Lupta antidrog, ca la pescuit de boişteni şi piţule! Numărul consumatorilor a crescut

Senzaţia după ultimele „sucesuri” şi „capturi” senzaţionale realizate de structurile specializate din Cluj şi Bistriţa pe linia luptei antidrog, este că autorităţile au pierdut bătălia şi s-au predat în faţa traficanţilor de droguri. Pe principiul „să ne facem că lucrăm”, după o secetă prelungită pe linia operaţiunilor antidrog, o mega-operaţiune, anunţată cu surle şi trâmbiţe, a dus la capturarea de către cei de la Crimă Organizată şi DIICOT doar a unor boişteni şi piţule, peştii cei mari scăpând prin ochiurile extrem de mari ale plasei întinse de autorităţi.

Fără nici o exagerare, cam la acest lucru se reduce lupta antidrog în judeţele Cluj şi Bistriţa-Năsăud şi nu numai, în plasa procurorilor cad numai personaje mărunte, iar senzaţia că totul este o mascaradă menită să acopere amplitudinea fenomenului devine o certitudine. Periodic, la intervale destul de mari de timp, în urma unor flagrante se reuşesc capturi de droguri de ordinul câtorva grame sau zeci de grame, arareori un kg sau două, şi sunt reţinuţi mai mulţi traficanţi cu roluri  minore în reţelele interne sau internaţionale de traficanţi de droguri. Mai multe surse din cadrul fostului Doi şi un sfert din cele două judeţe, Cluj şi Bistriţa-Năsăud, sub protecţia anonimatului, au devoalat, pentru Gazeta de Bistriţa, că în prezent Clujul, păstrând proporţiile bineînţeles, a devenit un fel de paradis al canabisului din România, iar Bistriţa un satelit al acestuia, având în vedere faptul că circa 75-80% din consumul din Bistriţa provine din Cluj.

La ora actuală, conform aceloraşi surse, piaţa de consum din Cluj înghite zilnic câteva kg de canabis şi haşiş, săptămânal câteva zeci de kilograme, iar lunar se ajunge la cantităţi de circa 100 de kg sau mai mult. Pe aceeaşi logică, amatorii de statistici pot face calcule privind consumul pe şase luni sau un an, ajungând la sute de kilograme sau chiar tone. O situaţie similară se găseşte şi la Bistriţa, cifrele evident sunt mai mici, având în vedere piaţa şi cererea de stupefiante.

Ca-n bancul cu vestea bună şi vestea rea

O analiză privind consumul de droguri din România, arată faptul că faţă de ultima analiză făcută în 2013, numărul consumatorilor de droguri de risc, în special canabis şi haşiş, a crescut la populaţia cu vârstă între 15 ani şi 63 de ani.

Situaţia este prezentată ca în bancul cu vestea rea şi vestea bună. Iniţial se arată că numărul consumatorilor a crescut, dar nu trebuie să fim îngrijoraţi, deoarece consumul de canabis şi haşiş în România este sub media celorlalte 27 de ţări, membre ale UE. Ideea că suntem sub media europeană doreşte, evident, să scoată în evidenţă faptul că autorităţile competente, chipurile veghează şi trebuie să stăm liniştiţi că situaţia este sub control. Dacă situaţia va evolua conform trendului actual, nu este departe timpul când vom ajunge pe unul din locurile de top la consumul de droguri de risc, canabis şi haşiş, arată sursele noastre.

Comunicatele emise de DIICOT, dar şi de alte parchete, trebuie privite cu circumspecţie şi nu luate pe nemestecate. În multe situaţii faptele sunt prezentate exagerat, operaţiuni finalizate prin flagrant, care se soldează cu capturi derizorii de droguri, câteva grame, zeci de grame sau un kg sau două, sunt prezentate ca mari şi puternice lovituri date mafiei drogurilor. În marea majoritate a cazurilor sunt prinşi dealeri mărunţi, de obicei ultimele verigi pe lanţul infracţional, plasatori şi cărăuşi. Sunt extrem de rare cazurile când anchetatorii reuşesc să prindă pe cei care se ocupă cu traficul de droguri la prima mână, de obicei cad cei care trafichează drogurile la mâna a doua, a treia sau a patra.

Trimise din Spania, Italia şi Olanda

Cantităţile de droguri, în special canabis şi haşiş, care ajung pe piaţa din Cluj, în cea mai mare parte provin din Spania, Italia şi Olanda.Ele sunt procurate la prima mână de la traficanţi magrebieni, în special marocani. Modalităţile prin care ajung drogurile în România, implicit la Cluj sunt favorizate de libera circulaţie a persoanelor şi mărfurilor. Zilnic din ţările menţionate ajung în România mii de colete trimise de români aflaţi acolo, cu fel de fel de bunuri şi produse pentru cei de acasă, printre care se află şi cantităţi mari de droguri. Apartenenţa României la UE presupune controale la frontieră mai relaxate şi o circulaţie liberă.Exploatând această situaţie traficanţii au organizate adevărate mini-armate de cărăuşi care transportă drogurile în bagajele personale sau în autovehiculele cu care se deplasează.

Sunt produse şi local

O cantitate mai mică de canabis, în special pentru a elimina riscurile transporturilor, este produsă local. Mulţi traficanţi din Cluj şi Bistriţa, dar şi consumatori îşi produc drogul în plantaţii proprii. Sunt preferate locuri izolate din preajma Clujului, anumite poieniţe din păduri, gospodări părăsite de la ţară. Sunt folosite şi domiciliile proprii, case şi apartamente.

