După ce timp de trei ani bistriţenii au avut parte de promisiuni cu privire la reabilitarea DN 17 C şi DN 17 D, a venit un moment când totul părea că va decurge şnur, asta lăsând la o parte faptul că în realitate este vorba doar despre o consolidare a celor două drumuri. Nu a fost să fie aşa, fiindcă Drumurile Naţionale s-au izbit de o problemă: obţinerea autorizaţiei de construire pentru ca firmele care au câştigat prin licitaţie contractele de execuţie să poată începe lucrările.

Oficial, la nivel de judeţ se declară că de vină ar fi existenţa unui sit arheologic situat pe teritoriul comunei Chiuza, neoficial, conform surselor Gazeta de Bistriţa, problema ar fi o greşeală în tema proiectare. Mai precis, pentru ca lucrarea să nu implice costuri foarte mari, şanţurile şi rigolele ar fi fost „sărite” din documentaţie.

 

Proiectele de reabilitare pentru DN 17 C şi DN 17 D care fac legătura între Bistriţa şi Maramureş dar şi cu Moldova s-au lăsat mult aşteptate de locuitorii din Bistriţa-Năsăud. În 2012 promisiunile guvernanţilor, în frunte cu însuşi premierul Victor Ponta, curgeau gârlă şi se promitea că cele două drumuri vor fi oglindă în întregime foarte rapid. În octombrie 2013, atât Radu Moldovan, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, cât şi directorul de atunci al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale România (CNADNR), Narcis Neaga se lăudau că până la finele lui 2015 DN 17 C şi DN 17 D vor FINALIZATE. Dar când vorbeşte politicul fără un raţionament la bază, este foarte clar că o dai în bară. Şi aşa s-a şi întâmplat, fiindcă autorităţilor le-a luat mai bine de jumătate de an, în iulie 2014, până să scoată la licitaţie contractele pentru întocmirea studiilor de fezabilitate, a proiectului tehnic şi a celorlalte documente necesare. Însă iulie 2014 a fost prima rundă de licitaţii, fiindcă ofertele depuse au fost considerate de autoritatea contractantă, respectiv CNADNR, neconforme, astfel încât a fost organizată şi o a doua rundă în octombrie 2014. Pentru întocmirea documentaţiilor, CNADNR a pus la bătaie peste 5,7 milioane lei (circa 1,3 milioane euro). A mai durat încă un an până să fie scoase la licitaţie, mai precis în septembrie 2015, contractele de execuţie a lucrărilor.

 

Laude din 2013: 80 milioane euro pentru circa 160 km de şosea de pe DN 17C şi DN 17D

Pe 29 octombrie 2013, preşedintele CJ BN, Radu Moldovan declara că suma totală prevăzută pentru reabilitarea celor două drumuri naţionale rămase nereabilitate în judeţ se ridică la aproximativ 80 de milioane de euro, din care, iată, aproximativ 1,3 milioane euro sunt puşi la bătaie doar pentru întocmirea documentaţiilor.

Dar să vedem care erau declaraţiile făcute la acea vreme, atât de preşedintele CJ BN, Radu Moldovan, cât şi de oficialii CNADNR prezenţi la Bistriţa.

Radu Moldovan: Am găsit soluţii pentru reabilitarea a două drumuri naţionale care mai sunt pe suprafaţa judeţului Bistriţa-Năsăud, nereabilitate, şi mă refer la DN 17 C, care pleacă din Viişoara pe zona de centură – Dealul Dumitrei – Năsăud – Salva – Valea Sălăuţei – Dealul Ştefăniţei – intersecţia cu DN 18 la PECO la ieşire din Vişeu, şi DN 17 D care pleacă din DN 17 la intrarea de pe pod la Beclean – Salva – Năsăud – Valea Someşului – Pasul Rotunda – intersecţie tot cu DN 18 la Cârlibaba. (…) Pentru sectorul de drum de la Viişoara până la Năsăud, în lungime de 31 km, va începe reabilitarea de anul viitor pe fonduri bugetare, pe fonduri care vor fi suportate de la bugetul României, iar restul tronsonului, de la Năsăud la intersecţia cu DN 18 la Vişeu, pe o lungime de 55 km, va fi introdus pe POS Transport, cu o valoare estimată de aproximativ 30 milioane de euro, cu termen de finalizare 31 decembrie 2015. DN 17 D – integral pe POS Transport – cu o lungime de 103 km, la o valoare estimată de aproximativ 49,5 milioane de euro, cu termen de finalizare aceeaşi dată fatidică: 31 decembrie 2015.

