Puţini clujeni ştiu că fondatorul scientometriei, ştiinţa măsurării şi analizei activităţii ştiinţifice, este de sorginte transilvăneană şi şi-a făcut studiile universitare chiar la universitatea „Victor Babeş” din Cluj-Napoca. Tibor Braun este un chimist de excepţie, dar şi un om de ştiinţă redutabil, a cărui activitate a fost recunoscută şi apreciată de toţi colegii săi din ţară şi din străinătate. Prea puţin recunoscut de universitatea sa, Braun a primit Doctor Honoris Causa de la Universitatea Tehnică, dar şi de la Universitatea Vasile Goldiş în Arad, iar cum acesta este membru de onoare al Academiei din Ungaria, ne întrebăm dacă Academia Română nu ar trebui să îi acorde un titlu de cinste în cadrul instituţiei
Tibor Braun a dobândit o faima mondială prin impunerea Scientometriei, ştiinţa care permite cuantificarea cercetării ştiinţifice şi este printre puţinele personalităţi din lumea ştiinţifică de astăzi care a profesat şi profesează şi în prezent cu un succes deosebit două cariere ştiinţifice în paralel, complet diferite. Una în calitate de chimist, cealaltă în calitate de scientometrist. În aceste două domenii ale ştiinţei şi-a câştigat o reputaţie internaţională.
În urmă cu cinci ani, la data de 7 iunie 2006, Universitatea Tehnică i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa lui Tibor Braun, care în prezent lucrează la Universitatea Lorand Eotvos din Budapesta, Institutul de Chimie, unde, din 1978, a ocupat scaunul de director al Institutului de Scientometrie al Academiei Ungare de Ştiinţe (Information Science and Scientometric Unit).
De asemenea, are o activitate publicistică extrem de bogată, fiind şi fondatorul şi redactorul-şef a patru mari şi reputate reviste internaţionale, celebra Scientometrics publicată de Springer Verlag, Journal of Radioanalytical and Nuclear Chemistry, Radiochemical and Radioanalytical Letters şi Fullerene Nanotubes and Carbon Nanostructures care apar la Kluwer în Olanda.
Născut la Lugoj
Tibor Braun este de descendenţă maghiară: tatăl său a fost originar din oraşul Gyor din Ungaria. Acesta din urmă a fost invitat în 1925 la Lugoj pentru instalarea unei fabrici de textile, fiind de profesie inginer textilist. În Lugoj a cunoscut-o pe mama lui Tibor Braun, cu care s-a căsătorit, stabilindu-se în România şi înfiinţând o fabrică proprie. Viitorul om de ştiinţă s-a născut la 8 martie 1932 şi a trăit în România ca cetăţean maghiar cu domiciliu stabil aici, statut moştenit de la tatăl său. Familia sa s-a repatriat în Ungaria în 1963, după ce, în 1949, fabrica tatălui său a fost naţionalizată.
Braun a urmat şcoala primară la o unitate particulară din Lugoj, iar între 1938 şi 1942 a urmat cursurile Liceului „Coriolan Brediceanu” din localitatea natală. Studile universitare le-a făcut la Universitatea „Victor Babeş” din Cluj-Napoca, în cadrul Facultăţii de Chimie, unde i-a avut profesori pe Ioan Cadariu, Raluca Ripan sau Candin Liteanu. A absolvit facultatea în 1954 cu o teză de licenţă intitulată „Polarografia aluminiului”.
Pentru o vreme, Braun a lucrat la Târgu-Mureş, ca şi chimist supleant în cadrul laboratorului clinicilor universitare, unde a elaborat lucrări ştiinţifice privind cromatografia pe hartie. Între 1956-1963 a lucrat la Institutul de Fizică Atomică (IFA) de la Măgurele, unde a ocupat funcţia de fizico-chimist principal în cadrul Laboratorului de fizica neutronilor, care aparţinea de reactorul nuclear. În perioada în care a lucrat la IFA s-a implicat în folosirea radioizotopilor în chimia analitică şi a efectului radiaţiilor asupra catalizatorilor, iar lucrările sale au fost publicate în unele din cele mai prestigioase jurnale din ţară. Tibor Braun a publicat în cei şapte ani 20 de articole ştiinţifice în reviste din ţară şi din străinătate şi a editat o carte multitematică alături de directorii IFA Horia Hulubei şi Florin Ciorăscu, intitulată Tehnica Nucleară în sprijinul producţiei.