Tehnologiile de creştere a plantei de canabis sunt relativ simple şi cei interesaţi recurg la această metodă pentru a produce, atât pentru consumul propriu cât şi pentru comercializare într-o piaţă aflată în continuă expansiune.

Secetă de informaţii

În general operaţiunile antidrog au un specific aparte, nu se fac la întâmplare, ele au la bază informaţii obţinute de servicii specializate, este nevoie de răbdare şi timp, de profesionalism din partea celor implicaţi, ofiţeri de informaţii, poliţişti antidrog şi procurori DIICOT.

Actuala situaţie, cu capturi de tot râsul, de ordinul gramelor, este cauzată de lipsa de informaţii din interiorul fenomenului. Undeva acest lucru este de înţeles, Doi şi un sfert, principalul furnizor de informaţii pe segmentul de crimă organizată a fost desfiinţat, noua structură, militarizată, DGPI (Direcţia Generală de Protecţie Internă) este în chinurile faceri, a început o campanie de organizare de concursuri pentru funcţii de conducere, dar ea nu va mai avea atribuţii pe linia investigării crimei organizate şi implicit a traficului de droguri. SRI-ul, după cum bine se cunoaşte prinde spioni, terorişti şi corupţi, iar până îşi va reorienta potenţialul informativ şi spre crima organizată va mai trece multă apă pe Someş. Cum baza de date de la Doi şi un sfert se află în posesia lor, nu ar trebui să treacă mult timp şi situaţia să fie remediată.

De altfel, crima organizată, alături de corupţie au fost trecute în urma unei şedinţe CSAT în categoria riscurilor de siguranţă naţională.

Percheziţii în Cluj şi Bostriţa-Năsăud

Actuala mega operaţiune a celor de la Crimă Organizată şi DIICOT din Cluj şi Bistriţa este făcută pe principiul „să ne facem că lucrăm” ca să ne aflăm în treabă.

Cu surle şi trâmbiţe DIICOT Cluj a dat publicităţii, pe 1 martie, un comunicat conform căruiaa fost „destructurată o reţea infracţională specializată în trafic de droguri” şi că au fost capturate 2 kg de canabis, cireaşa de pe tort, un număr de 25 de plicuri cu substanţe psihoactive pulverulente, 6 plicuri cu substanţe psihoactive vegetale, 155 de plicuri cu urme de substanţe psihoactive vegetale, 2 cântare, un pistol, fără alte precizări, peste 13.300 de lei şi 615 de euro, în urma a 7 percheziţii, desfăşurate în localităţile Turda şi Floreşti”. Membrii grupării, indivizi cu vârste cuprinse între 21 şi 50 de ani, ar fi procurat, în perioada 2015-2017, din Spania, droguri de risc, respectiv canabis, prin intermediul unei societăţi de curierat şi pe care le-ar fi comercializat. Au fost puse de asemenea în aplicare 7 mandate de aducere şi au fost citate, în calitate de martor, 35 de persoane. Cei reţinuţi au fost acuzaţi de constituire de grup infracţional organizat, trafic de droguri de risc şi efectuarea de operaţiuni cu substanţe psihoactive.

La o zi distanţă, o altă operaţiune, copie la indigou cu cea de la Cluj are loc la Bistriţa. Poliţiştii de la SCCOA BN, cu sprijinul celor de la DOS (Direcţia de Operaţiuni Speciale), sub coordonarea unui procuror DIICOT, au efectuat 36 de percheziţii domiciliare în Bistriţa, între care una la Cluj-Napoca, în urma cărora 35 de persoane au fost conduse la audieri, în calitate de suspecţi.

În operaţiunea de la Bistriţa, deranjul a fost mai mare, la acţiune participând de la Bg.CCOA Cluj, Bg.CCOA Mureş, SCCOA Maramureş şi Sălaj şi bineînţeles Bistriţa-Năsăud, precum şi jandarmi. În comunicatul DIICOT se menţionează că operaţiunea a vizat destructurarea unui grup organizat ” care a acţionat în mod coordonat în scopul obţinerii de venituri ilicite din efectuarea, fără drept, de operaţiuni cu produse, ştiind că acestea sunt susceptibile de a produce efecte psihoactive, precum şi infracţiuni de trafic de droguri de risc, în speţă canabis.

Concret, acuzaţiile procurorilor arătau că „Începând cu anul 2016 şi până în prezent, suspecţii au desfăşurat activităţi de procurare, transport, depozitare, ambalare, punere în vânzare şi distribuire către consumatori a unor substanţe chimice, sub formă de săruri, ce conţineau în special 4-CEC (4-Chloethcathinone), 4-methyl-N-ethylnorpentendrone (4-Methyl-alpha-ethylaminopentiophene), 3-MMC (3-Metilmetcatinonă), Clefedrone 4-Clormetilcatinone, 4- C  MC, toate substanţe susceptibile de a produce efecte psihoactive, dar şi diferite cantităţi de canabis.

Cele două operaţiuni realizate de cei de la Antidrog, împreună cu procurorii DIICOT din Cluj şi Bistriţa, arată mai mult faptul că sunt şi ei în „joc”, dar faţă de amploarea fenomenului este prea puţin.