Legi care se bat cap în cap şi şanse jumi-juma de câştig în instanţă! Primarul Ioan Szabo, declarat incompatibil de ANI pe calitatea de membru în CA-ul şcolii din Şanţ

473

Încă un primar de Bistriţa-Năsăud a fost adăugat de Agenţia Naţională de Integritate la salba incompatibililor din administraţia publică din judeţul nostru. Este vorba de primarul comunei Şanţ, Ioan Szabo, care, potrivit inspectorilor de Integritate, a făcut parte din consiliul de administraţie al unei şcoli, timp de doi ani, deşi nu avea voie. Exact pe aceeaşi speţă au fost declaraţi incompatibili doi foşti viceprimari din Bistriţa-Năsăud, George Avram şi Daniel Naroş. Primul a câştigat, iar celălalt a pierdut cu brio, şi totul din cauza modului în care şi-au formulat contestaţiile.


Numărul primarilor sau viceprimarilor bistriţeni care sunt declaraţi incompatibili de inspectorii ANI din cauză că au făcut parte o perioadă sau mai fac parte din consiliile de administraţie a unităţilor de învăţământ, creşte pe an ce trece, întrucât procedurile stabilite de Ministerul Educaţiei le întinde an de an o capcană, prin faptul că acestea prevăd ca în consiliile de administraţie ale şcolilor să facă parte „primarul sau un reprezentant al acestuia” şi reprezentanţi ai consiliului local.

Agenţia Naţională de Integritate nu pare să ţină cont de acest aspect şi îi toacă pe aleşi pe bandă rulantă.

Până acum, au fost declaraţi incompatibili din cauză că au membri ai CA-urilor trei foşti viceprimari din Bistriţa-Năsăud – George Avram (Bistriţa), Daniel Naroş (Sîngeorz-Băi) şi Niculai Găitan (Năsăud).

Zilele trecute, pe acelaşi motiv, a venit rândul unui primar să fie declarat incompatibil de ANI – Ioan Szabo, edilul comunei Şanţ.

Potrivit ANI, Ioan Szabo a fost declarat incompatibil din cauză că „În perioada 12 septembrie 2012 – 03 iulie 2014, a deţinut funcţia de primar şi calitatea de membru în Consiliul de Administraţie al Şcolii Gimnaziale Enea Grapini din judeţul Bistriţa-Năsăud, încălcând astfeldispoziţiileart. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003”.

 

O mie de aleşi din România în situaţie similară

La nivel naţional, sunt peste 1.000 de primari care au făcut parte din consiliile de administraţie ale şcolilor. Aleşii aflaţi în această situaţie ar putea fi decăzuţi din dreptul de a exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani.

Textul din Legea 161/2003 încălcat de primarii/viceprimarii care au făcut parte şi din consiliile de administraţie ale şcolilor prevede:

„Funcţia deprimarşi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (…) lit.d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi lainstituţiile publice, (…).”

În schimb, Legea1/2011 aEducaţiei prevede:

„În unităţile de învăţământ de stat consiliul de administraţie este organ de conducere şi este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel: a) în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanţi ai părinţilor;un reprezentantal primarului; un reprezentant al consiliului local (…).”

De asemenea, în Ordinul 4619/2014 al ministrului Educaţiei Naţionale se specifică faptul că din consiliul de administraţie al unei şcoli fac parte „ primarul sau un reprezentant al primarului”.

Mai mult, Guvernul Ponta a modificat Legea educaţiei prin OUG nr. 49/2014, şi astfel primarilor li se permite explicit să facă parte din consiliul de administraţie al unei şcoli.

Prevederea din legea care reglementează exercitarea funcţiilor publice şi după care se ghidează ANI rămâne însă în vigoare. Prin urmare, ne aflăm în situaţia unor prevederi legale contradictorii, ori a unei modificări tacite a unui text de lege prin altul, ori că s-a creat o excepţie legală de la constatarea stării de incompatibilitate.

Singura care poate să descâlcească într-un fel iţele este Justiţia. Numai că şi acolo depinde cum îşi motivează „incompatibilii”, contestaţiile.