Două doctorate la Academia Maghiară de Ştiinţe
În 1964 şi-a început cariera la Universitatea Lorand Eotvos din Ungaria, unde în 20 de ani a primit titlul de profesor, şi la care lucrează până în ziua de astăzi. În 1967 a obţinut diploma de PhD.(„Philosophy doctor”), iar în 1980 cea de D.Sc. („Doctor of Science”) de la Academia Maghiră de Ştiinţe, cu proiecte de cercetare care au dus mai departe munca sa de la IFA. A abordat şi alte domenii, fiind considerat pionierul utilizării diferitelor tipuri de sorbenţi poliuretanici în chimia analitică a separărilor. S-a implicat în analiza catalitică, titrări radiometrice, analiza prin diluţie izotopică şi schimb izotopic, din domeniul radiochimiei.
În ultimii 20 de ani a publicat 54 de articole în domeniul chimiei fulerenelor, specie chimică a carbonului cristalin descoperită în 1985. Lucrarea lui Tibor Braun din 1995 publicată în Chemical Physics Letters, privind marcarea prin recul a fulerenelor prin implozie, apare în lista citată de Handbook of Nucler Chemistry printre cele 20 de evenimente ştiinţifice memorabile ce jalonează dezvoltarea domeniului chimiei atomilor fierbinţi, listă care are antecesori iluştri ca Otto Hahn (Premiul Nobel 1909) sau Enrico Fermi (Premiul Nobel 1938). Tibor Braun este iniţiatorul pe plan mondial al mecanochimiei fulerenelor, care a condus, printre altele, la sintetizarea unor supramolecule solubile în apă, permiţând astfel studii de biocompatibilitate fulerenică.
Braun a fost visiting professor la universităţi prestigioase ca Universitatea Indiilor de Vest din Kingston, Jamaica, la Tokyo Metropolitan University din Japonia, la Institutul Chinez de Ştiinţa Ştiinţelor (Scientometrie) şi a lucrat ca ca expert al Agenţiei Internaţionale de Energie Atomică (AIEA) din Viena.
Sute de articole publicate
Autor a peste 330 de lucrări ştiinţifice apărute în marile periodice ale lumii, a publicat singur sau în colaborare 30 de cărţi în cele mai prestigioase edituri internaţionale: Radiometric Titrations cu J. Tolgessy în 1967, Polyurethane Foam Sorbents in Separation Science în 1985, Scientometric Indicators cu W. Glanzel şi A. Schubert, Advances Series in Fulerenes, cu A. Schubert, 1994 şi multe altele. Cărţile sale sunt citate de peste 600 de ori, iar lucrările sale ştiinţifice de peste 2000 de ori, deci un total de citări de circa 2600 de ori. Indexul său Hirsch, acest nou indicator scientometric pentru evaluarea rezultatelor unui cercetător ştiinţific, lansat în 2005 printr-un articol publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, este de 25, cifră care îl situează în elita oamenilor de ştiinţă ai lumii.
În 1980 a primit un premiu de la Academia Maghiară de Ştiinţe pentru cercetările sale în domeniul ştiinţelor chimice, iar în 2003 a primit, de la aceeaşi instituţie, premiul şi medalia Lorand Eotvos pentru întreaga sa activitate ştiinţifică, o recunoaştere a realizărilor sale profesionale de o viaţă. Alături de acestea, Tibor Braun a primit alte două prestigioase premii internaţionale: Medalia Hevesy în 1975 împreună cu J. Tolgyessi din Cehoslovacia, ca o recunoaştere a excelenţei rezultatelor obţinute în domeniile radiochimiei pure şi aplicate, în particular a deschiderii de noi drumuri în chimia nucleară analitică, şi Premiul John Derek De Solla Price, primit în 1986 pentru recunoaşterea excelenţei lucrărilor publicate în domeniul studiilor cantitative ale ştiinţei.
