Legenda continuă! Salvarea casei Scriitorilor de la Valea Vinului ar putea veni tot de la Cultură

123

Casa Scriitorilor de la Valea Vinului ar putea fi salvată prin decizia ministrului Culturii Ionuţ Vulpescu. Avizul Comisiei Zonale pentru Monumente Istorice şi Culturale de la Cluj a fost dat, luna trecută. Între timp, mai multe instituţii din judeţ doresc să obţină concesiunea complexului balnear. În cărţi pentru obţinerea concesiunii este Primăria Rodna!

 

După o lungă perioadă de abandonare şi degradare, timp în care mai multe instituţii naţionale şi judeţene au închis ochii pentru a nu băga de seamă cum tăietorii pădurilor rodnene şi alţi “prieteni” din comuna Rodna s-au întrecut în a distruge cele două pavilioane cunoscute drept Casa Scriitorilor de la Valea Vinului, pentru staţiunea din Munţii Rodnei se anunţă şi veşti bune. Comisia Zonală a Monumentelor Istorice de la Cluj a emis decizia prin care imobilul este pregătit pentru clasarea valorică în grupa B Monumente de interes regional şi ca urmare a acestei decizii, pentru o perioadă de un an calendaristic Casa Scriitorilor beneficiază de protecţia Legii Monumentelor. Ulterior, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural a transmis documentaţia pregătită, pentru a fi supusă analizei Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice.

Finalizarea dosarului de clasare revine acum în sarcina Ministerului Culturii, care, prin ordin de ministru decide înscrierea pe Lista monumentelor istorice şi publicarea OM în Monitorul Oficial partea I, au declarat surse din Ministerul Culturii.

După publicarea pe lista monumentelor, MCIN va decide dacă va concesiona monumentul şi mai ales cine  va deveni concesionarul fostei staţiuni a scriitorilor de la Valea Vinului. Reamintim că, după ce în decembrie 2011, Uniunea Scriitorilor din România a renunţat la concesiunea Casei Scriitorilor, monumentul istoric a fost vandalizat în repetate rânduri. Începând din iunie anul trecut, Biblioteca Judeţeană a manifestat interes pentru a obţine complexul, şi, mai nou, din februarie anul curent, Primăria Rodna a făcut diligenţele necesare pentru a-şi adjudeca reperul cultural şi istoric în vederea dezvoltării turistice a comunei. Aflat într-o vizită oficială la Bistriţa, pentru re-inaugurarea Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, ministrul culturii Ionuţ Vulpescu s-a aflat sâmbătă dimineaţa, 29 aprilie, la Rodna şi la Valea Vinului pentru a vedea cu ochii săi starea de degradare în care se află Casa Scriitorilor.

Faptul că, preşedintele CJ Radu Moldovan sprijină pe faţă concesionarea Casei Scriitorilor către Primăria Rodna ar putea deveni pentru brandul “Staţiunea Scriitorilor de la Valea Vinului”, un plus care să ajute la decizia în favoarea comunei Rodna şi în acelaşi timp ajută punerea în valoare a monumentului istoric.

 

Aici s-a trăit şi s-a iubit la cote înalte

Povestea pavilioanelor de la Valea Vinului, cunoscute drept Casa Scriitorilor, ca urmare a administrării şi folosirii acestora pentru odihnă şi creaţie de către scriitorii români – cu precădere în perioada fostului regim comunist – este deja una legendară, dat fiind faptul că, locul acesta, binecuvântat de Dumnezeu, a inspirat creaţia unor scriitori şi poeţi remarcabili, care, atinşi de magia manifestă a locului au fantazat şi creat poveşti ce transced realitatea, plutind undeva la limita lumii fantastice a ideilor şi a visului. Aici s-a trăit şi s-a iubit la cote înalte, romantic şi total, aici au înflorit prietenii sublime şi tot aici au avut loc revelaţii. Cărţi de referinţă din literatura română contemporană au fost scrise sau finalizate aici, unde autori precum Lucian Blaga, Cezar Ivănescu, Mihai Ursachi, Lucian Valea, Laurenţiu Ulici, Iustin Panţa, Emil Iordache şi alţii care au trecut deja Styxul, au fost „atinşi” într-un fel special de inspiraţie şi s-au „ ridicat” până în spaţiul rarefiat al ideilor, de unde, la întoarcere, ne-au făcut şi nouă parte, prin cărţile lor, de magia unică a Creaţiei. Prezenţa la Valea Vinului a acestor monştri sacri ai literaturii române a completat şi completează legenda încă vie a Staţiunii Scriitorilor din Munţii Rodnei, legendă care încă influenţează opera a destui condeieri mai tineri.

casa scriitorilor valea vinului 1

La început au fost grănicerii, un conte ungur şi natura magnifică

În fapt, legenda a început undeva la finalul secolului XVIII, când românii din ţinuturile Rodnei şi Năsăudului, deveniţi grănicerii Imperiului Austriac, veneau în grupuri tot mai mari în acest ţinut bogat în izvoare minerale, ape limpezi vindecătoare şi peisaje de basm, pentru a se bucura de viaţă şi de zilele senine când nu luptau şi nu mureau în campaniile militare. Ulterior, pe vremea dualismului austro – ungar, aproximativ în anul 1849, contele Laszlo Bethlen a început efectiv construcţia pavilioanelor de la Valea Vinului, de tihna şi simplitatea cărora s-au putut bucura mulţi scriitori, până la începutul secolului XXI, chiar dacă imaginea de ansamblu a acestora devenise uşor prăfuită şi bătrânească, mesajul ideatic era încă foarte viu şi pregnant, iar vraja locului, de care vorbeau toţi, care au fost măcar o dată aici, era activă încă.