În Bistriţa-Năsăud avem două exemple clare în acest sens, foştii viceprimari George Avram şi Daniel Naroş.

george avram

Avram a luat bila albă

George Avram a fost declarat incompatibil de ANI, din două motive: unul pentru că a fost membru în consiliile de administraţie ale două şcoli din municipiu, în perioada 2011 – 2014, iar cel de-al doilea pentru că nu şi-a dat demisia din funcţia de administrator al SC Urbana SA, în termen de 15 zile de la numirea sa în funcţia de viceprimar, în vara anului 2008. Dar iată cum a privit Curtea de Apel Cluj partea cu calitatea de membru în CA-urile şcolilor deţinută de George Avram.

Cu privire la starea de incompatibilitate reţinută pe perioada 29.09.2011 -15.10.2014 sub aspectul deţinerii în mod simultan a funcţiei de viceprimar al municipiului Bistriţa şi cea de membru în consiliul de administraţie al Şcolii Generale Nr. 5 „Lucian Blaga”, instanţa a reţinut că, George Avram a dobândit calitatea de reprezentant al Consiliul Local Bistriţa în consiliul de administraţie al şcolii, în baza unor hotărâri adoptate, în baza unor prevederi legale, de legislativul local în 2011 şi 2013. Este vorba mai precis de prevederile art. 96 alin.1, 2 şi 5 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 care impune în mod imperativ delegarea unui reprezentant la consiliului local în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ. Respectivele prevederi vin însă în contradicţie cu dispoziţiile art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003, în baza căruia George Avram a fost declarat incompatibil de ANI.

„ (…) apreciază că numirea reclamantului în consiliul de administraţie a fost realizată în temeiul legii şi cu respectarea ei fapt ce înlătura în opinia sa pretinsa stare de incompatibilitate.

În acest sens seobservă un conflict legislativ prin numirea în mod obligatoriu a unui consilier local sau reprezentant al primarului în consiliul de administraţie a unei unităţi de învăţământ şi sancţionarea acestui fapt prin prisma prevederilor art. 87 din Legea nr. 161/2003. Văzând principiul aplicării în timp a legilor putem considera că legea învăţământului intrată în vigoare în anul 2011 modifică tacit sau creează o excepţie legală de la constatarea stării de incompatibilitate sub aspectul numirii în cadrul consiliului de administraţie.

Este de menţionat faptul că pârâta (n. r. – ANI) a constatat starea de incompatibilitate a reclamantului prin prisma prevederilor art. 87 din Legea nr. 161/2003 unde se prevede că: „(1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar (…) este incompatibilă cu: funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice;

Or reclamantul (n. r . – George Avram) nu se încadrează în nici una din tezele descrise în norma incriminatorie prin prisma faptului căŞcoala Generală nu se regăseşte în cadrul autorităţilor, societăţilor sau instituţiilor publice iar regimul ei este reglementat atât de Constituţia Românieila art. 32 alin. 5 cât şi în Legea nr. 1/2011 care stabilesc expres că aceste structuri sunt unităţi de învăţământ de stat sau particulare iar această expresie de unitate de învăţământ nu se regăseşte în textul de la art. 87 lit. d..

Pe de altă parte însăşi pârâta prin raportul atacat menţionează că potrivit dispoziţiilor art. 57 alin.7 din Legea nr. 215/2001 pe durata exercitării mandatului viceprimarul îşi păstrează statutul de consilier local fără a beneficia de indemnizaţia aferentă acestui statut. Sub acest aspect este greşită aserţiunea inspectorului de integritate prin care înlătură punctul de vedere al persoanei evaluate respectiv precizarea că «Nu am fost numit în consiliul de administraţie al Şcolii Gimnaziale Lucian Blaga în calitate de viceprimar, ci în calitate de consilier local şi reprezentant al consiliului local al municipiului Bistriţa» în condiţiile în care acelaşi inspector motivând raportul arată că viceprimarul îşi păstrează statutul de consilier local dar funcţia sa este asociată cu funcţia de primar.

Motivarea este cu atât mai contradictorie întrucât primarul poate face chiar singur parte din consiliile de administraţie a unităţilor de învăţământ – art. 96 alin. 2 din Legea nr. 1/2011”, arată instanţa Curţii de Apel Cluj.

Curtea de Apel Cluj spune în final că un primar sau un viceprimar poate fi membru al unui consiliu de administraţie al unei şcoli.

