Dan, privind schimbarea statutului poliţistului, a legii pedepselor pentru ultraj, dar şi a regulamentului ce face referire la utilizarea armamentului din dotare, stârnesc aceleaşi zâmbete, având în vedere blocajele permanente care sau făcut la asemenea in iniţiative.

Potrivit unor informaţii făcute publice de către Ministerul de Interne, un poliţist este agresat aproape în fiecare zi. În 2016 au fost înregistrate 215 cazuri de ultraj, cu 14,68% mai puţine decât în perioada similară a anului trecut, când s-au produs 252 astfel de fapte.

Autorităţile explică, că acest lucru s-a datorat unor măsuri de prevenire (?!) dar şi datorită înăspririi legii. Singura măsura prin care legiuitorii au înăsprit pedepsele pentru infracţiunea de ultraj asupra poliţiştilor a fost adoptarea de către Parlament a OUG 198/2008 de modificare a Codului Penal, amendamentele adoptate vizând faptele de violenţă împotriva oamenilor legii.

În medie poliţiştii români folosesc armele pentru îndeplinirea misiunilor specifice în aproape şapte cazuri pe lună. În 2016 poliţiştii au fost nevoiţi să facă uz de armă în 86 de situaţii, cu 50 % mai puţine decât anul trecut.

Mai există un paradox în mentalitatea românilor, poliţia nu este iubită, dar de fiecare dată când un om are un necaz, indiferent pe ce scară socială se află, o întrebare vine pe buzele tuturor: Poliţia, unde este poliţia?.

2 COMENTARII

  1. Legi prost facute, asta este adevarul !
    Cei aflati „la butoane ” ca sa nu fie acuzati de catre cei care voteaza, ca le dau „mana libera ” si drepturi profesionale mult prea ridicate organelor de fortza publica, ordine si sigurantza nationala, prefera sa le bage pumnii in gura acestora , sa-i „tempereze”… si sa-i determine sa aplice legile cu multa „orientare” (politica) sau efectiv le fac niste legi, foarte greu de aplicat si nu admit nici un fel de masuri de protectie al celor care actioneaza, al familiilor acestora, bunurilor sau intereselor lor materiale si spirituale , apreciind simplist ca majorand cuantumul pedepselor cu inchisoare fata de cei care agreseaza aceste forte de ordine si securitate publica , au rezolvat problema … Este similar daca vreti, ca si-n domeniul silvic, unde nimeni nu ia lasuri ca sa nu se poata intra in padure si sa nu se taie copacii, nu ce masuri se vor lua dupa ce ei au fost deja taiati…
    Nimeni nu-i aculta si nu-i intreaba pe acestia de fapt cum ar dori ei sa fie facute legile, ce greutati intamplina de fapt la aplicarea lor, ce dotare tehnica si materiala au, ce nevoi… ce greutati intampina in aplicarea legilor din vogoare… etc. etc. si de fapt „controlul public ” asupra acestor organe, se realizeaza prin niste structuri politice fara nici o calificare in domeniu, sau efectiv, cu niste calificari total paralele muncii judiciare din stat !
    Domnilor „politruci” :
    1/. dati-le celor din sistem „mana libera” sa poata „da cu bota” si „trage cu arma din dotare ” ( ca-n America , sau ca-n Rusia… luand in comparatie doua sisteme si din Est si din Vest ) fara nici o „opreliste „… impotriva tuturor celor care incearca sa nu se supuna… si nu mai „sariti pe ei ca ulii pe gaina” cand se mai intampla pe ici pe colo cate un astfel de eveniment si lasati-i sa se poata apara impotriva agresorilor de orice fel . Nu va fie frica de „cainii vostri de la stana ” , pe care de fapt voi ii platiti si voi ii hraniti , aveti incredere in ei si lasati-i sa-si faca ” treaba ” investita de lege, in mod liber si fara „partinirea ” celor care incalca legea , cu tot felul de „drepturile hotzului, ale criminalului, ale puscariasului, ale tzi.g.anului … etc., etc, si mai stiu eu al cui anume „… si numai ale „politzaiului si/sau ale jandariului … ” ba ;
    2/. Mutati-i pe toti sa faca munca de politie si jandarmerie, la cel putin 200 de Km de judetul de domiciliu al lor si familiilor de unde provin si acolo asigurati-le cazare , pza si locuri de munca sotiilor ( sotilor )acestora ;
    3/. In momentul in care intra in „sistem” sa poarte alte nume publice, cu legitimatii securizate , astfel incat sa nu poata sti nimeni dinafara cine sunt, de unde provin ce familii si bunuri au si unde anume ;
    4/. Lasati-i sa poate armamentul din dotare si munitia pe care acestia o apreciaza de fiecare in parte, permanent si oriunde nestingherit si nu le-o mai tot luati si le-o tineti la „rastel”… de frica faptului ca ar putea-o folosi impotriva voastra, sau a familiei pe care o au… ca nu sunt niste violenti si niste narozi sau dusi cu capul , chiar daca se mai intampla si astfel de cazuri pe ici … pe colo… ca oriunde in aceasta lume violenta … si admiteti si faptul ca uneori, „te mai ia si cu capul ” oricine ai fi… ;
    5/. Datile in dotare armament puternic si eficient, cu calibre de la 9 mm in sus , casati-le „prastia” Carpati pe care majoritatea o au in dotare , dati-le veste antiglontz si care sa-i protejeze de obiectele de taiere si impungere sau lovire si nu-i mai „azvarliti” in „camasa de giolgi ” cu bota sau cu mainile goale, in fata hotilor, talharilor si criminalilor , sau celor violenti ;
    6/. Platitile din oficiu, politele de asigurare de viatza pentru ei si membrii lor de familie, pentru caz de deces ori violente efectuate asupra lor si platitile integral spitalizarea si medicatia in astfel de cazuri , ori de imbolnavire profesionala , nu sa fie ei nevoiti sa faca cate o ” cheta de ajutor tovarasesc ” sa poata sa-si cumpere leacurile de care au nevoie, ori sa-si faca anumite operatii si interventii chirurgicale ;
    Etc. … etc….
    7/. Cei de la „2+1/4″ sa aiba obligatia si de paza, monitorizare si protectie a lor si al membrilor lor de familie, prin activitati politienesti de patrulare calificata, de supraveghere , paza si protectie a locuintelor si bunurilor personale ale celor din sistem , nu doar de culegere de date si informatii prin care sa-i poata ” pune la zid si cocosii”… asa cum o fac astazi … ;
    8/. Ascultati-i pe ei direct si nu prin „intermediarii” care mai au curajul sa v-o spuna in fata… , ca stiu ei cel mai bine ce nevoi au si cum ar trebui sa fie protejati de mediul infractor , ca altfel doar ” ascultandu-i ce vorbesc pe din dosul caloriferelor”… (din localurile publice unde acestia meau beau cate un „suc ” ori cate o cafea ) … aflati … si … ETC> ETC>>>
    No … priceput-ati ?!!!

  2. Daca vreti sa stiti adevarul cu privire la conditiile de munca si greutatile din acest sistem militar de armata, politie, jandarmerie, securitate… etc. etc. trebuie sa stati de vorba cu ” lucratorii din strada ” nu cu gasca de sefi si sefuleti ori generali, care n-au alt scop decat de inavutire si care nu fac altceva, decat cum sa isi umple „sacul” pentru pensionare . Intelegeti odata ca sefii de la toate nivelele, nu-i intereseaza nimic altceva inafara salariului baban pe care-l iau .

LĂSAȚI UN MESAJ