Legea care recompensează cu închisoare jurnalismul de investigaţie sub pixul PSD

72

O lege abuzivă care ar pune cruce presei de investigaţii din România a fost a fost trimisă spre dezbatere la Comisia specială privind legislaţia penală şi legile justiţiei, for condus de Florin Iordache de la PSD. Legea respectivă a fost propusă în 2014 de senatorul PSD Şerban Nicolae şi prevede că orice cetăţean care divulgă date dintr-un dosar de urmărire penală să poată fi tras la răspundere printr-o pedeapsă de până la trei ani de închisoare.

 

În 2014, senatorul PSD Şerban Nicolae a propus un proiect de modificare a codului penal prin care orice cetăţean care dezvăluie date dintr-un dosar de urmărire penală să poată fi tras la răspundere printr-o pedeapsă de maxim trei ani de puşcărie.

Iniţial, proiectul a fost adoptat tacit de senat, dar după aceea nu a mai fost trimis în Camera Deputaţilor, ci a fost ţinut la sertar până la jumătatea acestei luni, când a fost propus spre avizare la Comisia juridică a Camerei. Aici a primit raportul de respingere şi proiectul legislativ a fost trimis pentru dezbatere la comisia specială privind legislaţia penală şi legile justiţiei condusă de Florin Iordache.

Printre prevederile proiectului se numără şi cea potrivit căreia ”dezvăluirea de informaţii care, potrivit legii, nu au caracter public, dintr-o cauză penală aflată în curs de cercetare, se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani. Dacă fapta este săvârşită de un judecător sau de un reprezentant al organului de urmărire penală, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 5 ani”, se arată în proiectul de iniţiativă legislativă.

Dacă proiectul de lege va intra în vigoare, orice jurnalist care publică informaţii din dosare penale (ex. stenograme) va risca să fie condamnat la închisoare.

Şerban Nicolae a fost în trecut avocatul ex-senatorului PSD Cătălin Voicu, condamnat la şapte ani de închisoare pentru corupţie. Pentru a deveni lege, proiectul trebuie adoptat şi de Camera Deputaţilor, for decizional.

 

Închisoare pentru dezvăluiri

Organizaţiile de protecţie a libertăţii presei sancţionează modul în care articolul problematic a fost adoptat de Senat. ”Considerăm că modificarea art. 277 vizează direct difuzarea de către mass-media a informaţiilor din dosare şi include nejustificat jurnaliştii printre subiecţii legii, aceştia riscând pedepse cu închisoarea pentru difuzarea unor informaţii. Susţinem menţinerea variantei actuale a articolului 277, în care sunt enumerate categoriile de persoane cărora li se aplică prevederile acestui articol („martor, expert sau interpret”).

Responsabilitatea păstrării informaţiilor din dosare aparţine exclusiv persoanelor care au atribuţii în acest sens. În momentul în care astfel de informaţii ajung la presă, decizia publicării sau a nepublicării lor revine exclusiv corpului editorial, în funcţie de evaluarea proprie. Jurnaliştii au obligaţia profesională de a oferi informaţii de interes public.

Articolul 277 pune în pericol dreptul profesional al jurnaliştilor de a proteja confidenţialitatea surselor. Orice restrângere a acestui drept constituie un atac la dreptul cetăţenilor la liberă informare. Jurnaliştii au dreptul profesional de a publica inclusiv documente clasificate sau secrete de stat, atunci când publicarea acestora serveşte unui interes public superior (ex: comiterea unei infracţiuni).

Senatorul Şerban Nicolae aplică un dublu standard atunci când face referire la jurisprudenţa CEDO. Pe de o parte, invocă rezonabil jurisprudenţa CEDO în favoarea libertăţii de exprimare atunci când justifică modificarea articolului 276 (oferind protecţie jurnaliştilor care pun în discuţie modul în care sunt instrumentate anumite dosare); pe de altă parte, ignoră aceeaşi jurisprudenţă prin modificările aduse articolului 277, restrângând jurnaliştilor dreptul de a publica informaţii şi/sau opinii în legătură cu anumite dosare”, se arată într-o poziţie a ActiveWatch.

 

Articol cu istorie

Articolul respectiv a mai fost supus votului parlamentarilor însă din cauza problemelor pe care le ridică nu a avut succes. În martie 2009, în timpul guvernului Boc 1 (PDL+PSD), Ministerul Justiţiei, condus atunci de Cătălin Predoiu, a trimis Parlamentului proiectul noului Cod Penal. S-a decis ca o subcomisie a Comisiei juridice să dezbată şi să aducă amendamente proiectului, după care urma ca acesta să fie dezbătut în plenul celor două Camere. Subcomisia pentru Cod Penal (şi pentru Codul de Procedură Penală) a fost condusă de Victor Ponta, la vremea respectivă nu doar deputat, ci şi ministru pentru relaţia cu Parlamentul.

Printre articolele codului respectiv, s-a “strecurat” şi articolul 276 din noul Cod penal, intitulat „Presiuni asupra justiţiei”, precizează: „Fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea, de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legată de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenţa sau intimida, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”.

La vremea respectivă, liderul deputaţilor PNL, George Scutaru, şi deputatul Alina Gorghiu au anunţat depunerea unei propuneri legislative care abrogă din noul Cod penal prevederea care instituia sancţiuni pentru declaraţii critice la adresa acţiunilor magistraţilor. Iniţiativa legislativă semnată de Scutaru, Gorghiu, preşedintele PNL Crin Antonescu, dar şi cea mai mare parte a parlamentarilor PNL abrogă articolul 276 din Legea 286/2009 privind Codul penal. Semnatarii au menţionat că solicită adoptarea propunerii legislative în procedură de urgenţă, astfel încât să intre în vigoarea înainte de 1 februarie 2014. Argumentele prezentate de Scutaru şi Gorghiu vizează faptul că respectivul articol ar îngrădi libertatea de exprimare garantată prin legea fundamentală şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.


Vânătoarea de ziarişti

Această cenzură împotriva presei a început în tandem cu CSM. Încă din 2011, în urma scandalului iscat cu percheziţiile făcute de procurori la locuinţele unor judecători din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), reprezentanţii CSM au considerat mai util să atragă atenţia ziariştilor că nu ar fi trebuit să publice informaţiile venite pe surse, în loc să investigheze care au fost sursele din interiorul DNA care au oferit aceste informaţii.

Razvan Robu

LĂSAȚI UN MESAJ