„Prin urmare, este evident că, în condiţiile în care viceprimarul îşi păstrează calitatea de consilier local, fiind membru al Consiliului Local, poate fi numit în Consiliul de Administraţie al unei unităţi de învăţământ, ca reprezentant al Consiliului Local, în baza prevederilor legale enunţate anterior.

Curtea nu poate reţine susţinerile Agenţiei în sensul că, având funcţia de viceprimar, nu ar fi putut fi numit membru în Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ, întrucât ar fi fost incompatibil potrivit prevederilor art. 87 din Legea nr. 161/2003, cu atât mai mult cu cât, potrivit dispoziţiilor legale invocate, şi în situaţia primarului ar exista, de principiu, aceeaşi situaţie de incompatibilitate, neputând deţine calitatea de membru al unor astfel de consilii de administraţie; or, potrivit dispoziţiilor art. 96 alin. 2 din Legea nr. 1/2011, primarul sau un reprezentant al acestuia este membru al Consiliului de administraţie în cadrul unităţilor de învăţământ de stat.

Prin urmare, rezultă din dispoziţiile legale enunţate anterior, respectiv cele ale art. 96 alin. 2 din Legea nr. 1/2011, că primarii şi viceprimarii pot deţine calitatea de membru în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ”, se mai arată în motivare.

Daniel Narosi - PNL

Naroş a pierdut

Fostul viceprimar al oraşului Sîngeorz Băi, Daniel Naroş, a fost într-o situaţie similară, însă el a pierdut cu brio, tot la Curtea de Apel Cluj. Acesta a deţinut, în perioada 04 decembrie 2012 – 23 iunie 2014, simultan cu funcţia de viceprimar, şi funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al Liceului Teoretic „Solomon Hăliţă” Sîngeorz-Băi.

Este foarte probabil să fie de vină modul diferit de abordare a situaţie, fiindcă în contestaţia depusă la dosar, Naroş nu aduce deloc în discuţie dispoziţiile art. 96 alin. 2 din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, ci se agaţă de Legea 215/2001 a aleşilor locali. Trebuie totodată să menţionăm că este vorba de o Hotărâre a Consiliului Local Sîngeorz-Băi din 2012, prin care la unităţile şcolare din oraş au fost desemnaţi noi membri în consiliile de administraţie, însă, culmea, se pare că aceasta nu a fost pusă în aplicare. Potrivit lui Daniel Naroş, cel puţin şcoala la care el a fost desemnat membru în consiliul de administraţie a funcţionat şi după 2012 în vechea formulă şi mai mult decât atât, conducerea unităţii nici măcar nu a fost înştiinţată de schimbările decise în Consiliul local. Prin urmare, Naroş nu a luat parte la nici şedinţă a consiliului de administraţie al şcolii.

„Reclamantul a învederat pârâtei căa luat cunoştinţă de posibilitatea dea se afla în respectiva stare de incompatibilitate doar cu ocazia adresei dinpartea ANI. Astfel,a întreprins demersuri pentru a verifica această ipotezăşi a aflat despre existenţa Hotărârii nr. 44/04.12.2012 a Consiliului Local Sîngeorz-Băiprin care la toate unităţile şcolare din oraş, s-au nominalizat consilieri localicare să facă parte din consiliile de administraţie ale acestora.

Reclamantul, în baza art. 57, alin. (7) al Legii nr. 215/2001, şi-a păstratstatutul de consilier local astfel că a fost propus ca membru al Consiliului deadministraţie al liceului indicat anterior. Cu toate acestea,respectivahotărâre nu i s-a adus la cunoştinţă în niciun fel şi nici liceului în cauză nu is-au comunicat aceste dispoziţii, motiv pentru care acesta a continuat săfuncţioneze cu consilierii locali desemnaţi anterior.

În plus, din copiile proceselor verbale de şedinţă, se observă cuuşurinţă că nu a fost prezent la nici şedinţă a consiliului de administraţie aunităţii şcolare în cauză şi căreprezentant al Consiliului Local apare un altconsilier local.

Această situaţie a fost evidenţiată şi de către liceul teoretic, dar pârâtaa ignorat acest aspecte. La fel a ignorat pârâta şi faptul că, deîndată ce aaflat că a fost desemnat reprezentant în consiliul de administraţie al acestuiliceu, şi-a înaintat demisia.

