Dacă trezirea din amorțire a unui sistem ce trebuie să lupte cu corupția, DNA, a avut efect în țară și inclusiv la noi în judeţ, se pare că noua conducere a IPJ Bistrița-Năsăud a uitat de dosarul ce se judecă la Maramureș. Nu putem să nu ne întrebăm, până când Poliția din Bistriţa-Năsăud îi va proteja pe aceeași 5-6 patroni de firme. Însă, în încercarea de a merge pe firul problemei, considerând că vorbim de integritate, Gazeta de Bistrița a apelat la Legea 544/2001, cunoscută ca legea liberului acces la informaţiile publice sau arma jurnalistului.

 

Zis și făcut. În luna octombrie de pe adresa redacției pornește o solicitare către IPJ Bistrița-Năsăud, prin care am solicitat conducerii instituţiei să ne comunice informații despre contractele de sponsorizări din ultimii ani. Mai exact, cine și ce a ”donat” IPJ-ului.

 

Primul răspuns de la biroul de presă al instituției preciza:

„În perioada 2010-2016, Inspectoratul de Poliție Județean Bistrița-Năsăud a încheiat un număr de 58 de contracte de sponsorizare și/sau donații cu organizații sindicale și asociații profesionale de polițiști, cu angajați ai instituției noastre și cu persoane juridice private și de drept public.

Beneficiarul contractelor a fost întotdeauna Inspectoratul Județean de Poliție Bistrița-Năsăud, fiind singura structură cu personalitate juridică din cele nominalizate de dumneavoastră, iar în funcție de nevoile instituției, repartizarea donațiilor/sponsorizărilor a fost realizată către structurile subordonate”.

Cu alte cuvinte, informații despre contractele respective au însemnat, pentru IPJ BN, doar comunicare numărului total al acestora. Drept pentru care, a fost nevoie de o nouă solicitare – completare la cererea iniţială, în care băbește să explicăm cu exactitate, punct cu punct, ce anume dorim.

 

Ne răspund doar ce vor ei

Câteva săptămâni mai târziu, în 11 noiembrie, Biroul de Presă al IPJ Bistrița-Năsăud ne răspunde ceva mai detaliat, dar tot într-o manieră convenabilă pentru instituţie și nesatisfăcătoare pentru Gazeta de Bistrița.

În concret, primim un tabel cu cele 58 de contracte de donații/sponsorizări, unde ni se precizează când s-au încheiat, în ce bunuri au constat acele ”cadouri legale”, și contravaloarea acestora împreună cu repartizarea spre anumite secții de poliție din județ.

Însă, când vine vorba de a comunica cine sunt cei care au încheiat acele contracte cu IPJ BN, instituţia susține că nu are acordul de la ”samaritenii” respectivi, de a le dezvălui identitatea.

Parcă am fi la un bal caritabil, unde magnații fac donații anonime, însă nu e cazul.

 

Ce spune legea…”cadourilor legale”  

Prevederile noului Cod Civil şi condițiile concrete pentru acceptarea sau respingerea ofertelor de donație, dar manual, comodat sau sponsorizare, reguli privind integritatea și transparența şi pentru aplicare unitară la nivelul structurilor MAI.

“Legislația națională de nivel superior în materie civilă cuprinde reglementări importante în materia donațiilor, darurilor manuale, comodatelor și sponsorizărilor, relevante și pentru activitatea structurilor MAI, ca potențial beneficiar al bunurilor materiale sau fondurilor bănești oferite de persoane fizice sau juridice. Aceste mecanisme au fost utilizate de structurile MAI, de regulă, pentru asigurarea unor dotări necesare, pentru susținerea unor activități culturale, sportive sau chiar umanitare, ori pentru finanțarea unor proiecte importante privind eficientizarea activității structurilor MAI. În egală măsură, donațiile, darurile manuale, comodatele și sponsorizările trebuie să fie accesate într-un cadru de reglementare adecvat, în măsură să asigure integritatea, imparțialitatea și independența profesională a beneficiarilor, dar și transparența informațiilor care privesc acest subiect”, se arată în referatul de aprobare al ordinului MAI.

În document se arată că “darul manual este o formă a donaţiei constând în predarea materială a unui bun mobil corporal, a cărui valoare nu depăşeşte 25.000 lei”, ofertantul fiind atât persoană fizică cât şi persoană juridică.

 

Regulile urmăresc eliminarea acelor oferte care:

  • ar putea conduce la apariția unor situații de conflict de interese pentru personalul MAI (acele oferte care, acceptate, ar putea afecta independența și imparțialitatea în luarea deciziilor, ori îndeplinirea la timp și cu obiectivitate a îndatoririlor care revin personalului MAI, sau ar conduce la crearea unor avantaje personale ori la folosirea în interesul propriu al personalului MAI, a fondurilor bănești sau a bunurilor materiale oferite);
  • sunt făcute cu scopul evident de a obține un avantaj economic pentru ofertant de natură să-l favorizeze în raport cu alte persoane fizice sau persoane juridice, ori au ca obiect bunuri care, în mod evident (vizibil, fără cercetări suplimentare) nu respectă normele de calitate și siguranță prevăzute de reglementările în vigoare;

Includ interdicții pentru unități de a accepta donațiile indirecte, deghizate ori cele care au ca obiect bunuri grevate de sarcini sau bunuri a căror procurare și deținere este interzisă de lege.

