Magistraţii sar ca arşi când Grindeanu le arată SIPA

81

La mijlocul acestei săptămâni Guvernul Grindeanu a aprobat o hotărâre premergătoare desecretizării arhivei SIPA. Indiferent dacă este o ”fumigenă”, ca şi alte hotărâri de până acum privitoare la arhiva prin care magistraţii sunt şantajaţi, sau nu, aceste discuţii arată gradul de încredere pe care românii ar trebui să îl aibă în justiţie. În acelaşi timp, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, judecătorul clujean Dana Gîrbovan, îi cere Premierului să nu desecretizeze arhiva.

 

De aproximativ 10 ani de zile, aproape fiecare guvern, premier şi ministru al Justiţiei a avut câte un proiect de desecretizare a arhivei SIPA care conţine date adunate de SRI despre magistraţi. Există suspiciunea plauzibilă că aceste informaţii au fost folosite de nenumărate ori împotriva magistraţilor pentru a emite diferite sentinţe. Astfel, în România s-a creionat un sistem al Justiţiei în care magistraţii judecă că degetele strânse la tocul uşii.

La mijlocul acestei săptămâni, Guvernul Grindeanu a aprobat o hotărâre privind constituirea unei comisii care va inventaria şi preda documentele din arhiva SIPA către instituţiile care au competenţe în domeniu. Nu este prima şi, probabil, nici ultima comisie care îşi va băga nasul în rufele murdare ale judecătorilor.

„Astăzi (31.05.2017, n.red.), Guvernul a aprobat printr-o hotărâre constituirea unei comisii care va inventaria şi preda documentele din arhicunoscuta arhivă SIPA. Documentele, după inventarierea şi eventuala modificare a gradului de clasificare a lor, vor fi predate către instituţiile care au competenţe în domeniu”, a spus Alina Petrescu.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Executivului, proiectul de hotărâre s-a aflat în consultare publică timp de aproape un an.

„Hotărârea privind desecretizarea arhivei se află pe site-ul Ministerului Justiţiei încă de anul trecut, mai exact din 25.07.2016. Este şi acum acest proiect postat pe site, deci condiţia de consultare publică nu doar că este îndeplinită, dar proiectul este în consultare publică, dacă mai stăm puţin, de un an”, a arătat Alina Petrescu.

Practic, în afară de SRI nimeni nu are ”competenţe în domeniu”, astfel că arhiva ar trebui distrusă în totalitate sau făcută publică pentru ca justiţiabilii să poată vedea ce hram poartă persoanele care împart legea.

tudor grindeanu

Magistraţii se roagă să nu le apară SIPA nici în vis

Chiar dacă oficialii guvernamentali spun că proiectul de lege a fost în dezbatere publică timp de un an de zile, preşedintele UNJR, judecătorul clujean Dana Gârbovan, spune că nu este adevărat.

Gârbovan îi solicită premierului să nu emită nicio decizie de desecretizare a arhivei SIPA înainte să se consulte cu magistraţii şi înainte de o consultare publică pe acest subiect.

„Solicit public premierului Grindeanu să nu emită vreo hotărâre de guvern cu privire la aşa-zisa „desecretizare” a arhivei SIPA, iar dacă a făcut-o deja să nu o trimită la Monitorul Oficial. Este inadmisibil ca ministrul justiţiei Tudorel Toader să propună o hotărâre de guvern cu privire la soarta acestei arhive fără să se consulte în prealabil cu magistraţii şi fără ca această hotărâre de guvern să fie supusă dezbaterii publice. Este inadmisibil ca un asemenea act normativ să fie emis de guvern, la propunerea ministrului justiţiei, cu o totală lipsă de transparenţă”, a scris judecătoarea Dana Gîrbovan pe Facebook.

În vara anului trecut, Ministerul Justiţiei a postat un proiect prin care se doreşte desecretizarea celebrei arhive SIPA şi îndosarierea cazurilor care îi vizează pe magistraţii români. Ministrul Justiţiei de atunci, Raluca Prună, cerea crearea unei Comisii care să inventarieze documentele din arhiva D.G.P.A. şi să le predea, potrivit specificului acestora, instituţiilor competente cu gestionarea acestora.