Narcis Neaga, director general CNADNR: Confirm tot ceea ce a afirmat domnul preşedintele CJ BN, Radu Moldovan.

Marcel Boloş, directorul general IM POS-Transport: Cei 158 de kilometri sunt pentru noi un proiect de importanţă majoră, căruia trebuie să îi acordăm în următoarea perioadă importanţa cuvenită şi trebuie să fim parteneri până la capăt fiindcă termenul de 31 decembrie 2015 trebuie respectat, astfel încât fondurile pe care reuşim să le atragem din POS Transport să le utilizăm în favoarea comunităţii dumneavoastră.

 

De la reabilitare şi modernizare, la consolidare… pe 38 km, cu 8 milioane de euro

Aşa cum se poate vedea din declaraţiile oficialilor inserate mai sus, în 2013 se vorbea de reabilitare şi modernizare, însă anul trecut când au fost scoase la licitaţie contractele de execuţie a ieşit la iveală faptul că e vorba doar de o consolidare a celor două drumuri. Practic nu se va interveni la infrastructura celor două drumuri naţionale, pe cele două sectoare vizate între Dumitra şi Salva, pe DN 17 C, şi Coldău – Salva, pe DN 17 D, ci vor fi înlăturate doar straturile rutiere existente şi înlocuite cu altele noi din asfalt. Lucrările ar trebui să fie derulate pe 38 km în total – 17 km între Dumitra şi Salva şi circa 21 km între Coldău şi Salva.

Valoarea contractului pentru ranforsarea (întărirea) unui sector de drum între km 9+020 şi km 26+050 de pe DN 17 C, cuprins între Dumitra şi Salva, a fost estimată la 13.407.487,75 lei fără TVA (circa 3 milioane de euro).

Conform proiectului tehnic, „prin soluţia tehnică adoptată (n. r. – ranforsare) s-a urmărit îmbunătăţirea caracteristicilor drumului naţional astfel încât să nu afecteze proprietăţile învecinate”. Astfel, în zona Dumitra vor fi consolidaţi 3,1 km de drum, în zona Cepari – 1,8 km, Liviu Rebreanu – circa 2,3 km, Năsăud – 4,53 km, Salva – 2,34 km.

În aceeaşi documentaţie se precizează şi ce lucrări vor fi derulate pe sectorul de drum luat în vizor. Astfel, pe tronsoanele de drum care sunt în acest moment din beton – sistem rutier rigid – pe porţiunile cuprinse între km 9+020 – 16+250, km 17+540 – 19+125 şi km 23+390 – 26+050 rosturile dintre dalele betonate vor fi colmatate cu material bituminos, în timp ce dalele propriu-zise vor fi frezate pe o grosime de 2 cm, va fi dispus un strat de geocompozitantifisură şi va fi turnat asfalt (strat de legătură şi cel de uzură).

Pe tronsoanele cuprinse între km 16+250 – 17+540, km 19+125 – 19+934 vor fi executate procedee de reciclare a drumului cu lianţi bituminoşi şi piatră spartă, după care va fi turnat asfalt (strat de legătură şi cel de uzură).

Contractul pentru lucrările de execuţie pe sectorul dintre Dumitra şi Salva de pe DN 17 C a fost adjudecat de SC Diferit SRL, cu aproximativ 2,3 milioane euro, fără TVA, în noiembrie 2015.

Lucrări de ranforsare vor avea loc şi pe DN 17 D pe sectorul cuprins între km 0+0750-21+660. Valoarea lucrărilor în acest caz a fost estimată la 21.666.618,13 lei fără TVA (circa 5 milioane euro) din care valoarea C+M este 19.696.925,57 lei fără TVA.