Fondatorul scientometriei
Profesorului Tibor Braun, care are peste 160 de lucrări publicate numai în domeniul scientometriei, îi sunt recunoscute contribuţiile fundamentale şi în bibliometrie, termen care se referă la aplicarea metodelor matematice şi statistice la gestionarea bibliotecilor şi centrelor de documentare. Aceste ştiinţe au generat faimoşii indicatori scientometrici care au intrat în analizele strategice ale Casei Albe privind lumea de astăzi pe baza rapoartelor bianuale elaborate de National Science Foundation. Evaluările tuturor ţărilor membre ale ONU care sunt realizate de diferite organisme internaţionale ca Banca Mondială, FMI, Uniunea Europeană, OECD au la bază indicatorii scientometrici. Scientometria a devenit ca stiinţă un instrument fundamental al stabilirii valorii internaţionale a unui om de ştiinţă, a unei universităţi, dar şi în evaluarea statistică a unor rezultate obţinute de o ţară, plecând de la atenţia pe care aceasta o arată dezvoltării a ceea ce numim astăzi cunoaştere, elementul de bază în definirea unei economii prospere, deci al unui progres tehnologic constant.
Amintim că Gazeta de Cluj a prezentat un raport al Comisiei Europene bazat tocmai pe aceşti indicatori scientometrici menţionaţi mai sus. Raportul privind competitivitatea Uniunii inovării monitorizează progresele în direcţia obiectivelor principale ale UE şi naţionale în materie de cercetare şi dezvoltare. El furnizează o analiză şi constatări economice în scopul de susţine elaborarea de politici, atât la nivelul UE, cât şi la nivel național, în sprijinul Uniunii inovării. Acest raport plasează Clujul pe locul 2 pe harta cercetării şi inovaţiei din România. Judeţul Cluj ocupă această poziţie datorită activităţii de cercetare a Universităţii Tehnice Cluj-Napoca (UTCN), care a fost a doua cea mai activă organizaţie în termeni de granturi de cercetare primite din partea Comisiei Europene.
În continuare vă redăm un pasaj din cartea Mediocritate şi Excelenţă. O radiografie a ştiinţei şi învăţământului din România, volumul 2, scrisă de prietenul şi fostul coleg al lui Tibor Braun, Petre Frangopol.
„Speranţa care mijeşte în reformarea cu adevărat a educaţiei şi învăţământului din România, odată cu schimbarea Puterii politice din decembrie 2004, se datoreayă şi promisiunii electorale de a stabili o astfel de guvernare. A trecut prea puţin timp pentru a putea analiya şi discuta rezultatele punctuale pe care le aşteptăm din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării(MEdC). Totuşi, nu putem să nu readucem în atenţia publică unele situaţii anormale, care îşi aşteaptă rezolvarea-cu prioritate-, dacă se doreşte cu adevărat să ne încadrăm şi cu aceste domenii cheie în standardele internaţionale impuse de Uniunea Europeană(UE), care îşi propune să devină în 2010 prima economie a lumii bazată pe cunoaştere. Aceste obiective nu se pot realiza dect pe baa unui învăţământ şi a unei cercetări ştiinţifice pe care UE le doreşte performante, competitive cu SUA şi Japonia.
Mă refer în primul rând la normele de evaluare academică a cadrelor universitare, la ierarhiyarea Universităţilor şi a Institutelor Naţionale de Cercetare din România conform standardelor europene. În Germania, de exemplu, aşa cum plastic se exprimă revista Nature din 18.11.04, pg. 280, pentru a separa grâul de pleavă, Consiliul Naţional al Cercetări Ştiinţifice a propus un sistem de evaluare, bazat pe normele internaţionale scientometrice.
Începând cu 2006, laboratoarele universităţilor şi instiutelor de cercetare germane, care sunt finanţate din banul public, se vor alinia unei evaluări şi ierarhizării naţionale aşa cum există în SUA, unde anual se aduc la zi şi se publică aceste ierarhizări. Finanţările se vor efectua pe baza acestor evaluări. Din 2005, în Germania, se preconizează dezvoltarea unui proiect pilot privind stabilirea metodologiei d evaluare şi ierarhizare în cadrul unui departament informatic special creat în acest scop.