Pârâta nu a considerat aceste circumstanţe ca fiind relevante, motivpentru care a concluzionat că s-ar fi aflat în stare de incompatibilitate înperioada respectivă şi că trebuie să fie sancţionat conform art. 25 Legea nr.176/2010.

Cu toate acestea, o condiţie esenţială în sancţionarea unei persoane pentru o conduită ilegală este atitudinea culpabilă a acestuia. În speţă,reclamantul nu a făcut niciun demers pentru a deţine cele două funcţiisimultan, nu a ştiut de existenţa hotărârii şi nu a avut nicio legătură cuConsiliul de administraţie al liceului respectiv. Aşa fiind, nu se poate susţinecă s-a aflat într-o situaţie de incompatibilitate din moment ce nici măcar nuavea cunoştinţă de numirea sa în consiliul de administraţie al unităţii şcolare. Aşa fiind, apreciază că nu poate fi sancţionat pentru o faptănesăvârşită.

Faptul că nu se afla în stare de incompatibilitate ca urmare a deţineriiconcomitente a calităţii de membru în Consiliul de administraţie al liceului şi a calităţii de viceprimar al oraşului Sîngeorz-Băi, rezultă din actul adiţional nr.751/25.04.2014 al deciziei nr. 30/20.09.2013, care demonstrează că liceulteoretic a luat cunoştinţă de numirea sa în consiliul de administraţia abia ladata de 25.04.2014. Până la acea dată, consiliul de administraţie al liceuluia funcţionat cu alţii consilieri locali, dovadă că hotărârea de numire asubsemnatului în respectiva funcţie nu produsese niciun efect până la acelmoment.

Starea de incompatibilitate presupune existenţă unei divergenţe întreinteresul public şi cel privat, ca urmare a unui proces decizional. Or, în lipsaparticipării sale la toate şedinţele Consiliului nu se poate susţine că existaun avantaj pe care subsemnatul l-ar fi putut dobândi deoarece nu a avutnicio legătură cu procesul decizional al acestei Consiliu. Starea deincompatibilitate presupune în mod obligatoriu existenţa unui interesconcret în adoptarea unor hotărâri de către instituţia publică.

Acest fapt este confirmat şi de demisia sa, concretizată prin modificareareprezentanţilor consiliului local în consiliul de administraţie al acestui liceu(după cum rezultă din actul adiţional nr. 1107/25.06.2014 al deciziei nr.30/20.09.2013)”, a arătat Naroşi în contestaţie, conformmotivării instanţei.

Cu toate aceste precizări venite din partea viceprimarului din Sîngeorz-Băi, instanţa clujeană nu i-a dat dreptate.

„Legiuitorul nu distinge cu privire la modul în care opersoană exercită sau nu funcţia sau calitatea care îi atrage starea deincompatibilitate, şi nici dacă funcţia care generează incompatibilitatea estesau nu remunerată sau dacă produce sau nu alte avantaje materiale prinexercitarea ei.

Nu prezintă relevanţă exercitarea acestei funcţii, nefiind de interesdacă N.D. a fost sau nu prezent la şedinţele Consiliului de administraţie alLiceului, simpla deţinere a celor două funcţii e suficientă pentru a fi incidentart. 87 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 161/2003, referitor la existenţa stării deincompatibilitate.

Prin urmare, starea de incompatibilitate este generată prin simpladeţinere simultană a două funcţii incompatibile potrivit legii, fără a finevoie de îndeplinirea altor condiţii.

Reclamantul, în calitate de viceprimar avea obligaţia de a respectaprevederile legale privind incompatibilităţile.

În concluzie, reclamantul, N.D.L., a încălcat regimul juridic alincompatibilităţilor prin nerespectarea dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. d) dinlegea nr. 161/2013 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţeiîn exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi mediul deafaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, întrucât a exercitat funcţia deviceprimar concomitent cu deţinerea calităţii de membru în Consiliul deAdministraţiei al Liceului Teoretic „Solomon Haliţă”.

Argumentele reclamantului nu sunt de natură să atragănelegalitatea raportului de evaluare si să înlăture starea de incompatibilitate a reclamantului”, a arătat instanţa, respingând astfel acţiunea lui Daniel Naroş.

LĂSAȚI UN MESAJ