Ca şi pe sectorul vizat de pe DN 17 C, lucrările care se vor derula pe cei 21 km de drum de pe DN 17 D vor fi similare. Adică acolo unde drumul a fost construit din dale betonate rosturile vor fi colmatate cu material bituminos, în timp ce dalele propriu-zise vor fi frezate pe o grosime de 2 cm, va fi dispus un strat de geocompozit antifisură şi va fi turnat asfalt (strat de legătură şi cel de uzură). Aceste lucrări vor avea loc pe tronsoanele de drum dintre km 0+075 – 0+200, km 7+000 – 21+660.

Pe tronsonul cuprins între km 0+200 – 7+000 unde drumul este acoperit cu asfalt, vor fi executate procedee de reciclare a drumului cu lianţi bituminoşi şi piatră spartă, după care va fi turnat asfalt (strat de legătură şi cel de uzură).

Contractul pentru lucrările de execuţie a fost adjudecat de SC ARL SA – SC Dimex 2000 Company SRL – SC Strabag SRL, cu aproximativ 3,6 milioane euro, fără TVA, în noiembrie 2015.

radu-moldovan-iul-15

Habarniştii! Nu au ştiut cui să ceară autorizaţia de construire

Timp de 6 luni de la semnarea celor două contracte de execuţie a lucrărilor, autorităţile s-au măcăit până să îşi dea seama că autorizaţia de construcţie nu poate fi eliberată de Consiliul Judeţean, aşa cum s-a crezut iniţial, ci de Ministerul Transporturilor.

„Nici noi nu am ştiut exact cine eliberează exact autorizaţia de construire. S-a discutat cu Inspectoratul (Inspectoratul Teritorial în Construcţii) şi cu Consiliul Judeţean, am studiat Legea 50 (n. r. – Legea 50/1991) şi până la urmă trebuie Ministerul Transporturilor să dea autorizaţia”, declara, în luna aprilie, pentru Gazeta de Bistriţa, Alexandru Slavita – şeful Serviciului Drumuri Naţionale Bistriţa-Năsăud.

„Lucrarea fiind la noi (n. r. – pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud), ne-am ocupat noi mai mult. Consiliul Judeţean a eliberat certificatul de urbanism, că aşa scrie legea, apoi am obţinut 6-7 avize de la toate instituţiile care sunt în legătură cu drumul – gaz, curent, ape, etc. Mai avem pe DN 17 D de obţinut o autorizaţie de la Mediu, fiindcă avem de a face cu un sit protejat în zona Chiuza-Săsarm, pe care probabil luni (n. r. – 25 aprilie a.c.) ni-l trimite proiectantul de la Cluj, şi atunci avem toate avizele pentru ambele drumuri. Sigur, noi lucrăm doar pe ce e existent, dar se impune obţinere de avize de peste tot. Când le avem pe toate, le trimitem la Bucureşti, şi într-un termen foarte scurt vom avea şi autorizaţia”, a adăugat Alexandru Slavita.

Şeful Drumurilor Naţionale Bistriţa s-a arătat la acea vreme optimist în ceea ce priveşte termenul de începere a lucrărilor pe cele două drumuri naţionale. Potrivit acestuia, până pe data de 10 mai autorizaţia de construcţie va fi eliberată de Ministerul Transporturilor, iar până pe 15 mai va putea fi dat ordinul de începere a lucrărilor.

Narcis neaga

Au mai dat un termen de începere a lucrărilor! E deja depăşit cu 3 săptămâni

În urmă cu exact o lună, pe 16 aprilie, într-o emisiune TV, Radu Moldovan a recunoscut că s-a cam grăbit cu promisiunile şi nu a ţinut cont de faptul că la momentul respectiv nu exista nici măcar o documentaţie întocmită pentru cele două drumuri naţionale.

