Kelemen Hunor la un pas de a pierde distincţia „Steaua României”. Decizia finală îi aparţine lui Klaus Iohannis

47

Preşedintele Uniunii Democrate Maghiare din România, Kelemen Hunor, a primit Ordinul „Steaua României” pentru interesul său de a promova cooperarea culturală dintre români şi maghiari. După 17 ani, Hunor riscă să piardă acest titlu, din cauza unei decizii a Coaliţiei Naţionale pentru Modernizarea României de a solicita celor care i-au atribuit acest titlu să îi retragă „Steaua României”.

 

În anul 2000, Kelemen Hunor, deputat şi preşedinte al UDMR, a fost decorat cu ordinul „Steaua României”, în grad de comandor pentru eforturile depuse în interesul promovării cooperării culturale româno-maghiare. Din istoricul acestei distincţii rezultă o contribuţie semnificativă a persoanei care primeşte acest titlu, dar mai ales un respect deosebit din partea acesteia faţă de statul şi cetăţenii României.

În urma unor declaraţii publice ale lui Kelemen Hunor şi ale liderilor UDMR cu privire la Ziua Naţională a României, cei din Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României au considerat că preşedintele UDMR a avut o atitudine de desconsiderare a istoriei, culturii şi drepturilor fundamentale ale românilor, prin urmare o nerecunoaştere a statului român.

Pe data de 28 august, preşedintele Coaliţiei Naţionale pentru Modernizarea României a solicitat Consiliului de Onoare al Ordinului Naţional Steaua României, retragerea decoraţiei liderului UDMR acuzându-l pe acesta de „prejudicii aduse identităţii şi demnităţii naţionale”. După această solicitare CNMR a precizat că, în cazul în care nu se va îndeplini acest lucru, va solicita prin intermediul instanţei de judecată retragerea Ordinului.

În 15 noiembrie 2017, Costin Georgescu, preşedintele Consiliului de Onoare al Ordinului Steaua României a transmis preşedintelui CNMR: „Consiliul a decis astăzi prin vot secret, cu 5 voturi pentru şi o abţinere, retragerea Ordinului Steaua României, domnului deputat Kelemen Hunor”.

„Hotărârea de astăzi a Consiliului de Onoare, este una istorică pentru poporul român şi pentru apărarea demnităţii naţionale, istoriei şi jertfelor unor generaţii întregi de români care s-au sacrificat pentru a ajunge la momentul 1 decembrie 1918. Declaraţiile lui Hunor cu privire la Ziua Naţională a României, dar şi declaraţiile şi gesturile altor lideri ai UDMR, se constituie într-o ofensă gravă adusă poporului român, iar decizia de astăzi este în viziunea mea primul gest de răspuns la obrăzniciile şi lipsa de respect faţă de simbolurile şi momentele istorice ale naţiunii. Felicit Consiliul de Onoare pentru decizia luată şi asigur toţi cetăţenii României că vom continua prin intermediul CNMR să luptăm împotriva oricărui abuz sau exagerări naţionalist-extremiste în raport cu cetăţenii României”, a declarat preşedintele CNMR, Alexandru Cumpănaşu.

„Principalul motiv este că, prin declaraţiile sale şi prin activităţile dânsului, domnul Hunor nu respectă Constituţia României. Dar din moment ce în Constituţie scrie că Ziua Naţională a României este de 1 Decembrie, nu poţi să îţi permiţi să ai Steaua României în piept şi să nu respecţi şi să nu recunoşti Ziua Naţională a României şi alte lucruri, cum ar fi aducerea Cataloniei în Ardeal şi declaraţiile privind Centenarul Marii Uniri”, a declarat Constantin Georgescu, preşedintele Consiliului de Onoare.

Consiliul care a acordat votul a fost format din şapte membri: Ionel Haiduc, Constantin Degeratu, Şerban Brădişteanu, Mircea Geoană, Ecaterina Andronescu, Gabriela Firea şi Costin Georgescu.

Decizia Consiliului de Onoare nu este una definitivă şi aceasta urmează să fie înaintată preşedintelui Klaus Iohannis, care va decide dacă îi retrage sau nu distincţia respectivă lui Kelemen Hunor.

steaua romaniei

Declaraţiile care au dus la retragerea distincţiei

Decizia Consiliului de Onoare vine ca urmare a faptului că în ultimele declaraţii despre Ziua Naţională a României, preşedintele Kelemen Hunor a susţinut că reprezentanţii Uniunii Democrate Maghiare din România şi maghiarii nu au de ce sărbători Centenarul Marii Uniri de la 1918.