[…] Profesorul Tibor Braun are o carieră ştiinţifică de excepţie la care se adaugă implicarea sa în apariţia unei noi ştiinţe, scientometria, la creeara şi dezvoltarea căreia a contribuit din plin, devenind faimos în întreaga lume.
Poate fi ştiinţa măsurată?
Termenul englezesc scientometrics, se ştie, a fost folosit prima dată prin traducerea din ruseşte a cuvântului naukometria(măsurarea ştiinţei) inventat de Nalimov şi Mulchenko(1969), care a căpătat o recunoaştere internaţională datorită cărţii lui De Sollo Price Ştiinţa de la Babilon încoace(1975), dar, mai ales, ca urmare a lansării revistei Scientometrics în 1988, moment când s-a făcut un pas important în instituţionaliarea scientometriei.
Astăzi, prin politica editorială, fondatorul şi editorul şef al revistei, Tibor Braun, a demonstrat că publicaţia înseamnă o umbrelă comună pentru studii privind ştiinţa cantitativă, aşa cum rezultă şi din subtilul revistei menţionat mai sus. Înainte de a prezenta succint dezvoltarea cercetărilor promovate de revistă în această nouă ştiinţă, să facem o incursiune istorică privind apariţia indicatorilor în ştiinţă(science indicators).
Analiza statistică a literaturii ştiinţifice a început în primul sfert al secolului XX prin comparare productivităţii ştiinţitifice a mai multor ţări, pe baza lucrărilor publicate. Interesul a fost foarte mic. Apariţia în 1963 a bazei de date Science Citation Index(SCI
La Institue for Scientific Information(ISI, Philadelphia, PA, USA) a constituit o cotitură pentru oamenii de ştiinţă şi manageri din întreaga lume, care aveau astfel la îndemână un instrument de evaluare cantitativă pentru studiile privind dezvoltarea ştiinţei. ISI şi-a început baza de date cu colectarea informaţiilor de la 2.300 de reviste şi astăzi s-a ajuns la aproape 5.000 de reviste periodice din aproape toate domeniile ştiinţei(cifra variază anual între 4-5.000 de reviste), care se apreciază că produc cca 90% din noutăţile cu adevărat valoroase ce conduc la progresul ştiinţei şi tehnologiei contemporane. Acestea reprezintă revistele din mainstream journals(curentul principal). Se estimează la 150.000 numărul revistelor ştiinţificie care apar în toată lumea. În afara datelor bibliografice uzuale, SCI procesează referinţele tuturor lucrărilor publicate în revistele analizate oferind astfel o posbilitate unică pentru urmărirea propagării informaţiei ştiinţifice şi evidenţiind astfel structuri relaţionale.
[…]
Revista Scientometrics
Privirea de ansamblu asupra domeniului făcută până acum, de departe incompletă, şi cu lacune inevitabile din cauza spaţiului restrâns de tipar, s-a dorit doar o scurtă introducere pentru a înţelege într-un context istoric dezvoltarea unei ştiinţe noi, distincte şi rolul de lider la care a ajuns Scientometrics. Mai mult, revista reflectă atât trendul dezvoltării scientomeriei în ultimele două decade prin organizarea din 1983 a unei conferinţe internaţionale bianuale, cât şi efortul redactorului şef Tibor Braun de a menţine standardul profesional al publicaţiei în primele rândri ale cercetării şi dezvoltării la cerinţele secolului XXI a scientometriei. Din 1978, anul lansării, revista a publicat 14 volume ca numere speciale, care au prezentat cerceările scientometrice efecuate în diferite părţi ale lumii. Astfel, trei numere au fost dedicate Indiei, două Franţei şi câte un număr Olandei, Poloniei, Marei Britanii, Rusiei, Germaniei de Vest şi de Est, Spaniei, ţărilor Scandinave şi Americii Latine.