Grănicerii năsăudeni au fost cei care au cumpărat staţiunea de la Valea Vinului şi au plătit cheltuielile de finalizare a construcţiei, atunci când contele ungur nu a mai avut fonduri pentru a-şi finaliza proiectul. Tot grănicerii, prin intelectualii lor de frunte, ca biologul academician Florian Porcius, au donat 6 iugăre de pădure şi teren montan pentru a mări spaţiul dedicat odihnei turiştilor, au alocat fondurile necesare extinderii băilor cu ape minerale şi au dat în administrare competentă în 1885 SKV –ului din Cluj (S.K.V – Siebenburgischer Karpathen Verein, în traducereAsociaţia Ardeleană a iubitorilor Munţilor Carpaţi) facilitatea turistică.

Ulterior, după o inaugurare fastuoasă, cele două pavilioane cu specific elveţian au întrat în circuitul turistic, astfel că, spre finalul secolului XIX, ghidurile de profil din Germania şi Imperiul Austriac recomandau turiştilor locaţia Valea Vinului sau Radna Borberek, în limba maghiară, ca destinaţie de vilegiatură.

Confiscate de statul maghiar în contul unei datorii pe care fosta administraţie a averilor grănicereşti ar fi adunat-o către Erariu (administraţia financiară a statului austro-ungar), casele de la Valea Vinului, trec, imediat după Marea Unire în proprietatea Fundaţiei Culturale Regale “ Principele Carol” şi, mai târziu, sunt utilizate ca locaţii pentru stagii de pregătire a tinerilor aflaţi în Serviciul Social înfiinţat de Regele Carol al II-lea, pentru propăşirea satelor româneşti.

 

Mihail Sadoveanu îi dă rolul creativ

După naţionalizarea din 1948, staţiunea de la Valea Vinului s-a transformat în Staţiunea Scriitorilor, datorită scriitorului Mihail Sadoveanu, aflat în acele vremuri la conducerea Societăţii Scriitorilor. Cu siguranţă nu a fost o întâmplare, Sadoveanu cunoscând locaţia şi calităţile ei binefăcătoare, şi probabil, credem noi, a încercat să continue sub regimul comunist, abia instalat, o idee a generalului Condiescu, cel care pe durata dictaturii carliste s-a ocupat de bunăstarea scriitorilor români şi asigurarea condiţiilor pentru ca aceştia să îşi poată desăvârşi operele: Blaga, Arghezi, Mircea Eliade sau Mihail Sebastian şi mulţi, mulţi alţii beneficiind direct de sprijinul dat de Carol al II-lea prin intermediul aghiotantului său N.M. Condiescu.

De la Mihail Sadoveanu până la Nicolae Manolescu, mulţi dintre preşedinţii scriitorilor români s-au îngrijit de staţiunea din Munţii Rodnei, locaţia devenind sinonimă cu libertatea, creaţia şi evadarea, mai ales în perioada regimului concentraţionar, în timpul căruia devenise alături de vila de la Neptun, unul dintre magneţii care atrăgeau irezistibil scriitorii români de toate calibrele.

După decembrie 2011, când Uniunea Scriitorilor din România a renunţat la concesiunea Casei Scriitorilor de la Valea Vinului, comuna Rodna, judeţul Bistriţa Năsăud, motivând lipsa banilor, staţiunea s-a degradat rapid sub atacul hoţilor de fier vechi, a celor de lemne care au transformat curtea în platformă primară de depozitare a buştenilor şi a răuvoitorilor de tot felul care au încercat din răsputeri să o radă de pe faţa pământului pentru a face loc, probabil, unui proiect imobiliar grobian, aşa cum sunt multe în zona Munţilor Rodnei. De la demontarea sobelor, la furtul mobilierului, smulgerea cablurilor electrice, a becurilor, a prizelor şi a chiuvetelor, spargerea ferestrelor, până la punerea unui foc, care să o mistuie, într-o noapte de sâmbătă spre duminică, din iulie 2014, nu a fost decât un pas… Dar, Spiritus Locus sau poate îngerul păzitor al acelui ansamblu în care şi casele şi terenul au făcut un tot şi încă mai fac, a mobilizat forţe umane care au salvat-o! Şi, chiar dacă vandalizarea a spart în ţăndări imaginile din momentele de prosperitate materială şi ideatică, imagini pe care unii dintre noi le-au văzut refugiindu-se printre molizi, translucide ca nişte fuioare de ceaţă în care sclipeau personajele altor vremi, cu siguranţă aceste apariţii mai adastă în arealul de acolo şi veghează asupra caselor pustiite.

 

Salvarea vine tot prin cultură

Acum, în anul 2016, a doua tentativă de salvare a Casei Scriitorilor de la Valea Vinului, prin clasarea acesteia în grupa B de Monumente Culturale de Interes Regional, patronat de Ministerul Culturii, ar putea avea succes, şi, la Valea Vinului, după  ce în vara lui 2014, cu ajutorul sătenilor am eliberat localitatea montană de microhidrocentrale, efectul fiind salvarea Izvorului Băilor, staţiunea şi satul ar putea renaşte prin turism cultural, prin reabilitarea pavilioanelor cu bani europeni, disponibili prin măsura 7.6, asta dacă şi politrucii judeţeni, treziţi în al 12-ceas, ar înţelege că, doar ideile, cultura şi arhitectura trec în posteritate, şi pot continua legendele.

Florica Dura, scriitoare şi jurnalistă

LĂSAȚI UN MESAJ