În luna august Kelemen Hunor le-a vorbit tinerilor prezenţi la tabăra de vară a UDMR din localitatea Subcetate, comuna Zetea, despre situaţia în care s-au aflat maghiarii în ultimii 100 ani, susţinând că au existat permanent din partea majorităţii tendinţe de asimilare, motiv pentru care cu greu se poate spune că sunt argumente pentru a putea sărbători.

„Am acceptat Ziua Naţională a României, noi respectăm istoria şi zilele naţionale sau sărbătorile importante ale majorităţii, dar nu înseamnă că putem sărbători 1 Decembrie şi am dat foarte multe argumente. Cei care m-au criticat de fiecare dată au uitat să spună că eu niciodată nu am zis că noi nu acceptăm Ziua Naţională sau că nu o respectăm. Eu am spus că respectăm şi acceptăm, dar nu putem să sărbătorim această zi”, a spus Kelemen Hunor la tabăra de vară.

 

Poziţia lui Kelemen Hunor

„Consider că este o decizie greşită fiindcă prin acest lucru se sugerează că dreptul la libera exprimare este îngrădit, că există o anumită limită peste care nu se poate trece. Această limită nu este prevăzută în nici o lege, dar se pare că la noi există. Totodată, această decizie a Consiliului de Onoare al Ordinului Naţional, arată faptul că dacă ai acceptat o dată o distincţie, atunci te-ai angajat tacit să nu vorbeşti despre anumite subiecte, ceea ce nu este un lucru corect din punctul meu de vedere. Printre principiile de bază ale democraţiei se află şi libertatea persoanelor de a acţiona în conformitate cu propria lor conştiinţă şi de a alege modul de acţiune propriu.

Este un moment destul de sensibil fiindcă nu poţi să relativizezi foarte tare tot ce înseamnă distincţia. Nu poţi să atribui un merit considerat la un moment dat că poate fi onorat cu o astfel de distincţie, iar peste o anumită perioadă de timp să faci ca acel merit să nu mai aibă valoare şi să te răzgândeşti din cauza unui context politic. Nu poţi să spui că ceea ce ţi-am acordat cu ceva timp în urmă nu mai este valabil.

Eu nu am cerut „Steaua României”, mi-a fost acordat de către preşedintele Constantinescu pentru efortul de îmbunătăţire a relaţiilor culturale româno-maghiare şi a fost o mare onoare pentru mine. Nu ştiu ce decizie se va lua şi nu vreau să speculez în nici un fel. Decizia îi aparţine preşedintelui României, Klaus Iohannis, iar dacă acesta va decide că nu merit „Steaua României”, eu nu voi contesta”, a declarat Kelemen Hunor.

Ordinul naţional „Steaua României” este cel mai vechi ordin naţional, fiind creat în 1864 de Cuza Vodă şi acordat în acea perioadă într-un număr redus. După proclamarea independenţei (1877), Carol I înfiinţează acest ordin prin legea votată în 10 mai 1877. A fost abrogat în 1948 şi reînfiinţat în decembrie 1998. Au fost stabilite 5 grade pentru acest ordin: cavaleri, ofiţeri, comandanţi (comandori), mari ofiţeri, mari cruci. Ordinul Steaua României este cea mai înaltă distincţie oferită de statul român.

1 COMENTARIU

  1. Si maghiarii din Romania fac parte integranta din „populatia tzarii ” cu drepturi egale ca noi toti ceilalti. Problema este ca pentru acest domn, dupa cat se vede mediatizat in mass-media si la TV… in special, „poporul roman ” este doar o ” legenda… o gluma … sau un vis urat ” . Efectiv, n-are nici o afectiune pozitiva in raport cu tzara care l-a purtat in scolile ( comuniste cum au fost ele… ) , care i-a dat o „paine ” ( alba-neagra… cu am fost si este ea… ptr noi toti in mod egal … ) , o casa si o anume prestanta si respect , pe care domnia sa nu le are fata de Romania .
    Atunci, efectiv ne intrebam, de ce ar mai purta dreptul fata de aceasta inalta distinctie si de ce nu i-ar fi retrasa ? Pana la urma, poate are domnia sa alte distinctii mult mai valoroase, primite din Ungaria… si stam si ne intrebam de ce nu se duce acoolo, ca nu-l retine ( aici ) nimeni cu fortza …

LĂSAȚI UN MESAJ