Analiza tematicii lucrărilor publicate în primele 50 de volume ale revistei relevă heterogenitatea domeniului. Interesul cercetărilor în ultimul timp este orientat pe evaluarea colaborărilor ştiinţifice internaţionale între diferite ţări din cadrul UE, dar şi cu SUA şi Japonia. Interesul pentru aceste studii este important pentru factorii decizionali în elaborarea politicilor ştiinţei naţionale.
Cele 1443 de lucrări, cu 1223 de auori din 60 de ţări, care au apărut în primele 50 de volume, indică provenienţa lor din 1538 de instituţii răspândite în toată lumea. Autorii şi instituţiile cele mai prolifice se dovedesc a fi cele din Ungaria, Olanda, India, Belgia, Anglia şi SUA. Lucrările conţin 25.200 de referinţe. 1061 de lucrări au primit 7242 de citări în perioada 1987-2000”, arată în cartea sa Petre Frangopol.
„Un mare chimist”
„Tibor Braun a terminat Facultatea de Chimie la Cluj-Napoca, la noi la universitate cu câţiva ani înaintea mea. A lucrat la Bucureşti la IFA, la Măgurele după care a imigrat în Ungaria. Acolo a avut o carieră frumoasă, a ajuns directorul Academiei Ungară de Ştiinţe, unde a devenit o personalitate cunoscută pe plan internaţional în chimie, mai precis în chimia radio-analitică. La Cluj a făcut teza de licenţă cu profesorul Candin Liteanu. A înfiinţat revista Journal of Radio Analitical Chemistry, publicată de editura Elsevier din Olanda în colaborare cu Academia Editurii Ungare. Este mai cunoscut pentru că este părintele scionmetriei. A editat o revistă Scientomitrics, care analizează numărul de publicaţii, conţinutul revistelor ştiinţifice, tot ce se spune despre literatură ştiinţifică dintr-un punct de vedere sau altul. Are legătura cu ISI , pentru că publică multe articole despre ISI şi modul în care este folosită baza de date ISI şi informaţiile care se pot obţine”, a declarat pentru Gazeta de Cluj Ionel Haiduc, directorul Academiei Române şi unul dintre cei mai reputaţi chimişti din ţară.
„Tibor Braun este unul din elevii faimoşi ai facultăţii de chimie, fondator a cinci reviste internaţionale de ştiinţă. Este un om care simte româneşte, dar este un om internaţionalist. Ce face el nu se doreşte în România, adică să măsori ştiinţa. Aţi văzut valoarea elevilor români la BAC”, a explicat pentru Gazeta de Cluj Petre Frangopol.
Diana Gabor
Tiberiu Hrihorciuc
Laudatio – Profesor Tibor Braun
Domnule Rector, Onorată Asistenţă,
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca are astăzi, 7 iunie 2006, un invitat de onoare în persoana profesorului Tibor Braun, sau Tibi Braun cum este cunoscut de prietenii şi colegii săi din România, professor la Universitatea Lorand Eotvos din Budapesta, Institutul de Chimie, Director din 1978 al Institutului de Scientometrie al Academiei Ungare de Ştiinţe (Information Science and Scientometric Unit), căruia îi dedicăm acest moment de LAUDATIO.
Acum aptru ani când Profesorul Braun a împlinit 70 de ani, prietenii şi cei peste 80 de colaboratori ai săi din întreaga lume i-au dedicat numeroase articole, , inclusiv o revistă virtuală care poate fi accesată la adresa tibor-braun.fw.hu. Titlurile articolelor nu fac economie de superlative pe deplin meritate: the globalization of an author, brilliant thinker etc. Şi nu ocolesc analiza metodică a carierei sale profesionale de excepţie prin folosirea unei noi ştiinţe la crearea şi dezvoltarea căreia a contribuit din plin şi l-a făcut faimos: scientometric portrait of Tibor Braun.