Astfel, unităţile beneficiare pot accepta donaţia, darul manual, comodatul sau sponsorizarea având ca obiect: fonduri băneşti, bunuri corporale mobile, bunuri imobile sau alte bunuri.

Unităţile beneficiare nu pot accepta donaţia, darul manual, comodatul sau sponsorizarea, în situaţia în care:

  • acceptarea ofertei ar afecta independenţa şi imparţialitatea în luarea deciziilor, ori îndeplinirea la timp şi cu obiectivitate a îndatoririlor care revin personalului MAI;
  • acceptarea ofertei ar conduce la crearea unor avantaje personale sau la folosirea în interesul propriu al personalului MAI, a fondurilor băneşti ori a bunurilor oferite;
  • oferta este făcută cu scopul evident de a obţine un avantaj economic pentru ofertant, de natură să-l favorizeze în raport cu alte persoane fizice sau persoane juridice;
  • oferta are ca obiect bunuri care, în mod evident, nu respectă normele de calitate şi siguranţă prevăzute de reglementările în vigoare.

Unităţile beneficiare nu pot accepta donaţia indirectă, deghizată şi nici cea care are ca obiect bunuri grevate de sarcini sau bunuri a căror procurare sau deţinere este interzisă de lege, se mai arată în proiect.

De asemenea, unităţile beneficiare nu pot accepta fonduri băneşti sau bunuri oferite cu titlul de împrumut de consumaţie.

Indiferent de obiect şi valoare, donaţia, darul manual, comodatul sau sponsorizarea se încheie valabil de unităţile beneficiare numai prin înscris. Înscrisurile privind donaţia şi sponsorizarea trebuie să respecte condiţiile de fond şi de formă cerute de lege pentru validitatea acestui act juridic.

Ulterior, Biroul de Presă al IPJ BN a revenit cu un răspuns în care dezvăluie identitatea câtorva dintre societățile comerciale ce au încheiat astfel de contract în ultimii ani, însă în continuare protejează firma ce a donat cel mai mult.

Potrivit IPJ Bistrița-Năsud, Christian Advert SRL, Pim Corporation, Duoalecaro SRL și Leoni Wiring System au fost firmele ce au ales din proprie inițiativă să contribuie cu aparatură tehnologică pentru dotarea unor unități de Poliție din județ. Valoarea aparaturii data de acestea nu depășea sume mai mari de 1.000 lei.

Însă cel mai mare contract de donație încheiat cu IPJ Bistrița-Năsăud, în valoare de peste 7.000 de lei, vine de la o firmă a cărei identitate este protejată de șefii instituției.

„În ceea ce privește ultima societate comercială privată, menționăm faptul că nu s-a obținut acordul acestei societăți pentru comunicarea datelor personale. Vă mulțumim pentru încrederea acordată și vă asigurată de întreaga noastră disponibilitate în rezolvarea problemelor ce intră în competență informațiilor de interes public”, se justifică IPJ BN.

Considerăm că e informație de interes public comunicarea și a denumirii ultimei societăți comerciale. Conform legii, aceste contracte sunt încheiate de o instituție publică, deci prin urmare datele despre aceste sponsorizări nu trebuie cenzurate la cererea donatorului.

 

De ce e ascunsă identitatea ”nașilor” Poliției BN

Conform surselor Gazeta de Bistriţa, printre cei care au făcut donații Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bistrița-Năsăud, se numără și „nașul” ce are prestigioasa firmă Mis Grup SRL.

Acesta ar fi donat în repetate rânduri zeci de mii de lei, bani ce s-au concretizat în aparatură pentru diferite secții de poliție din județ.

Dacă în răspunsul remis publicaţiei noastre de către IPJ BN s-ar fi publicat identitatea ”nașilor” ce au sponsorizat poliția prin intermediul societăților lor comerciale, s-ar descoperi că Inspectoratul nu avea voie, legal, să accepte acele contracte, conform prevederilor legii mai sus menționată.

Reamintim aici că în dosarul IPJ Gate s-a disputat în instanță spețele ce arătau că anumiți angajați ale unor firme influente erau păsuiți de către agenții de poliție.

2 COMENTARII

  1. Daca asta-i situatia din Romania, in care autoritatile publice mai au nevoie de completarea fondurilor necesare bunului mers, prin anumite SPONSORIZARI in vederea exercitarii atributiunilor de serviciu stabilite prin lege, atunci parerea mea este ca ele ar trebui facute direct catre Ministerul de resort si nu direct catre subunitatile judetene sau locale, ca sa nu mai existe nici un fel de dubii cu privire la anumite favoritisme. La nivelul ministerului de resort ( al Afacerilor de Interne in spetza )… se va hotara si se va aproba o anumita sponsorizare sau nu, iar autoritatile vizate, sa primeasca aceste sponsorizari de la minister si nu direct de la cel care sponsorizeaza ori doneaza.
    Ar trebui interizse donatiile sau sponsorizarile direct catre beneficiarii nemijlociti !

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.