Deputații au votat „superimunitatea” pentru judecatorii Curții Constituționale

31

Plenul Camerei Deputatilor a votat marti proiectul de lege al deputatului Adnagi Slavoliub (minoritati) care prevede o imunitate sporita pentru judecatorii Curtii Constitutionale (CCR), in sensul in care acestia nu pot fi nici urmariti penal, nici arestati preventiv si nici trimisi in judecata fara incuviintarea a doua treimi dintre acestia. S-au votat si doua amendamente ale deputatului PSD Florin Iordache. Primul prevede ca „judecătorul care a fost numit pentru restul de mandat al unui alt judecător va putea fi numit, la reînnoirea Curţii Constituţionale, pentru un mandat complet de 9 ani”, iar cel de-al doilea acorda pensii de serviciu judecatorilor CCR, precum si pasaport diplomatic.

Au fost 178 voturi „pentru”, 38 „impotriva” si 51 abtineri.

In cadrul dezbaterilor, un reprezentant USR a luat cuvantul si s-a declarat impotriva acordararii unei imunitati sporite judecatorilor CCR.

Proiectul a fost depus la finalul lunii februarie in parlament, iar acum va merge la Senat, camera decizionala.

roiectul prevede si ca „dupa incetarea mandatului ca urmare a expirarii termenului pentru care au fost numit, judecatorul Curtii Constitutionale poate opta pentru intrarea in avocatura sau notariat, fara examen.”

Practic, proiectul aduce cateva modificari la art. 66 si 69 din Legea 47/2002.

Printre propunerile de modificare ale art 66 din Legea de functionare a CCR – 47/2002 se numara:

  • „Judecatorii Curtii nu pot fi urmariti penal, retinuti, arestati sau perchezitionati sau trimis in judecata penala decat cu incuviintarea plenului Curtii Constitutionale, la cererea ministrului justitiei, sesizat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
  • Incuviintarea se da cu votul a doua treimi din numarul judecatorilor Curtii Constitutionale.
  • Judecatorul trimis in judecata penala poate fi suspendat prin decizia plenului Curtii Constitutionale adoptata cu votul a doua treimi din membrii Curtii. In cazul unei decizii de achitare, suspendarea inceteaza, iar in cazul unei decizii definitve de condamnare, mandatul de judecator al Curtii inceteaza de drept.”

In prezent, cei care incuviinteaza urmarirea penala, retinerea sau arestarea sunt forurile care au propus respectivul judecator in functie – Camera Deputatilor, Senatul sau Presedintele Romaniei.

Ce spune art. 66 in prezent:

(1) Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a Preşedintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Competenţa de judecată pentru infracţiunile săvârşite de judecătorii Curţii Constituţionale aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) De la data trimiterii în judecată penală, judecătorul Curţii Constituţionale este suspendat de drept din funcţia sa. În caz de condamnare definitivă, el este exclus de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează.

„Imunitatea propusa constituie cea mai eficienta garantie ca judecatorii Curtii Constitutionale isi pot exercita rolul conferit fara constrangeri sau preisuni”, sustine deputatul in expunerea de motive.

Potrivit unui amendament depus de deputatul PSD Florin Iordache, „judecătorul care a fost numit pentru restul de mandat al unui alt judecător va putea fi numit, la reînnoirea Curţii Constituţionale, pentru un mandat complet de 9 ani”. Acest lucru nu este permis în legea în vigoare.

Iordache si-a motivat acest amendament prin faptul ca textul iniţial este conceput pentru perioada de început a Curţii Constituţionale, (1992), când mandatele judecătorilor aveau lungimi diferite, în scopul de a fi respectate prevederile constituţionale privind lungimea de 9 ani a mandatului şi înnoirea cu o treime a Curţii, din 3 în 3 ani, potrivit Agerpres.

De asemenea, s-a mai votat un amendament, tot al lui Iordache, privind pensiile judecatorilor CCR si prin care se acord pasaport diplomatic Judecatorilor, care prevede astfel: „Judecatorii Curtii Constitutionale cu o vechime in activitatea juridica sau in invatamantul juridic superior de cel putin 25 de ani, indiferent de varsta si de data pensionarii, beneficiaza, la cerere, de pensie de serviciu egala cu 80% din baza de calcul reprezentata de indemnizatia de incadrare bruta lunara si sporurile avute. Pentru fiecare an care depaseste vechimea mentionata, la cuantumul pensiei se adauga cate 1% din baza de calcul, fara a o putea depasi. Pensia astfel stabilita se actualizeaza in raport cu indemnizatia de incadrare bruta lunara si sporurile aferente ale judecatorilor Curtii Constitutionale.
2) In ipoteza in care calitatea de pensionar a fost dobandita inainte de intrarea in exercitiul mandatului, pensia aflata in plata se recalculeaza potrivit prevederilor alin. 1.
3) Pensia de serviciu poate fi cumulata cu orice venituri realizate.
4) Beneficiarii pensiilor aflate in plata pot opta pentru pensia de serviciu potrivit prevederilor prevazute la alin. (1).
5) La inceterea mandatului, ca urmare a expirarii termenului acestuia sau a imposibilitatii exercitarii sale din motive de sanatate, judecatorii Curtii Constituionale beneficiaza de o suma egala cu indemnizatia neta de 6 luni de activitate.
6) Judecatorii Curtii Constitutionale au dreptul la pasaport diplomatic, in conditiile legii.”potrivit Hotnews.

1 COMENTARIU

  1. Corect este ca sa nu aiba apsolut nimeni, nici un fel de imunitate . Pe romani, numai asa daca-i mai poti „trage de maneca ” sa fie cinstiti si sa-si faca treaba fara sa ia mita si fara sa comita fapte penale, se sus si pana jos la cel mai mic nivel. Este necesar sa poata fi cercetat oricine, pentru faptele pe care le comite, indiferent cine este si ce functie ocupa in stat .
    Altceva insa trebuie reglementat, anume … ca „oficialitatile ” sa nu poata fi nici arestate, nici retinute si nici chemate la audieri, fara aprobarea prealabila a Parlamentului si magistratii sa nu mai poata fi „fortati” sa faca jocuri politice cu tot felul de dosare care sa inhibe anumite persoane „incomode politic „… sa candideze, ori sa ocupe animite functii de demnitate publica…
    Trebuie create structuri interne de cercetare penala, adica Instantele de judecata sa aiba autoritatea lor interna, procurorii pe a lor, parlamentarii pe a lor si asa mai departe , separat si unde sa nu se poata amesteca unii in treburile celorlalti, astfel, asa zise „dosare politice ” sa nu se mai poata intocmi . Dupa terminarea cercetarii, daca se aproba, dosarele sa fie inaintate la o Instanta expre constituita pentru aceasta categorie de personal, separata de cea civila de drept comun… Atunci, procurorii nu se vor mai putea amesteca in problemele politice ale statului… si nici nu vor mai putea chema pentru cercetari penale, pe cei cu functii de demnitate publica, fara aprobarea structurii din care acestia fac parte . Acestia din urma, pentru faptele lor, sa fie cercetati si dosarele lor instrumentate, de un serviciu special constituit „intern” al structurii din care face parte ( justitie, parchet,parlament… institutie prezidentiala… sau guvern ), subordonat profesional direct Ministerului Justitiei , iar politic si administrativ, direct structurii din care face parte .
    Cred ca ar fi cea mai corecta forma de organizare a „mecanismului ” penal si procesual-penal ( a Puterii Judecatoresti mai exact ) .

LĂSAȚI UN MESAJ