Judecătorul clujean Dana Gârbovan a atras atenţia în trecut că una dintre cele mai stringente probleme cu care se confruntă justiţia de câţiva ani este deţinerea de către SRI a celebrei arhive SIPA.

”Vreau să va reamintesc aici o poveste recentă din trecutul nostru şi anume cea legată de SIPA. A fost creat pe vremea ministrului Stoica tocmai pentru a se adună informaţii despre judecătorii corupţi. Ce s-a întâmplat ulterior? Acest serviciu a fost denaturat, s-au adunat informaţii despre viaţă personală a magistraţilor, în afară oricărui cadru legal, al oricărui control. Efectul a fost unul devastator, pentru că de fiecare data când apăreau dosare importante, ele erau legate de suspiciuni privind posibile şantaje ale judecătorilor din partea celor care au avut acces la acest tip de informaţii. Fostul ministru Monica Macovei, care a desfiinţat acest serviciu, spunea că au fost adunate informaţii inclusiv de către ofiţeri acoperiţi aflaţi în rândul magistraţilor. Nici până azi nu s-a lămurit această chestiune, ce informaţii au fost adunate, cum au fost folosite. O parte din arhivă, din câte am înţeles eu, este acum chiar la SRI, aşa au fost ultimele informaţii transmise de la Ministerul Justiţiei. (…) Vom insistă în continuare să aflăm care este în mod real modul de acţiune şi influenţa SRI în actul de Justiţie, ce înseamnă câmp tactic, ce lege îl prevede”, explică judecătorul clujean.


Quintus şi Stolojan au moşit SIPA

În 1991, ministrul de Justiţie Mircea Ionescu Quintus din guvernul Theodor Stolojan a înfiinţat prin ordin ministerial Serviciul Independent pentru Protecţie şi Anticorupţie (SIPA), ca structură departamentală în subordinea Direcţiei Generale a Penitenciarelor, cu scopul de a urmări şi controla infracţiunile cu implicaţii majore din penitenciare.

În 1997, sub mandatul ministrului Justiţiei Valeriu Stoica, SIPA a trecut, tot printr-un ordin al ministrului, în subordinea directă a ministrului Justiţiei, care dorea ca acest serviciu secret să se ocupe şi de protecţia magistraţilor.

În 2004, din cauza scandalurilor din presă care arătau că la vârful SIPA au fost numiţi foşti lucrători ai securităţii, iar serviciul era suspectat că face poliţie politică, SIPA s-a transformat în Direcţia Generală de Protecţie şi Anticorupţie (DGPA) şi pentru prima dată această structură este obligată să prezinte rapoarte de activitate Parlamentului.

În 2006, la începutul anului, ministrul justiţiei Monica Macovei a desfiinţat DGPA, pe motiv că a făcut abuzuri, iar ministerul nu are nevoie de un serviciu secret.


Tudorel, curios ca toţi miniştrii Justiţiei

Tudorel Toader, Ministrul Justiţiei, a declarat că în arhiva SIPA sunt multe categorii de informaţii, care vor fi tratate „în mod adecvat”.  „Arhiva SIPA a revenit periodic în dezbaterea publică. (…) Noi propunem prin hotărârea de Guvern desecretizarea arhivei SIPA, precum şi a celor două rapoarte întocmite de către comisiile care au lucrat în arhivă în 2008, rapoarte care au fost secretizate. Unul dintre ele are şi o anexă. (…) În arhivă, probabil, că sunt multe informaţii, multe categorii de informaţii. Le vom trata în mod adecvat: informaţiile cu privire la viaţa privată, informaţiile având caracterul de secret de serviciu, cele privind activitatea funcţionarilor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, cele privind secretele de serviciu, cele privind posibile infracţiuni, mă rog, conţinute în respectivele înscrisuri”, a afirmat Tudorel Toader.

Răzvan Robu

LĂSAȚI UN MESAJ