(…) Nu voi menţiona în sublinierea celor afirmate mai înainte, decât recunoaşterea de care se bucură în două ţări, care reprezintă doi poli politici, dar şi ştiinţifici ai lumii de astăzi:
1. În SUA, celebrul Institute for Scientific Information (ISI), prin pana celui care a creat această instituţie unică în lume, Eugen Garfield, se afirma într-un editorialdin Current Contents, săptămânal al ISI (nr. 18, Mai 1, 1989, pg. 123) că „Academia Ungară de Ştiinţe a devenit în momentul de faţă una din cele câteva centre de cercetare ştiinţifică în scientometrie existente în lume. Tibor Braun ca fondator (1977) al revistei Scientometrics dar şi ca un analist activ al citărilor, este unul dintre aceia care s-au implicat în promovarea şi folosirea binecunoscutelor baze de date Science Citation Index”.
2. În Republica Populară Chineză care a preluat oficial metode scientometrice în procesele de evaluare ale oamenilor de ştiinţă, dar şi a instituţiilorşi Universităţilor sale, să ne amintimj de celebra, deja clasificare Shangai a primelor 500 de Universităţi ale lumii, se publică în limba chineză părţi mari din fiecare număr al revistei Scientometrics. În plus, Tibor Braun a devenit un oaspete frecvent al oamenilor de ştiinţă chinezi şi, recent, Institutul de Ştiinţe al R.P.Chineze i-a decernat titlul de profesor onorific.
Această sărbătoare la care participăm astăzi cu toţii, are o particularitate şi pentru istoria chimiei din România: profesorul Braun este unul din ppionierii radiochimiei româneşti şi îndeosebi a chimiei radioanalitice (titrări radiometrice, analize prin diluţie izotopică, radiocromatografie etc.). El este printre primii români, dacă nu primul, care a publicat un articol în prestigioasa revistă Nature (Anglia) în 1961.
(…) Au vreun preţ aceste rezultate absolut deosebite obţinute de Tibi Braun înzestrat cu o uriaşă capacitate de muncă datorată şi unei discipline severe impuse activităţii sale cotidiene? Ne-o va spune poate el în cuvântul său din minutele următoare. Ce pot să vă spun eu este că el este prezent la Institut, de la ora 6 dimineaţa până la ora 12, în ciuda vârstei sale, ajunsă la maturitatea unei adolescenţe creatoare! După amiaza este dedicată activităţii la Universitate. Acest program durează de zeci de ani.
Fărăr să îi cer permisiunea şi îl rog să mă scuze, divulg o situaţie din culise. La întrebarea de ce nu a fost ales membru al Academiei Maghiare de Ştiinţe, a început să râdă cu hohote şi mi-a răspuns: cum să fiu ales de colegii mei pe care i-am analizat scientometric, pe ei, institutele lor, colaboratorii lor, arătându-le exact locul unde se află în ierarhia naţională şi internaţională a domeniului pe care îl profesează. Este o greşeală de neiertat. Bine bine, îi răspund, dar cum eşti suportat să lucrezi la vârsta aceasta. Foarte simplu îmi răspunde Tibi: veniturile cash pe care le aduc Editurii Academiei Maghiare anual se exprimă, cum zic americanii cu six figures în euro. Plecarea mea va face să sece izvorul de „euroi”.
Ca vechi coleg şi prieten, doresc să menţionez nobleţea sa sufletească, şi o caracteristică de bun coleg: nu a refuzat pe nimeni care i-a cerut sprijin sau ajutor în diferite probleme profesionale sau de viaţă.
Vasta sa cultură ştiinţifică, dar şi umanistă, conferă un farmec aparte personalităţii sale, totdeauna jovial, gata să îţi împărtăşească un banc pe care să îl guşti împreună cu el.
În concluzie, având în vedere excepţionalele merite ştiinţifice şi didactice ale profesorului Tibor Braun, contribuţiile majore aduse la dezvoltarea a două ştiinţe, chimia şi scientometria, în peste 50 de ani de activitate profesională, contribuţiile sale la dezvoltarea radiochimiei şi chimiei analitice în România, apreciem că acordarea Domnului Profesor Tibor Braun a titlului de Doctor Honoris Causa, este pe deplin meritată şi justificată.
Petre T. Frangopol „Mediocritate şi excelenţă. O radiografie a Ştiinţei şi învăţământului din România, volumul 3, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2008