„Eu în drumul pe care l-am făcut de la Bistriţa la Năsăud, într-un microbuz, cu primul ministru Victor Ponta, în 2012, pentru a-l lansa candidatura lui Mircea Romocea pentru Primăria Năsăud, i-a cerut primului ministru, că de aia l-am dus cu microbuzul, să-mi promită ca va face demersurile necesare pentru ca acest drum să fie modernizat. Şi omul a făcut tot ceea ce a ţinut de el. N-am luat în calcul că nu aveam nici un studiu de prefezabilitate şi fezabilitate. În 2013 s-au finanţat studiile de fezabilitate, în 2014 documentaţiile tehnice, în 2015 s-au ţinut licitaţiile, contractele sunt semnate de anul trecut. În momentul de faţă trebuie obţinută o autorizaţie de mediu pentru un sit, pentru care trebuie dezbatere 30 de zile. Aşteptăm doar eliberarea autorizaţiilor. Avem constructorii cu rezervoarele pline la utilaje şi aşteptăm ca la sfârşitul lunii aprilie, începutul lunii mai să înceapă lucrul”, a mărturisit Radu Moldovan.

Sit-ul de care făcea vorbire Radu Moldovan este de fapt situl arheologic Săsarm – Valea Slatina situat la 1 km nord-est de satul Săsărm şi la 2 km vest de comuna Chiuza. Situl se află în zona „Valea Slatină”, situată la poalele de nord-est ale „Dealului Săsarmului”, unde se pot observa urme de construcţii şi amenajări din lemn, în partea de sud a sitului, în albia şi în malul drept. Aici se remarcă urmele unei galerii care se prezintă sub forma a două şiruri paralele de stâlpi înfipţi în pământ, dispuse perpendicular faţă de pârâu. Culoarul acestei galerii avea lăţimea de cca. 1,2 m. Urmele galeriei se observă pe o lungime de cca. 5 m, după care se ascund în pământul dealului care se înalţă în dreapta afluentului. În dreptul acestor urme, se observă o bârnă masivă (lungă de cca. 6 m, diametrul de cca. 0,7 m) care zace oblic-transversal pe albia afluentului. Unele fragmente prezintă elemente de decor – brâuri orizontale în relief, incizate vertical. După toate aceste caracteristici, ceramica de la Săsarm – Valea Slatină poate fi atribuită fazei finale a epocii bronzului timpuriu sau epocii bronzului mijlociu.

Ministerul-Transporturilor 2

Adevărul pare să fie altul: lipsa din proiect a rigolelor şi şanţurilor

Numai că situl arheologic cu pricina se află pe traseul DN17D, şi ar fi de înţeles dacă doar pe acest drum naţional ar fi probleme. Numai că, după cum stau lucrurile, începerea lucrărilor este blocată şi pentru DN 17C, ceea ce este oarecum de neînţeles.

Sursele Gazetei de Bistriţa susţin însă altceva, iar lucrurile par să fie destul de grave, fiindcă nu situl arheologic ar fi de vină, sit care oricum are legătură cu DN 17 D şi nu cu 17 C, în condiţiile în care discutăm de două documentaţii separate şi două contracte de lucrări separate, ci tema de proiectare. Astfel, conform surselor noastre, tema de proiectare este greşită, fiindcă în documentaţie nu sunt prevăzute şi lucrări de reabilitare a şanţurilor şi rigolelor, cum de altfel se întâlnesc în toate proiectele tehnice aferente lucrărilor de reabilitare, reparaţii, asfaltare, etc., a drumurilor naţionale, judeţene sau comunale. Astfel că atunci când autoritatea contractantă – reprezentanţii CNADNR, în speţă – s-a prezentat la Ministerul Transporturilor pentru a solicita eliberarea autorizaţiilor de construcţie, s-a descoperit marea eroare.

Gazeta de Bistriţa a solicitat un punct de vedere pe această temă Ministerului Transporturilor, însă până la închiderea ediţiei nu s-a primit vreun răspuns.

Dacă informaţia noastră se confirmă, atunci este foarte interesant cum vor evolua lucrurile, fiindcă discutăm de o revizuire şi adăugire a proiectului, şi automat de lucrări suplimentare care duc la cheltuieli suplimentare. În acest caz, nu ar fi exclus ca la o reevaluare, să se constate că de fapt valoarea este mult mai mare pentru fiecare tronson în parte şi astfel să fie nevoie de o reluare a licitaţiilor.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.